2,290 matches
-
din 1965 - profesor de limba și literatura română, Liceul Teoretic Novaci, județul Gorj, activitate didactică 35 de ani; 1981 - Profesor gradul I - lucrarea „Folclorul obiceiurilor în legătură cu moartea, în zona Novaci”, studiu publicat în anul 2004, în volumul „Izvoare de frumuseți - datini, obiceiuri, ritualuri”. 2011 - apare la Editura „Cetate Deva” volumul de poezii „Anotimpurile iubirii”; 2012 - apare la Editura „Cetate Deva” volumul de poezii „Lumina unui gând”; 2013 - este inclusă în volumul al II-lea al Antologiei Universale a Poeziei Românești Contemporane
POETA LUCIA SILVIA PODEANU A PLECAT CĂTRE CERURI!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1438598257.html [Corola-blog/BlogPost/374035_a_375364]
-
mai frumoasă și cea mai împodobită sărbătoare a Anului care pleacă spre trecutul lui de azur, pregătind decorul cu deosebită culoare și strălucire: cu evlavie, cu bucurie, cu nea, cu tradiții, cu stea, cu păstori, cu magi, cu plugușor, cu datini, cu gazde mari primitoare, cu urări și cântări frumoase ale prichindeilor și a cetelor mai mari, fiind totodată, sărbătoarea familiei, a copiilor, a colindelor, a Maicii Domnului, a întregului Cer și a unei mari părți a pământului binecuvântat. Sărbătoarea divină
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
modă de va scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spadă ați întins moșia voastră De la munte pan' la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
primită de populația municipiului., la ea participând colegele noastre: FEIERDAN VIORICA, ANY VANDA, VIORICA SUTU, CLAUDIA VODĂ, MIRCEA DORIN ISTRATE. *Remarcăm și ativitatea de culegere de folclor din zona Mureșului superior, precum și cea de menținere, prin diferite activitîăți culturale, a datinilor și obiceiurilor laice și creștine, promovate de colegii noștri: ILIE FRANDEȘ, IOAN TORPAN, IOAN BÂNDILĂ, IOAN BACIU, toți din zona Reghinului. *MUGUREL PUȘCAS, împreună cu scriitorul LUCIAN DUMBRAVĂ, în prezent rezident în Portugalia, au realiat un CD. cu videoclipuri, în care
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL FILIALEI MUREȘ A LIGII SCRIITORILOR, SEMNAT DE RAȘCU MIHAELA ȘI MIRCEA DORIN ISTRATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1482151676.html [Corola-blog/BlogPost/370691_a_372020]
-
extrem de importante în viața omului, astfel timpul fiind descris în modul următor: „Năluci sunt serile de-atunci./ Azi stăm la sobă, lângă prunci./ Spunem povești cu zmei și zâne./ Ne par acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
sobă, lângă prunci./ Spunem povești cu zmei și zâne./ Ne par acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant, scriitor, poet, eseist, publicist) este omul de creație și știință care contribuie esențial în dezvoltarea culturii naționale. Iar operele literare
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
sincer, am părăsit-o doar cu trupul, sufletul mi-a rămas acolo și acolo va trăi mereu!”...Prin poezie comunic cu “Glia Părintească” și sufletele apropiate ei, cu toți acei compatrioți care apreciază identitatea și dragostea de țară, cultura și datinile noastre, simt și judecă în spiritul neamului nostru” (Mihail Janto). Toni Klein (Mexic, medic, poet, prozator) pasionat de versul dragostei, cântă fenomenul iubirii prin lumina nopții și a zilei, prin dimineți și seri, astfel, făcând comparații extraordinare între ființe și
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
tradiție, comunitate 1. Îndemnul, între decizie conștientă și indecizie Satul s-a dezvoltat ca o frământare socială a sinelui(1) comunității, ca un tot unitar în care membrii acestuia se nășteau, se formau și se desăvârșeau ca lume stăpânită de datini, cu timpul de obiceiuri, și se îndemnau crezării existențiale a cercului: Dacă în elaborarea unui portret - robot pe măsură (pe măsura proiectului politic care l-a suscitat) similitudinea este reținută dintr-un punct de vedere vertical pentru a întemeia ancestralitatea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
ar fi știut să pronunțe corect cuvântul fecior, dar plăcerea de a spune fecioare am simțit-o ca o apropiere a bătrânului față toată dorința mea de a cunoaște viața unui sihastru, care a conservat cu multă atenție și prețuire datinile noastre), să îți amintești mereu de mine când îl privești. Este atât de minunat să știi că rămân pe Pământ oameni care, din când în când, se mai gândesc la tine. Mi-a făcut semn să i-l împrumut pentru
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
a da oricărui membru, sentimentul integrității. Promotor de valoare și inițiator a multor provocări de interes cultural, parcă și văd bucuria mea când întâlneam oameni talentați în ale scrisului, în artele-plastice sau în diferite filme realizate cu frumusețea umană prin datină și spirit. Când eram mică, nu suportam ticăitul ceasului... Fiecare tic-tac se asocia prin bătaia sa, cum să-mi chibzuiesc timpul pentru lecții, pentru studiu particular, pentru joacă. Când timpul se sfârșea după primele amintite, mă copleșea tristețea. Timpul trecea
3 ANI DE ESENŢĂ SPIRITUALĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/3_ani_de_esenta_spirituala_constanta_abalasei_donosa_1357740283.html [Corola-blog/BlogPost/341709_a_343038]
-
ca un gen de sorb sau punte pe care balaurii iau apă din hăurile pământului, în unele descântece se afirmă că el bea "apă turbată"fiind "Șarpe vărgat peste Prut aruncat". Curcubeul e drumul balaurilor, spunea o bătrână româncă (Niculiță-Voronca, Datinile și Credințele Poporului Român). Referință Bibliografică: DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI cap. 11 / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
joc, e rugă și blestem, e un semn pe care îl dăm Soarelui că suntem aicea, pe pământurile noastre”. Putem fi mândri că acest dans magic, „Călușarii”, a fost inclus de UNESCO pe lista Patrimoniului Cultural Universal, alături de obiceiuri și datini din întreaga lume. Dansul magic al călușarilor conține multe elemente oculte prin care se face transferul de energii și secrete doar pe cale orală ca în vechile inițieri ale druizilor. Puterea nu se dă în mâna celui ce nu știe a
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
vouă! Să nu-i uitați pe cei care, în timp, v-au fost alături și la greu, nu doar la bucurie! Dacă mai aveți părinți, amintiți-vă că sunteți rodul lor, cel minunat, pe-acesta lume! Pe copii, invatati-i datinile acestui neam, tulburător în credințele lui! Dar, mai ales, amintiți-vă, în inima voastră, de semnificația adevărată a fiecărei sărbători! Fiți fericiți și binecuvântați, în fiecare zi a vietii voastre! Cu dragoste, Corina-Lucia Costea Timișoara, 2011 Referință Bibliografica: Vine Moș
VINE MOŞ NICOLAE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vine_mos_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/357983_a_359312]
-
ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume Să facă pagubă mare, Păcătoșilor din lume Ce lucrează-n sărbătoare. Că limba li se dezleagă, Sălbăticiunile vorbesc Și zvon mistic se încheagă Când lupii, coada-și privesc. Mister cu datini revine La românii ce le poartă, Vrând a ști-n anul ce vine, Cum va fi a vieții soartă. De-o fi bine să muncească, Norocul să se arate. Iar de-o fi să-i ocolească, Merg cu lenea mai
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1448701714.html [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
vitres d'argent./Mes mains leș effleurent/ D'un geste somnolent./ Leș rêves leș connaissent/Leș depassent en courant :/Voies cathedrales- Des rimes dans leș vents ( Rêver) Cu o fotografie din Cimitirul Săpânța pe prima coperta a cărții și cu datinile poetizate din interior (hora ielelor- Hora la ronde, nuntă cu nelipsita „tzuica” românească ținută în leș ploscaș- Eclats de noce) sau cu acele realități contemporane care au devenit mărci naționale: „tziganii”, femeile ușoare- Filles de l'Est), volumul „Celebratio. Mă
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_mamier_presque_deux_vies_en_une_de_ioana_geacar_ioana_dana_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
Adamescu este un adevărat și nobil act de cultură ce va rămâne o moștenire demnă de Omul și Scriitorul care „și-a păstrat limba în care și-a scris toate cărțile, pe care o vorbește în casă, și-a păstrat datinile, tradiția, portul, tezaurul sufletesc îmbogățit cu cântece, creații românești pe care le-a cultivat în continuare cu statornicie și pasiune de ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ” și care este ELENA BUICĂ. Subscriem din inimă! NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: PASIUNEA, TALENTUL ȘI
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Scrisoare către FIUL RĂTĂCITOR - Fiule, a venit vremea să citești în "Cartea viețiitele" Să vezi ce mi-ai lăsat pentru liniștea bătrâneții mele... Un om este dator, așa cum datina ne poruncește: Pământul pe care-l are, copile, dacă-l muncește, Rod poate aduna din belșug, pământu-i roditor și bun, Îi dă să aibă ce mânca. Este povața bătrânilor ce spun: Pentru a gusta fructe bune, aduci un pom și
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_fiul_ratac_marin_voican_ghioroiu_1391456302.html [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
Autoarea pare a ne da cu tifla, făcându-ne să înțelegem - prin poema de notație ,,Comuna Izvoarele” - că genericul ,,Izvoarele”, pe care îl poartă noua sa apariție editorială, nu se referă doar la obârșii, la rădăcini originare (ca ființă, ca datini, obiceiuri și tradiții), ci chiar la o ...unitate administrativ-teritorială din județul Dolj, cu acest nume: Izvoarele...., unde a fost chemată ,,să le ofere cultură” localnicilor. La sosire, întrebată fiind: ,,Ești în vizită la noi acasă?”, o voce din public, dacă
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
ce au făcut din vechiul târg al Vălenilor un centru de atracție națională și chiar europeană: Universitatea populară (1908-1914; 1921-1940) ; Tipografia ,,Neamul românesc'' ( creată în 1908, apoi mutată la Iași în timpul primului război mondial, de unde revine în 1924 și devine ,,Datina românească''); o Școală de misionare, Așezământul pentru minoritari (1926); Așezământul pentru studenții străini (1929); Școala artelor unite (1938); un muzeu de artă feudală. La acest complex muzeistic am reușit să întreprindem o lecție -vizită, care s-a dovedit deosebit de interesantă
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
studenților veniți la savant, adăpostesc azi mobilier de valoare, un pian care mai poartă parcă urmele degetelor fiicelor, mamei și bunicii sale, ceasuri, crucifixe, scaune deosebit de interesante ca și formă, biblioteci încărcate de numeroasele sale scrieri originale, tipărite la tipografia ,,Datina românească'' din Vălenii de Munte. În nenumărate rânduri, cu prilejul primului război mondial, când casa e părăsită, sau după cutremurul din septembrie 1940, când este grav avariată, Iorga și-a găsit alte locații, la București sau Sinaia. În camera de
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
Sfinții Chiril al Alexandriei, Efrem Sirul, Ioan Damaschin, Roman Melodul și alții. Această așa zisă cântare bisericească , vreau să accentuez că, de fapt, nu este a Bisericii. Dar care, din păcate, se practică în unele locuri pentru a se respecta datina, ca să se împlinească cuvintele Mântuitorului: „Voi călcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre” sau să tâlcuim, mai exact, ați desființat cuvântul lui Dumnezeu de dragul datinei voastre, a „modei”. Aici putem vedea că credincioșilor nu li se mai împărtășește cuvântul lui
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
a Bisericii. Dar care, din păcate, se practică în unele locuri pentru a se respecta datina, ca să se împlinească cuvintele Mântuitorului: „Voi călcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre” sau să tâlcuim, mai exact, ați desființat cuvântul lui Dumnezeu de dragul datinei voastre, a „modei”. Aici putem vedea că credincioșilor nu li se mai împărtășește cuvântul lui Dumnezeu, acesta fiind desființat. Iată cum „sună” o cântare necanonică sau, mai pe înțelesul tuturor, mincinoasă: „Trupul în mormânt îmi pune și soarele mi-apune
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
sa mergi cu colindul. Nu în toate cartierele de aici se mai păstrează acest obicei. La blocuri sunt ușile încuiate și aproape nimeni nu deschide dacă aude la interfon că vin colindătorii. Nici nu se mai dau daruri acestora, după datină. Se dau bani și copiii merg să-și cumpere sucuri și gumă de mestecat sau țigări, din păcate. Și cu asta, gata! Se pierde, în acest fel, sensul, importanța și bucuria sărbătorilor de iarnă. La bunica este frumos. Toată lumea primește
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
la masă. Dar noi nu stăm. Mulțumim sincer, ne luăm darurile și plecăm grăbiți. Nu uităm că mulți săteni ne așteaptă cu porțile și ușile larg deschise. Nu uităm că sunt destule familii care ne așteaptă să cântăm. Asta-i datina străbună și, cu drag, noi colindăm... Referință Bibliografică: VACANȚA DE CRĂCIUN / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 341, Anul I, 07 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]