646 matches
-
ale structurii ecosistemelor prin distrugerea de specii de plante și animale;producerea de noxe ca urmare a tehnologiilor de producție, transport, servicii; - utilizarea excesivă a resurselor solului, subsolului și apelor până la iminența epuizării lor, cu fenomene evidente de pe acum de deșertificare, degradare, eroziune, defertilizare;deteriorarea peisajului geografic și sanogen și al genofondului natural, cu alterări în echilibrul biosferei și al ecosistemelor;alterarea componenților chimici din atmosferă, din apele mărilor și oceanelor, ca urmare a deversărilor chimice și radioactive; - criza axiologică, urmare
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
un fenomen extrem de îngrijorător, și anume degradarea ambianței naturale, cu grave consecințe asupra randamentului economic și sănătății omului. Ca reacție de apărare, se afirmă o știință bazată pe domenii interdisciplinare, ECOLOGIA, care, preocupânduse de degradarea mediului, scoate în evidență cauzele deșertificărilor, ale deteriorării peisajelor, ale crizei de materii prime și alimente, precum și efectele nocive determinate de poluarea aerului, apei, solului, alterarea ecosistemelor. Formarea unei conștiințe ecologice și a comportamentului ecologic necesită o informare susținută pe durata întregii existențe, dar cu precădere
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și reducerea poluării apelor; - calitatea apei; - tratamentul apelor reziduale și refolosirea efluenților în scopuri agricole. B. Conservarea naturii - protecția naturii, conservarea și dezvoltarea durabilă a biodiversității speciilor, a speciilor aflate în pericol și a zonelor special protejate; - împădurirea și combaterea deșertificării. Articolul 3 1. Subiectele concrete de cooperare bilaterală se vor determina de către părțile contractante prin luarea în considerare a sarcinilor prioritare stabilite de fiecare dintre ele. 2. Părțile contractante vor propune programe de lucru pentru definirea proiectelor și activităților în conformitate cu
ACORD din 3 ianuarie 2000 între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel în domeniul protecţiei mediului şi conservării naturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129107_a_130436]
-
unele zone ale țării. Articolul 3 Cameră Deputaților cere Guvernului că în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri să fundamenteze necesitatea înființării Comitetului Național pentru Combaterea Fenomenelor de Degradare a Terenurilor, Secetei și Deșertificării sub președinția primului-ministru. Articolul 4 Guvernul, în termen de 60 de zile de la primirea raportului, va înainta Parlamentului Programul de măsuri pentru îmbunătățirea activității de prevenire și apărare împotriva dezastrelor provocate de inundații, alunecări de teren și de reconstrucție ecologică
HOTĂRÂRE nr. 31 din 24 aprilie 2001 referitoare la Raportul Comisiei speciale pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieţi omeneşti, generate de ploile torentiale căzute în unele zone ale tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134180_a_135509]
-
marine; ... e) pregătesc, în cooperare, adaptarea la impactul schimbărilor climatice, concep și pun la punct planuri corespunzătoare și integrate pentru gospodărirea zonelor de coastă, pentru resursele de apă și agricultură și pentru protecția și refacerea zonelor afectate de secetă și deșertificare, în special din Africa, si afectate de inundații; ... f) în politicile și acțiunile lor sociale, economice și de mediu țin cont, în măsura posibilului, de considerații legate de schimbările climatice și utilizează metode corespunzătoare, de exemplu studii de impact, formulate
CONVENŢIE-CADRU A NAŢIUNILOR UNITE din 5 iunie 1992 asupra schimbărilor climatice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137376_a_138705]
-
au zone de coastă situate puțin deasupra nivelului mării; ... c) țări care au zone aride sau semiaride, zone de păduri și zone supuse degradării pădurilor; ... d) țări care au zone supuse catastrofelor naturale; ... e) țări cu zone supuse secetei și deșertificării; ... f) țări care au zone cu o puternică poluare a atmosferei urbane; ... g) țări care au ecosisteme fragile, în special ecosisteme montane; ... h) țări a caror economie este puternic tributara fie veniturilor obținute din producția, transformarea și exportul de combustibili
CONVENŢIE-CADRU A NAŢIUNILOR UNITE din 5 iunie 1992 asupra schimbărilor climatice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137376_a_138705]
-
OFICIAL nr. 461 din 24 iunie 2014. Articolul 34 Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va aloca în fiecare an fondurile necesare realizării perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole pentru prevenirea și combaterea fenomenului de secetă și a deșertificării. Capitolul VI Răspunderi și sancțiuni Articolul 35 Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii. Articolul 36 (1) Prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile art. 106-115 din Legea
LEGE nr. 289 din 15 februarie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind perdelele forestiere de protecţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142093_a_143422]
-
marine; ... e) pregătesc, în cooperare, adaptarea la impactul schimbărilor climatice, concep și pun la punct planuri corespunzătoare și integrate pentru gospodărirea zonelor de coastă, pentru resursele de apă și agricultură și pentru protecția și refacerea zonelor afectate de secetă și deșertificare, în special din Africa, si afectate de inundații; ... f) în politicile și acțiunile lor sociale, economice și de mediu țin cont, în măsura posibilului, de considerații legate de schimbările climatice și utilizează metode corespunzătoare, de exemplu studii de impact, formulate
LEGE Nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110043_a_111372]
-
au zone de coastă situate puțin deasupra nivelului mării; ... c) țări care au zone aride sau semiaride, zone de păduri și zone supuse degradării pădurilor; ... d) țări care au zone supuse catastrofelor naturale; ... e) țări cu zone supuse secetei și deșertificării; ... f) țări care au zone cu o puternică poluare a atmosferei urbane; ... g) țări care au ecosisteme fragile, în special ecosisteme montane; ... h) țări a caror economie este puternic tributara fie veniturilor obținute din producția, transformarea și exportul de combustibili
LEGE Nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110043_a_111372]
-
sursele și impactul poluării asupra modificărilor stratului de ozon și sistemului climatic, efectele biologice, ecologice și socio-economice ale acestor modificări, strategiile și mijloacele de atenuare. 1.7. Studiul complex al regimului secetelor din România în vederea evaluării tendințelor de aridizare și deșertificare. 1.8. Cercetări și tehnologii pentru valorificarea eficientă a resurselor de apă din rețelele hidrologice și hidrogeologice în condițiile variabilității climatice. 1.9. Cercetări privind Mediul Marin și Delta Dunării. 1.10. Cercetări privind refacerea și extinderea vegetației forestiere în
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
serie de motive economice, sociale si culturale care recomandă dezvoltarea initiațivelor turistice în zone rurale ca stimulator al economiei locale. Dintre problemele frecvent întâlnite în spațiul rural se amintesc : - reducerea drastică a veniturilor agricole ; - îmbătrânirea populației și abandonarea agriculturii ; - evitarea „deșertificării anumitor regiuni” și menținerea vieții rurale în zonele mai critice . - noua cerere de servicii privind mediul . Majoritatea studiilor privind recrearea în mediul rural conduc la concluzia că ritmul de dezvoltare al acesteia în mediul rural este puternic influențat de clasa
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
de dezvoltare urbană. Despădurirea rezultată din retrocedarea nediscriminată a pădurilor afectează orașele și satele și se combină cu schimbarea climatică globală pentru a rezulta în scenarii alarmante pentru România deceniilor viitoare, cea în care vor trăi copiii generațiilor de acum. Deșertificarea teritoriului, cu problemele aferente de acces la apă și creșterea frecvenței temperaturilor extreme, nu este un scenariu chiar atât de imposibil pe cât era acum câțiva zeci de ani. Pe de altă parte, după anul 2000 România a pornit cu pas
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
chiar a unor așezări Întregi, precum și distrugerea căilor de comunicație. Acest fenomen poate dura câteva săptămâni sau chiar luni, timp În care solul poate continua să se deplaseze și este aproape imposibil de oprit. 1.2.2.2 Hazardele climatice Deșertificarea Pe teritoriul României acest fenomen se Întâlnește În Dobrogea, În sud-estul Podișului Moldovei și mai ales În Câmpia Olteniei, unde secetele prelungite se Îmbină cu fenomene complexe de degradare a solului. Acestă degradare este datorată factorilor naturali precum Încălzirea globală
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
sud-estul Podișului Moldovei și mai ales În Câmpia Olteniei, unde secetele prelungite se Îmbină cu fenomene complexe de degradare a solului. Acestă degradare este datorată factorilor naturali precum Încălzirea globală, dar și cauzelor antropice precum despăduririle neraționale și pășunatul excesiv. Deșertificarea și degradarea solului sunt dezastre cu efecte aproape ireversibile asupra așezărilor care treptat ajung să fie Înghițite de nisipuri. Cel mai concludent exemplu al zilelor noastre este Sahelul. În prezent există studii ale căror rezultate au relevat fapul că deșertificarea
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
Deșertificarea și degradarea solului sunt dezastre cu efecte aproape ireversibile asupra așezărilor care treptat ajung să fie Înghițite de nisipuri. Cel mai concludent exemplu al zilelor noastre este Sahelul. În prezent există studii ale căror rezultate au relevat fapul că deșertificarea ar putea fi oprită, iar dunele de nisip ar putea fi valorificare pentru construirea de locuințe.1 Acest lucru ar fi posibil prin contaminarea dunelor de nisip cu o bacteria numită Bacillus Pasteurii și care, odată intrată În contact cu
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
Exploatările miniere, precum și cele ale zăcămintelor de sare din subsol. - Acțiuni pirotehnice și de exploatare a carierelor de piatră. - Devierea cursurilor de apă sau inundarea anumitor zone pentru perioade Îndelungate. - Construirea În zonele expuse acestor manifestări extreme. 1.4.3 Deșertificare - Despăduririle neraționale din zonele nisipoase și aride În care predomină perioadele secetoase. - Pășunatul excesiv, ce are ca efect distrugerea stratului vegetal de la nivelul solului. - Supra-recoltarea și tratarea chimică a solurilor vulnerabile. - Practicile nepotrivite de irigare. - Exploatarea excesivă a terenurilor aflate
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
faptul că nivelul de vulnerabilitate nu este static, ci oscilează , astfel că vulnerabilitatea poate crește sau se poate diminua pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă, În funcție de tipu l catastrofei , de perioada de dezvoltare (lentă În cazul secetei și deșertificării), și de frecvența apariției, iar aici putem vorbi destre cutremure și uragane. Este necesar, prin urmare, ca dimensiunea temporală să fie luată În calcul Într-o analiză ce are ca obiectiv realizareaunor studii asupra zonelor ce prezintă risc crescut În
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
cu mult peste nivelurile admise. Despădurirea necontrolată și eroziunea solului amplifica frecvență și amplitudinea inundațiilor, ceea ce conduce la tot mai multe alunecări de teren, cu consecințe dezastruoase pentru om. Modificările climatice determinate de schimbările în compoziția atmosferei induc o adevarată deșertificare în unele regiuni, tornade în altele, peste tot o ridicare continuă a nivelului marilor. Paradisiacele insule Maldive sunt amenințate cu scufundarea. Mâine va fi rândul Olandei sau a Bangladesh-ului. Fenomenul alarmant al încălzirii globale, topirea calotelor polare, evocate altă dată
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
voluntar sau involuntar de către om. Efectele activității antropice în modelarea reliefului includ aspecte precum: · modificarea terenurilor prin lucrări de inginerie, executarea unor excavații de diferite forme și dimensiuni, terasamente; · subsidența datorată extragerii apei; · accentuarea eroziunii terenurilor prin schimbarea covorului vegetal; · deșertificarea prin dezvoltarea agriculturii intensive; · creșterea meteorizației datorită intensificării poluării; · accentuarea dinamicii proceselor de mișcare în masă prin dezvoltarea agriculturii intensive, prin activități inginerești; · efecte asupra dinamicii albiilor prin amenajări de baraje și alte lucrări hidrotehnice pe albie. Relieful ocupă un
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și de salcâmi. Pădurile din zona Dobrogea au dispărut aproape complet în trecut. Câmpiile agricole folosite intens au rămas cu doar câteva zone împădurite (sub 5% din suprafețe sunt acoperite cu păduri), în zona se poate observa un proces de deșertificare. Au loc denudația solului datorită vântului și ploii și o ariditate din ce in ce mai mare a microclimatului local. Pentru a combate aceste probleme sunt necesare, într-o primă etapă, o monitorizare mai bună a situației ecosistemului și, pe baza acesteia, măsuri concrete
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164269_a_165598]
-
fi implementat în perioada 2004-2006. Proiectul va contribui, de asemenea, la pregătirea unui plan comun de management forestier pentru pădurile din Dobrogea într-o regiune care este deosebit de bogată, dar care se confruntă cu multe provocări, inclusiv cu procesul de deșertificare. Prin asistență tehnică se va acorda sprijin pentru realizarea următoarelor sarcini: Realizarea unui plan comun de management forestier pentru atingerea obiectivului comun de ambele părți în vederea dezvoltării unui sistem de coridoare forestiere care să asigure continuitatea și interconexiunea zonelor protejate
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164269_a_165598]
-
naturală "Pădurea Hagieni", sătul Albești; "Pădurea Dumbrăveni", sătul Dumbrăveni; "Pădurea Canaraua Fetei", sătul Băneasa; "Pădurea Esechioi", sătul Ostrov; "Fântânița - pădurea Murfatlar", orașul Basarabi. În paralel, Direcția Silvica Dobrogea-Constanta va finanța activitățile de reîmpădurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea împotriva deșertificării și a climei uscate prin reîmpădurirea noilor zone (min. 300 ha). Pe malul bulgăresc, Componența de aprovizionare va permite organismelor de gestionare a zonelor protejate din Dobrici și General Tosevo, precum și a parcului natural Rusenski Lom să identifice populațiile din
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164269_a_165598]
-
și de salcâmi. Pădurile din zona Dobrogea au dispărut aproape complet în trecut. Câmpiile agricole folosite intens au rămas cu doar câteva zone împădurite (sub 5% din suprafețe sunt acoperite cu păduri), în zona se poate observa un proces de deșertificare. Au loc denudația solului datorită vântului și ploii și o ariditate din ce in ce mai mare a microclimatului local. Pentru a combate aceste probleme sunt necesare, într-o primă etapă, o monitorizare mai bună a situației ecosistemului și, pe baza acesteia, măsuri concrete
ORDIN nr. 1.888 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164268_a_165597]
-
fi implementat în perioada 2004-2006. Proiectul va contribui, de asemenea, la pregătirea unui plan comun de management forestier pentru pădurile din Dobrogea într-o regiune care este deosebit de bogată, dar care se confruntă cu multe provocări, inclusiv cu procesul de deșertificare. Prin asistență tehnică se va acorda sprijin pentru realizarea următoarelor sarcini: Realizarea unui plan comun de management forestier pentru atingerea obiectivului comun de ambele părți în vederea dezvoltării unui sistem de coridoare forestiere care să asigure continuitatea și interconexiunea zonelor protejate
ORDIN nr. 1.888 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164268_a_165597]
-
naturală "Pădurea Hagieni", sătul Albești; "Pădurea Dumbrăveni", sătul Dumbrăveni; "Pădurea Canaraua Fetei", sătul Băneasa; "Pădurea Esechioi", sătul Ostrov; "Fântânița - pădurea Murfatlar", orașul Basarabi. În paralel, Direcția Silvica Dobrogea-Constanta va finanța activitățile de reîmpădurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea împotriva deșertificării și a climei uscate prin reîmpădurirea noilor zone (min. 300 ha). Pe malul bulgăresc, Componența de aprovizionare va permite organismelor de gestionare a zonelor protejate din Dobrici și General Tosevo, precum și a parcului natural Rusenski Lom să identifice populațiile din
ORDIN nr. 1.888 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164268_a_165597]