710 matches
-
exfolieze fața doar cu săpun și să-și ucidă vanitatea, ca o călugăriță, îmbrăcându-se cu haine oribile, cine eram eu să mă împotrivesc? Azi purta un pulover maro cu ciucuri și o fustă care arăta ca un sac mov deșirat, legat în jurul taliei cu un cordon colorat. Găsești haine mai ieftine la Oxfam, pentru 3 cenți. E vorba despre cearta dintre Claire și Lee, a spus ea, m-am gândit că ai vrea să știi. Capul mi s-a limpezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
chiar și cu o drăguță povestioară, vor câștiga, la alegere, o călătorie gratuită înapoi pe Pământ cu taxiul sau un afiș în mărime naturală cu Plinius cel Tânăr și Guillaume de Poitiers jucând arșice. Succes! Primul concurent fu un lungan deșirat de pe Pământ, de undeva din Albania. Acesta urcă pe scenă cu o chitară construită de el dintr-un recamier care la tăiere căpătase o formă deosebit de grosolană și care mai suna și hâd. Individul cânta cu o singură notă, trăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
o masă dintr-un colț al barului se certau În șoaptă o femeie Îmbrăcată cu o rochie din material ieftin, cu imprimeuri stridente, și un bărbat cu o haină jerpelită. Rochia femeii, În dungi negre, argintii și verzi, avea lameul deșirat la umeri și În jurul taliei. Pe picioarele de-o albeață bolnăvicioasă, acoperite de eczeme, se zărea o rețea complicată de vene albastre și umflate. Mi-a revenit În minte trupul gol al fetei care venise aseară la mine În cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prin seară lin. Cum nici un stâlp ori sfoară nu tremura pe punte, În gândurile toate, soseau ninsori mărunte Și unsuroase liniști se tescuiau sub cer. Și deslușit, cu plânsul unui tăiș de fier În împletiri de sârmă intrat să le deșire, O frângere de ghețuri, prin creștete, prin șire, Prin toată roata gloatei ciulite, răscoli. Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite, Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite Albiră dinții-n pulpă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aproape, Să stăm pe-acelasi loc în spațiu și în timp, Eu să iți fiu o zbatere de pleoape, Tu să îmi fii sărutul unui imp... Știu doar ca-nmuguresc când ești cu mine, Iar dacă pleci încep să mă deșir, Să nu mă părăsești, deci, niciodată, Abandonandu-ma inertului delir! Referință Bibliografica: Doar tu / Marius Mircea Ganea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869, Anul VI, 12 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marius Mircea Ganea : Toate Drepturile Rezervate
DOAR TU de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363574_a_364903]
-
nemaifiind luate în considerație. Vestimentația nepotrivită vârstei a devenit preocuparea numărul unu, aspectul fiind prioritar în detrimentul preocupărilor pentru acumularea de cunoștințe, pentru achiziții de cultură și civilizație. Au apărut modelele vestimentare ca manifestare a nonconformismului și, din ele, s-au deșirat atitudini, comportamente, de cele mai multe ori, frizând prostul gust și frivolitatea! Dupa liberalizarea formei, s-a ajuns galopant la modificări în concepția despre rostul învățământului. Lucrurile au mers din rău în mai rău, astfel, din rândul acestor copii au putut fi
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
lumea asta atât de străină, din care și mâine aș pleca. (Paris, 14 iulie 2009) Îmi lipsesc Crede-mă! Îmi lipsesc soarele carpatin și ceața din grădină. Mă-ntreb pașii mei de unde-mi vin? Umbletu-mi lasă umbră pe loc străin deșirat cărări pe care alerg în van s-ajung la mama-n tindă. Îmi scapă condeiul jos, oprindu-mi scrisul... nu mă-ndur să îl ridic... colbul din mansardă seamănă cu cel lăsat la mine în ogradă. Și dacă este chiar
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
aprins/ (la fel ca inima!)”(autoportret), ”trupul ofilit/ stins și vechi/ un schelet uriaș de munte/ plânge înfundat/ încremenit/ peste nopți de bronz/ peste dimineți /încărcate de/ lumini astrale”(eul muribund), ”din carcasa trupului/ din carne,/ sânge și oase/ se deșiră obsesiile / în zboruri de fluturi negri/ dintre aripile cărora toate gândurile/ pot fi azvârlite în neant”(execițiu hermeneutic). Stadiul superior al stărilor existențiale este reprezentat de motivul fluturelui, metaforă- simbol, ce concentrează o întreagă semantică a evoluției umane. Trecând prin
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
gather my souls/ into a novel virginal silence/ with an unrelenting profile/ reverberated by the shadow of the ficțional snowdrift” (You), “I cannot break my chains/ I have lost the key” (The chains), “I seek myself amid snowflakes” (Snowflake). The deșire to escape reality can be materialised or fulfilled only by means of sleeping: “soon/ I will wander into sleep/ naked of thought/ I only want to hibernate for a while” (Soon). Here, sleep is not necessarily a foreshadow of death
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
jurnalist la Ziarul Timpul) - Despre romanul Casa Diamant Romanul Casa Diamant este saga unei familii de intelectuali sefarzi din București, dar și microcosmosul unei epoci frământate, în care adevărata natură umană, cu toate înălțările și vicisitudinile ei iese la iveală, deșirând ipocriziile, spărgând barierele pasiunilor, ale cenzurii și ale autocenzurii, dezgolind ființa umană de tot ce are mai bun sau mai abject. Personajele romanului sunt surprinse într-un segment al parcursului vieții lor în țara natală, unde societatea românească se simte
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
2014 Toate Articolele Autorului Moș Crăciun Dedic această poezie nepoțeilor mei: Ștefan și Maria și tuturor copilașilor. Pe-un tărâm, tare departe, Aurora, zeița zorilor străbate, Într-o caleașcă aurită, Cu cai buieștri dăruită, Cerul, nordul înghețat, Focuri colorate-a deșirat. Din înălțimi, tainic coboară, Moș Crăciun pe-o sănioară. E trasă de reni nărăvași, Rudolf, curajos înaintași. Are moșul o căsuță, De turtă dulce, foarte drăguță. Grijită de spiriduși, Ce mistere după uși! Acolo, fac jucării, Dulciuri coc pentru copii
MOŞ CRĂCIUN de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363259_a_364588]
-
Întâlnirea avu loc. Îi mărturisești ei, iubitei, Toate suferințele și temerile tale. Iar femeia zâmbește brusc trist Și spune liniștită: Știi, Mai îngrozitor decât toate este Să mă uit în ochii tăi Printre lacrimi... (16) Clipa s-o opresc, mă deșir, Mă zbat fără rost; Și-am rupt anevoiosul fir A tot ce a fost. Că dețin comanda credeam Fugii din robii; În van m-am grăbit, când treceam Capătul Lumii... Acolo sunt aceiași nori, Stepe în lărgimi; Și munți, și
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
scriu ca-n zbor de fluturi dimineți, surâsul gratulat de doi poeți... În crizanteme tu ai pus fiori și-n rouă lacrimă durută, eu am rămas necunoscută și de mirare parcă mută... Atâtea întrebări fără răspuns, o Penelopa încă mai deșiră și toți în jurul ei se miră cât e de pură și fragilă. Nu inventez un rost acum, când tălpile au prins bătătură și timpul nu are măsură... din noi bucăți mereu ne fură. ------------------------------- Miracolul acesta încă-i viu din seva
MIRACOL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367440_a_368769]
-
de pe țărm - înscripții de piatră în fluviul timpului. NELINIȘTE Gândurile-mi sunt altundeva. Ca flori de piersic purtate de ape s-au dus spre alte climate, spre-o lume străină, alta decât a oamenilor. Umbrele nopții și-au întins tentaculele deșirând lumina furară uleiul din candela speranței ce pasăre din vară sfidează liniștea răpind minții mai mult decât o simplă neliniște? SPINUL DE GHEAȚĂ ÎNFLOREȘTE În derivă prin vâltorile mândriei omul în curând doar amintirea mai poate consola dedus din viitor
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
Femeie, mă doare să fiu înăuntrul tău Vreau să îmi fac de cap zurliu Să scap de tine Dar să fiu cu tine Așa te iubesc în mine TIMPUL Timpul se agața de mine Implicându-se ca o momeală mosor Deșirând într-o parte momente Împletind amintiri în cealaltă parte O haină a vieții împletită de zor Cu dor... Se întreabă pe sine, te întreabă pe tine De când până când vrei să mori, de unde să te renaști Dimineața cu zarva văpaie devreme
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Literatura > Narațiune > PETRECERE NEFASTA (7) Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În salonul familiei Belmonte, Deșire și prietenele sale își beau cafelele, fiecare străduindu-se să facă abstracție de motivul pentru care se aflau împreună și să aducă în discuție cât mai puțin nefericitele întâmplări trăite, insă atmosferă rămânea apăsătoare. În cele din urmă Maria Carla
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
pe furiș, văzând cum fără să-și dea seama se lasă copleșită de răul ce ii chinuia sufletul și rămânea privind în gol fără să scoată un cuvânt, caută în minte cu febrilitate un mod de a-i distrage atenția. Deșire părea atât de absorbita de propriile neliniști că uitase să guste cel puțin din cafeaua cese răcise în ceașcă, dealtminteri uitase parcă și de ele două, prietenele din fața să. Nu era deloc bine și ea gândi că acesta e momentul
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
ea gândi că acesta e momentul potrivit ,de a o face să reacționeze. O va îndemna să iși descarce sufletul de o povară mai grea decât putea suporta sufletul său, înainte să fie prea târziu. O chema cu voce domoala: - Deșire! Hei, Deșire! Continuând să nu audă chemarea să, se apropie de ea și bătu ușor pe umăr, privind-o cu multă compasiune. Deșire tresari puternic ,trezita din gândurile negre ce reușiseră să pună complet stăpânire pe sufletul său traumatizat și
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
că acesta e momentul potrivit ,de a o face să reacționeze. O va îndemna să iși descarce sufletul de o povară mai grea decât putea suporta sufletul său, înainte să fie prea târziu. O chema cu voce domoala: - Deșire! Hei, Deșire! Continuând să nu audă chemarea să, se apropie de ea și bătu ușor pe umăr, privind-o cu multă compasiune. Deșire tresari puternic ,trezita din gândurile negre ce reușiseră să pună complet stăpânire pe sufletul său traumatizat și cu privirea
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
mai grea decât putea suporta sufletul său, înainte să fie prea târziu. O chema cu voce domoala: - Deșire! Hei, Deșire! Continuând să nu audă chemarea să, se apropie de ea și bătu ușor pe umăr, privind-o cu multă compasiune. Deșire tresari puternic ,trezita din gândurile negre ce reușiseră să pună complet stăpânire pe sufletul său traumatizat și cu privirea aproape rătăcita răspunse făcând eforturi vizibile, să-și recompună un aer cât mai firesc: - Da , da! Ce se întâmplă? Scuză-mă
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
Ce se întâmplă? Scuză-mă... te rog Maria Carla! M-am lăsat copleșită de gânduri. Maria Carla cu multă blândețe în voce, o prinde de umeri și privind-o direct în ochi îi șoptește sub privirile uimite ale Ancăi: - Asculta Deșire, eu nu doresc și nu pot, să-ți mai ascund faptul, că știu ce ți s-a întâmplat în noaptea trecută. Eram complet lipsită de forțe, întinsă pe acea bancă așa cum ți-am povestit, insă mintea nu-mi era destul de
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
reusit sa pun lucrurile cap la cap în sinea mea și am înțeles și ceea ce voi nu mi-ați spus. Totul mi-a devenit clar, văzând starea această a ta, pe care am trăit-o eu însămi demult. Amintește-ți Deșire, ca ți-am povestit odată despre cum, eu cu vreo 5 ani în urmă am suferit o tentativă de abuz sexual și violențele unui ticălos. Mi-a trebuit mult timp să-mi revin după aceea. De un real ajutor ca să
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
nu ceea ce insinuează gurile rele. Ea a insistat mult să fac denunț și să merg la un psiholog. - Nu Maria Carla, e o greșeală, ceea ce crezi tu! Eu nu am suferit un abuz așa cum îți închipui. Nu! Nu! Nuu! Repeta Deșire cu voce disperată și nemaiputându-și controla emoțiile, a izbucnit într-un plâns isteric frângându-și mâinile în gesturi necontrolate. Maria Carla a cuprins-o după umerii scuturați de suspine spasmodice, ocrotitor, ca pe un copil trezit dintr-un coșmar
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
era gata, gata să-i strivească sufletul și rațiunea. Anca s-a retras cu lacrimi în ochi în bucătărie, lăsându-le un moment singure, conștientă că acea strategie curajoasă a Mariei Clară părea să-i fie de mare ajutor lui Deșire, în starea de epuizare nervoasă și disperare în care căzuse. Și-a făcut de lucru căutând cu ceainic, a găsit ceea ce căuta și a pus ceainicul să facă un ceai de mușețel neștiind nici ea, ce altceva să mai facă
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
colo e chiar banditul ăla de Marco! Nu-i de mirare că mi se părea, că-l știu de undeva. Ia uite ce mare ticălos și prost! S-a postat la vedere în stradă, să o țină sub ochi pe Deșire, mizând că nu poate pați nimic, nemernicul. Asta merită să-l pună cineva la locul lui, că altfel prea și-o ia în cap, hiena nenorocita!” Fereastră bucătăriei dădea în partea din spate a casei și el de unde se află
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]