1,989 matches
-
ce-ți seamănă strâns ghem în carapacea sa, îi vei urma apoi afară la suferința ce-i așteaptă pe ei și pe urmașii lor, ca-n veci să-și plângă a lor soartă. Căci nemurirea-i o pedeapsă pentru ființele deșarte - teama de moarte și-o înving sperând la viață după moarte. Partea a II-a (Coborârea) Și-așa se face c-am plecat neîncercat de vreun regret. Ce, Doamne, să fi regretat când ceru-i un tărâm inert?! Ca gândul
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului Credeam Credeam că nu mai există poezie... Între atâta zbatere pentru ziua de mâine și cea de azi, ce moare anonimă... Credeam că nu mai există sublim în noi...si între noi, pierduți în căutări deșarte și încercând să atingem infinitul cu vârful pantofului, și nu cu sufletul... Credeam că nu mai există frumos, orbi si grăbți, să mai privim cuprinsul, și uitând că mâinile noastre pot construi universul. Credeam că nu mai există noblețe... Pe
CREDEAM de NINA DRAGU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1490648283.html [Corola-blog/BlogPost/377567_a_378896]
-
rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului (de sub cazanul de țuică) și coceam porumbi cu
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1422007796.html [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc” . Cu toate acestea omul patristic (adică și tânărul), discerne ca factor principal al mântuirii, în principal pentru motive de protejare a lui de microbul aducător de moarte al vanității și slavei deșarte, între trăirea personală a lucrării mântutirii și a încredințării mânturii obiective, prin revelarea adevărului în Iisus Hristos, a principiului soteriologic, conform căruia, mântuirea e rezultatul sinergiei factorului dumnezeiesc și omenesc. Astfel, omul patristic, privind mântuirea sa, se odihnește trăitor în
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
ori de unde ar fi acesta!.. Zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
Ou neghiob și guraliv, De curând ieșit în lume, Porni întrebări a pune: Dacă primul el a fost, Găina-și mai are rost? Dacă dânsa a fost prima, De unde-a ieșit găina? Și-ntrebă alte ... Și alte ... Doar niște gânduri deșarte! Găina, cum îl aude, Se scutură și-i răspunde: - Nu fi la gură-așa spurcat Chiar acum eu te-am ouat. Ar trebui să ai respect, Să nu te bați cu pumnii-n piept! Îți jignești propria-ți mamă? Nu
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Ou neghiob și guraliv,De curând ieșit în lume,Porni întrebări a pune:Dacă primul el a fost,Găina-și mai are rost? Dacă dânsa a fost prima,De unde-a ieșit găina?Și-ntrebă alte ... Și alte ...Doar niște gânduri deșarte!Găina, cum îl aude,Se scutură și-i răspunde:- Nu fi la gură-așa spurcatChiar acum eu te-am ouat.Ar trebui să ai respect,Să nu te bați cu pumnii-n piept!Îți jignești propria-ți mamă? Nu suntem
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
678 din 08 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Știți voi ce e, fără copii, o mamă, Sau fratele... când sora și-a pierdut, Și când nevoi, familii, le destramă, Iar viața-ncepe iar de la-început ? Știți voi, cum clipele devin deșarte Și câte lacrimi prinse-n rugăciuni Noi am trimis de-acolo, de departe, Ca ultimă speranță spre străbuni ? Simțiți voi oare vina neputinței Cu care suferințe-ați împărțit ? Va macină durerea umilinței Ce ani întregi doar noi am suferit ? Știți
AM FOST PLECAT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Am_fost_plecat_marin_bunget_1352360788.html [Corola-blog/BlogPost/351293_a_352622]
-
de femei. Tu mi-ai promis iubire și-n schimbul ei mi-ai dat O floare veștejită dintr-un ierbar uscat. Mi-ai dat o noapte calpă, cu vorbe care mor Și pumnii de cenușă la ușa din pridvor. Promisiuni deșarte, iluzii care tac... Mă sfâșie iubirea cu colți de vârcolac Și-n noaptea care curge foșnind apa adâncă Păcatul mă robește cu nemplinirea-i încă Și mă topesc în valuri de gânduri care curg Săpând în veșnicie iubiri ca un amurg
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1330073507.html [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
îmbrăcați cu haine de mătase, mirosind a parfum, hrănind paraziți, țintuiți mereu la teatru, unde le este ostentația?” . Sfânta Scriptură a legat slava de valori creștine și morale. Dumnezeu este singurul fundament adevărat al slavei (Ps.62). Deci slava este „deșartă” atunci când caută răsplata virtuților în viața oamenilor. Slava deșartă crește o dată cu progresul virtuților, risipind valoarea lor . „Când dorim să ne concentrăm asupra operei unui autor, fie el romancier, teolog sau filozof, ar fi bine să discernem ideile la care revine
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
paraziți, țintuiți mereu la teatru, unde le este ostentația?” . Sfânta Scriptură a legat slava de valori creștine și morale. Dumnezeu este singurul fundament adevărat al slavei (Ps.62). Deci slava este „deșartă” atunci când caută răsplata virtuților în viața oamenilor. Slava deșartă crește o dată cu progresul virtuților, risipind valoarea lor . „Când dorim să ne concentrăm asupra operei unui autor, fie el romancier, teolog sau filozof, ar fi bine să discernem ideile la care revine cu plăcere. Această metodă de abordare nu este numai
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
asupra marilor teme ale operei sale care sunt încă mult prea puține. Fără a -mi propune și fără a avea pretenția de a face aici inventarul acestor învățături sale teologice, am dori să ne aplecăm asupra uneia dintre ele: slava deșartă . „Slava deșartă și nesăbuința sunt alte forme de beție, și încă mai groaznice decât beția. Căci cel care este prins în aceste patimi îți pierde, ca să spunem așa, până și luciditatea percepțiilor, și nu este nici el mai puțin marcat
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
teme ale operei sale care sunt încă mult prea puține. Fără a -mi propune și fără a avea pretenția de a face aici inventarul acestor învățături sale teologice, am dori să ne aplecăm asupra uneia dintre ele: slava deșartă . „Slava deșartă și nesăbuința sunt alte forme de beție, și încă mai groaznice decât beția. Căci cel care este prins în aceste patimi îți pierde, ca să spunem așa, până și luciditatea percepțiilor, și nu este nici el mai puțin marcat decât nebunii
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
nu este nici el mai puțin marcat decât nebunii: în fiecare zi este devorat de aceste patimi fără să-și dea seama, până când, adâncit în străfundurile patimi, se îneacă în rele incurabile” . Referindu-ne, în cele ce urmează, la Slava deșartă ca „patimă tiranică”, și la faptul că „nimic nu predispune la dragostea de bogății ca și slava”, vom preciza faptul că pentru a rămâne în limitele subiectului, nu vom aborda în mod direct celelalte patimi pe care Sfântul Ioan Gură
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
direct celelalte patimi pe care Sfântul Ioan Gură de Aur le denunță in mod special, ca și mânia, desfrâul și iubirea de bogății. Cu toate acestea, este necesar să începem cu un mic studiu comparativ între aceste patimi și slava deșartă pentru a reliefa mai bine locul pe care Sfântul Ioan i-l atribuie. Mai multe texte o așează fără nicio nuanțare deasupra altora. Slava deșartă este cea mai tiranică patimă , mai vătămătoare decât lăcomia , iar tirania pe care o impune
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
acestea, este necesar să începem cu un mic studiu comparativ între aceste patimi și slava deșartă pentru a reliefa mai bine locul pe care Sfântul Ioan i-l atribuie. Mai multe texte o așează fără nicio nuanțare deasupra altora. Slava deșartă este cea mai tiranică patimă , mai vătămătoare decât lăcomia , iar tirania pe care o impune este cel mai dificil rău de depășit . Sfântul Ioan Gură de Aur se întreabă de ce Iisus Hristos nu vorbește decât despre grija lumii și despre
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
rău de depășit . Sfântul Ioan Gură de Aur se întreabă de ce Iisus Hristos nu vorbește decât despre grija lumii și despre seducția bogăției (Mat. 13, 22). „Vorbind despre grija lumii și despre seducția bogăției, Iisus Hristos a instaurat principiul. Slava deșartă și toate celelalte patimi provin din această lume și din seducția bogăției, la fel ca și plăcerea, gelozia, lăcomia, slava deșartă, și câte alte lucruri asemănătoare!” Enunțând Slava deșartă ca „patimă cuprinzătoare”, ori ca „mama tuturor relelor”, „câtă deșertăciune!”, „oh
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
seducția bogăției (Mat. 13, 22). „Vorbind despre grija lumii și despre seducția bogăției, Iisus Hristos a instaurat principiul. Slava deșartă și toate celelalte patimi provin din această lume și din seducția bogăției, la fel ca și plăcerea, gelozia, lăcomia, slava deșartă, și câte alte lucruri asemănătoare!” Enunțând Slava deșartă ca „patimă cuprinzătoare”, ori ca „mama tuturor relelor”, „câtă deșertăciune!”, „oh! lacrimi amare” trebuie să ne străduim spre a ne face o idee mai clară despre această importanță prin prezentarea câtorva pasaje
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
lumii și despre seducția bogăției, Iisus Hristos a instaurat principiul. Slava deșartă și toate celelalte patimi provin din această lume și din seducția bogăției, la fel ca și plăcerea, gelozia, lăcomia, slava deșartă, și câte alte lucruri asemănătoare!” Enunțând Slava deșartă ca „patimă cuprinzătoare”, ori ca „mama tuturor relelor”, „câtă deșertăciune!”, „oh! lacrimi amare” trebuie să ne străduim spre a ne face o idee mai clară despre această importanță prin prezentarea câtorva pasaje în ordine cronologică. În tratatul împotriva detractorilor vieții
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
dură, de altfel unică printre toate scrierile sale . Ioan Gură de Aur estimează totodată că unii se vor putea ține departe de aceste dezordini, dar nu întrevede, în schimb, nicio posibilitate de a rezista în fața seducției bogățiilor și a slavei deșarte . Aproximativ în aceeași epocă, în timpul primilor doi ani ai vieții sale monastice, îi scrie fratelui său Demetrie: „Nu numai că îi permitem slavei deșarte să își manifeste tirania asupra rugăciunilor noastre, a postitului nostru sau a milosteniilor noastre, ci ne
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
dar nu întrevede, în schimb, nicio posibilitate de a rezista în fața seducției bogățiilor și a slavei deșarte . Aproximativ în aceeași epocă, în timpul primilor doi ani ai vieții sale monastice, îi scrie fratelui său Demetrie: „Nu numai că îi permitem slavei deșarte să își manifeste tirania asupra rugăciunilor noastre, a postitului nostru sau a milosteniilor noastre, ci ne supunem puterii ei în toate acțiunile noastre. Încă mai mult, ne supunem noi înșine nebuniei acestei sclave! Dar nu insist, pentru că este evident pentru
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
puterii ei în toate acțiunile noastre. Încă mai mult, ne supunem noi înșine nebuniei acestei sclave! Dar nu insist, pentru că este evident pentru toți” . Cincisprezece ani mai târziu, după ce devenise deja un predicator faimos la Antiohia, Ioan Hrisostom afirma: „Slava deșartă este o patimă îngrozitoare și cu multe capete. Din cauza ei, unii îndrăgesc autoritatea, alții bogățiile, alții puterea. Ea ajunge să se infiltreze până și în pomană, post, rugăciuni, învățătură; numeroase sunt capetele acestei bestii feroce! Faptul că primii mai sus-menționați
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
dar ceea ce ni se pare ciudat și umple de lacrimi este căutarea de slavă în post și în rugăciune. În loc să ne cantonăm de aceste acuzații, mai bine să mergem mai departe și să vedem cum se poate scăpa de slava deșartă. Împotriva cui trebuie să ne pregătim lupta? Împotriva celor care își trag deșertăciunea din bogății sau îmbrăcăminte? Din porunci, învățătură sau artă? Din corp, din frumusețe, din aspectul exterior? Din cruzime sau din filantropie și pomană? Din răutate, moarte, sau
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
din aspectul exterior? Din cruzime sau din filantropie și pomană? Din răutate, moarte, sau după-moarte? Pentru că această patimă, după cum am mai spus, posedă o serie de tentacule, prelungindu-se dincolo de viața noastră” . Aversiunea lui Ioan Gură de Aur împotriva slavei deșarte pare să se fi manifestat încă cu mai multă putere în timpul anilor de episcopat. Nectaire, predecesorul său pe scaunul din Constantinopol, era demult obișnuit cu luxul capitalei și se simțea în largul lui în fasturile curții imperiale. Dar Ioan înțelegea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
luxul capitalei și se simțea în largul lui în fasturile curții imperiale. Dar Ioan înțelegea să rămână fidel idealului de viață ascetică și vocației de a fi episcop. Sfântul Ioan Gură de Aur nu se mulțumește totuși să denunțe slava deșartă sub aceste manifestări grosolane, ci o depistează sub o formă mai subtilă: creștinii se mărturisesc ca păcătoși, dar astfel de mărturisiri sunt foarte nesincere: „Tu, care te vorbești de rău până la exagerare, dacă nu auzi din gura altora complimentele care
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]