583 matches
-
-uri. Apa băltea tot anul acolo, și-n mod sigur nu era de la robinet. Sătenii se-amuzau, făceau pariuri la un rachiu, care trece și care rămâne împotmolit. După pod, ieșeai din apă, dar morfoleai mașina prin noroi și pietriș, deșertat de basculantele care lucrau pe centură. Abia la urmă, ajungeai la RAR. Plecai de-acasă frumos, cu mașina spălată, cum scria pe hârtia de programare; când intrai pe poartă, puteai să juri că te-ai întors de la raliu. Ghinionul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trăznit cuiva ideea să scape de șoareci. Așa că s-a deplasat la adăpostul de-animale din Mamaia și-a venit de-acolo cu vreo treizeci de pisici proaspăt depuse de madam’ Bardot. Le-a adus cu furgoneta și le-a deșertat prin săli. În câteva luni, n-a mai fost picior de șoarece-n Tribunal. Căutai prin pod, după stâlpi, prin subsoluri; nimic. Dosarele - curate și-ntregi, cu cotoarele intacte (poate mai lipseau niște pagini de ici-de colo, dar sigur nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
25 000 de kilometri și 27 de ani distanță, desenul era trasat corect, viu, promițător. Ne puteam încrucișa liniștit familiile, lichidele, fișele de identitate. Saliva noastră putea să se contopească, sperma pretențioasă și exclusivistă a clanului Robe merita să se deșerte în pântecul sexual și primitor al familiei Dinu, ducând mai departe gena intelectualului rasat (sau poate doar ratat, era o diferență de-o literă sau de-un cromozom). Mai cercetam și-alte poze, cu Anca și Monica, prietenele ei cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dantelate, își beau discret cafeaua sau limonada. Ospătari în sacouri albe cu papion negru, circulau calm printre mese, fără să te obosească. Într-un capăt al grădinii cânta orchestra, iar în celălalt, pe trotuar, se ridicau munții de covrigi uscați, deșertați pe-un covor de rafie. Momentul strălucea simplu, firesc, de neegalat; bunicu’ Vitalian îl juca la cărți. N-am înțeles niciodată cine fuseseră partenerii lui. Am găsit, în schimb, printre hârțoage, niște coli bătute la mașină și-o scrisoare datată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zeci de anvelope uzate. Sau poate ar fi șterpelit de pe-alei miile de biciclete negre și ruginite. Le-ar fi cules răbdător, una câte una. Apoi, legate ca mormanele de ochelari din al doilea război mondial, le-ar fi deșertat direct pe fundul unuia din Gracht-uri (Heren, Prinsen sau oricare - de preferință, cel mai adânc). În locul lor, ar fi trântit lăzi de bere goale (sau poate pline?), legate între ele cu lanțurile multiculturale ale prieteniei româno-neerlandeze. Iritat, am lăsat „capra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
căci acesta e cunoscut demult, de la Anadan babadan cum ar zice povestea vorbei. Pricepem foarte bine ca șefii partidului roșu să se sfiască a veni c-un program, căci unul asemenea, daca nu consistă din fraze banale și din generalități deșerte, obligă pe cei ce-l pun înainte la un sistem politic și un sistem e totdeuna contrariu politicei de expediente și de gheșefturi proprie partidului apetiturilor. Punctul comun care-i unește pe roșii, nervul comun de viață nu sunt principiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de drum de fier cari vor urca în curând capitalul datoriei publice la un miliard, populația românească piere văzând cu ochii și e suplantată prin odium generis humani, prin tot ce e mai imund din scursăturile străinătății la noi. Se deșertează Rusia și se curăță, se deșertează Austria și se curăță de elementele ei bolnave, pentru a da pe viitorii cetățeni roșii ai Moldovei, pe patrioții de meserie ai d-lui C. A. Rosetti. Cele douăzeci de steaguri jidovești din cortejul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urca în curând capitalul datoriei publice la un miliard, populația românească piere văzând cu ochii și e suplantată prin odium generis humani, prin tot ce e mai imund din scursăturile străinătății la noi. Se deșertează Rusia și se curăță, se deșertează Austria și se curăță de elementele ei bolnave, pentru a da pe viitorii cetățeni roșii ai Moldovei, pe patrioții de meserie ai d-lui C. A. Rosetti. Cele douăzeci de steaguri jidovești din cortejul istoric al încoronării seamănă mult cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai de incursiunea românilor în comitatul Trei scaune. Un pericol nu subzistă aci și-n acest moment vagabonții valahi vor fi și plecat, de vreme ce d. ministru de război din București au avut deosebita bunăvoință de-a dispune numaidecât ca să se deșerteze teritoriul ocupat. Așadar nu cazul în sine ne preocupă, ci gândim la totalitatea relațiilor monarhiei noastre cu cel mai tânăr regat. Cazul din Trei scaune e numai un fenomen ceva mai frapant în sistemul politicei române, care are de scop
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se naște îndoiala dacă poate fi favorabil pentru activitatea ministrului de externe când, alături cu autoritatea sa, se mai arată o a doua autoritate, incomensurabilă și inaprehensibilă? Considerațiile acestea pot să se nască pe ici pe colo; dar cât de deșerte ar fi! Înainte de toate trebuie să ne aducem aminte că, pentru întîia dată, contele Andrassy face să se vorbească în modul acesta de el. De când a părăsit Ministeriul de Externe s-a ținut cu totul departe de politica esterioară și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alte acte de asemenea natură. În loc de-a cuprinde fraze generale, mesajul încearcă a fi substanțial; stilul e îngrijit, termenii românești. Nu știm cui să atribuim aceste calități; constatăm numai că scrierea face o impresie binefăcătoare în comparare cu frazele deșerte și patetica goală a altor discursuri anterioare. Poate că mesajul bătrânului împărat al Germaniei a servit astă dată de nu ca model, totuși ca măsură a lucrării. De însemnat este că guvernul [î]și determină definitiv atitudinea în cestiunea Dunării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fluvială și supraveghearea navigației, România va avea mult mai mare influență asupra acestor lucruri decât daca s-ar pune în mînile unei Comisii Europene, în care votul României se va pierde mult mai lesne în deșert. Românii sunt împiedecați, prin deșerte prejudiții, de-a o vedea aceasta și mai bine 'și fac rău lor înșile decât să recunoască Austriei partea ce i se cuvine la regularea raporturilor pe Dunărea de Jos. Împrejurarea că România poate invoca Tractatul de la Berlin și poate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și al proletariatului condeiului, nu este în stare de a exercita controlul de care vorbim, nu este în stare a fi regulatorul exclusiv al vieții publice. Capitaliile cele mari a acestei clase consistă în sume colosale de fraze, în cuvinte deșerte; arta de a ști, sau mai bine de a nu ști scrie și citi e echivalentă în România cu dreptul de a domni peste munca și înțelegerea altora. E bine, e folositor înainte de toate ca, sub pretextul și ficțiunea constituțională
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
odinioară pe judecătorii însărcinați cu cercetarea actelor de canonizare a cuviosului Warszawski - recomandă reprobării publice demisia magistraților pe simplul cuvânt că ministrul are dreptul de-a numi judecători pe oricine o pofti. Evident, da, ministrul, mai ales liberal fiind, poate deșerta școalele primare de băieți pentru a umplea cu ei funcțiile statului, dar de aci rezultă că magistrați serioși, vechi, cu titluri academice, precum sânt toți cei din Iași, să fie supuși reprobării publice pentru că n-ar voi să ia asupră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de dinafară, vor să provoace o intervențiune străină? Un lucru e sigur pentru toți. Sânt acte de desperare din partea partidului roșu, acte de om ce se îneacă și pentru care orice, considerație publică, binele țării, Constituție, control, au devenit cuvinte deșerte. Daca toate acestea se întîmplau în vremea fanarioților, ce luau țările în arenda pe câțiva ani de zile pentru a le secătui materialmente, a le degrada moralmente, mirarea noastră n-ar fi la locul ei. Dar chiar atunci încă boierimea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de dinafară, vor să provoace o intervențiune străină? Un lucru e sigur pentru toți. Sânt acte de desperare din partea partidului roșu, acte de om ce se îneacă și pentru care orice, considerație publică, binele țării, Constituție, control, au devenit cuvinte deșerte. Daca toate acestea se întîmplau în vremea fanarioților, ce luau țările în arenda pe câțiva ani de zile pentru a le secătui materialmente, a le degrada moralmente, mirarea noastră n-ar fi la locul ei. Dar chiar atunci încă boierimea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
gata de la străini, cari nu numai că nu sânt răsărite nici din instinctele noastre, dar nici nu s-au asimilat {EminescuOpXI 157} cu judecata noastră. Memoria celor din urmă generații au fost încărcată cu atâtea mii de vorbe nouă și deșerte încît judecata nu mai juca nici un rol, ci, înlăturată cu totul, se slujește azi încă de clișeuri primite de-a dreptul de la străini, fără a se întreba daca se potrivesc sau nu cu noi. E ciudat că tocmai toate mijloacele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau Pseudo-Urechie. [ 15 mai 1880] ["DE CÎND DATEAZĂ ESPORTUL NOSTRU... De când datează esportul nostru de grâne, de atunci importul de fraze. S-ar putea zice că România a preschimbat păturile adânci și binecuvântate de Dumnezeu ale țărinei sale pe vorbe deșerte, pe teorii de gazetă, pe subțiri apucături advocățești ș. a. m. d., căci spiritele cele bune ce mai sânt în viață le datorim unei epoce cu mult anterioare celei actuale. {EminescuOpXI 170} Între aceste fraze deșerte, fără nici un corelat real, căreia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale țărinei sale pe vorbe deșerte, pe teorii de gazetă, pe subțiri apucături advocățești ș. a. m. d., căci spiritele cele bune ce mai sânt în viață le datorim unei epoce cu mult anterioare celei actuale. {EminescuOpXI 170} Între aceste fraze deșerte, fără nici un corelat real, căreia i-am consacrat atîte critice e și aceea inventată de "Romînul" și afiliații săi, că dreapta conservatoare din România ar fi reacționară, frază care s-a repetat de atâtea ori în viața noastră politică încît
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
roșie și infectează chiar sfera ce rămăsese neatinsă de acest spirit. A crede că o reacție puternică, în senzul național și istoric al cuvântului, ar mai fi cu putință la noi în țară, ar însemna a se face jertfa unei deșerte iluzii. Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de țară. Azi e constatat că, din momentul în care împărații au început a înlocui prin oameni noi pe senatorii Romei, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încotro trebuie să ne înclinăm. Responsabilitatea cată să rămâie a miniștrilor, și dacă am combătut vreodată în miniștrii noștri de externe ceva n-a fost pe atât ideile pe cât temperamentul. Temperamentele aventuroase, optimismul politic, oarba încredere în făgăduințe măgulitoare și deșerte, procederile fără zapis și chezășie, iată ceea ce am combătut și vom combate și de aci înainte. De trădare de țară n-am crede capabili decât pe patrioții lucrativi de mâna a treia și a patra, pe Mihălești, Costinești și alții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dreaptă la cântar, ei s-au declarat de două zile în grevă De două zile bucureștenii nu pot cumpăra pînea decât pe prețuri fabuloase. Iată rezultatele dezastroase ale acestei demonetizări neauzite, într-un moment în care statul, bogat în făgăduințe deșerte, scoate o monetă din circulație făr-a avea cu ce s-o înlocuiască. [ 6 decembrie 1880] ["E UN SEMN DE STATORNICIA PRINCIPIILOR... E un semn de statornicia principiilor și instinctelor noastre conservatoare dacă atentatul îndreptat în contra d-lui I. Brătianu ne-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar ticălosul acela e vinovat de furt mărturisit. Și apoi... și apoi pare să știe de o comoară... șuieră cu un licăr de lăcomie În ochi. Poate că n-ar strica să Îl mai tragem puțin În frânghii, ca să Își deșarte toată desaga... Dante Îl fulgeră cu privirea, furios pe ceea ce căpetenia gărzilor izbutise să audă. Era sigur că bâjbâia printr-o beznă deplină, mai rea decât aceea În care se zbătea el Însuși. Dar, oricum, era mai bine ca acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
istorică și de stat străină, împrejurare care, până la domnia fraților maghiari, ni se pare până la un punct demnă de invidiat. Absolutismul austriac a fost o adevărată școală de deprindere la muncă fizică și spirituală și sub acel regim sobru florile deșerte a tinerei și neîncercatei Asociațiuni ar fi făcut loc altor flori care să producă sâmburi de propășire. Formele, primite și susținute acolo de bună voie și prin contribuiri libere, la noi au fost impuse poporului de căpățînele frizate la Paris
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
răsăritene, susține că românii sunt copiii romanizării Daciei, F. I. Sulzer respinge continuitatea poporului român în așezările de astăzi, iar I. Chr. Engel e tatăl cunoscutei teorii a lui Roesler, că Dacia în vremea lui Aurelian a fost cu totul deșertată de populație romană și reocupată de ea sub regele bulgar Krumus. Teoria lui șafarik, că resturile romane rămase în Dacia s-a retras la munte, de unde apoi s-a coborât spre a umple șesurile țărilor, ca cea mai apropiată adevărului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]