205 matches
-
despre N. Iorga: Într-un an eu și cu Iorga am fost trimiși la Berlin să mai învățăm cu cheltuiala țărei. Eu m-am dus singur, iar Neculai Iorga a luat și pe soția lui Maria, de rară frumuseță, mare deșteptăciune și mare înțelepciune. În Berlin am stat la un german bogat și cu masa și cu dormitu. Tot la acel german a mai stat în gazdă și un ficior de lord din Anglia. Iorga pe lângă că era și f. deștept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu care nu s-a putut înțelege și când a murit el, au venit și l-au mustrat așa mort: "Bine că ai murit, că ai crăpat, că toată viața te-ai fudulit de noi". Nae a fost de mare deșteptăciune. A avut atelier de reparat automobile și dacă era mână mai strânsă putea să ajungă milionar. Dar el n-a fost un om lacom și hrăpăreț, se împăca cu foarte puțin. A avut 2 mașini pe piață, pe una o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
umană, Gobseck, Pielea de sagri, Iluzii pierdute, Eugenie Grandet, Cezar Birotteau, Verișoara Bette...“ Balzac ca Balzac, mai auziseră și alții de el, însă Clăpocea părea să știe, ca Pico Della Mirandola, de parcă i s-ar fi pompat o tonă de deșteptăciune în cap, tot și încă ceva pe deasupra. Să spunem că unul dintre cei trei ofițeri de modă veche, care încă nu fuseseră puși pe liber, aminteau, la o beție, nici ei nu știau de ce, numele lui Immanuel Kant. Nimeni n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
prilejul, sunt dispuși să mă întrebe oricând și cu aroganță, de la înălțimea ,,pregătirii” lor: ,,mă, ce pregătire ai tu ca să te apuci de scris cărți?” Răspunsul meu este simplu: întotdeauna, numai incompetenții au alergat după hârtii care să le ,,certifice deșteptăciunea“ în ochii celorlalți. Adevărații meseriași nu au nevoie de hârtii pentru a-și dovedi competența .( Și nu mă refer aici la certificarea unei pregătiri pentru a putea ocupa un post oarecare). Adevărații meseriași, meseriași în orice domeniu posibil, îți dovedesc
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
îmi spunea că după moarte noi trecem undeva ,,în cer la Doamne-Doamne”. Eu într-un fel eram convins de ce spunea, dar atunci când bunica a trecut ,,dincolo” , priveam norii, nu vedeam nimic și nu înțelegeam unde poate fi. Apoi, sub influența ,,deșteptăciunii” comuniștilor am devenit ateu: totul poate fi explicat, știința umană nu are nimic în comun cu ,,superstițiile”, iar omul este ,,buricul” Universului. Este atitudinea tipică a omului tălâmb! Eu abia începeam să înțeleg că mai sunt multe de învățat despre
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
le spună un adevăr mai puțin plăcut. Dar oamenilor nu le-a plăcut adevărul. Și astăzi la fel ca și atunci, omul are dorința permanentă (dar nemărturisită) de a fi lăudat, de a fi slăvit, de a i se recunoaște ,,deșteptăciunea” în fața celorlalți. Dacă un astfel de om este lăudat de cineva, atunci acesta îi devine automat ,,prieten” , îl invită chiar la un șpriț (hai că-ți fac cinste) și îl îndeamnă; mai vorbește, mai spune, îmi place cum gândești. Dacă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
adresa ori de a-și exprima refuzul, venită din partea copilului trebuie respinsă și sancționată de părinți înainte de a se amplifica și a degenera în obrăznicie, impertinență și nerușinare. Nu trebuie uitat că necuviințele mici, interpretate ca drăgălășenii sau manifestări ale deșteptăciunii, se transformă treptat în atitudini intolerabile. Aceeași intoleranță trebuie manifestată și față de comportamentele libertine ale copilului. Orbiți de dragoste, mulți părinți trec cu vederea greșelile copilului, greșeli care nesancționate se înmulțesc, se permanentizează și devin componente stabile de conduită. Copilul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ale copilului se află în nevinovatele capricii acceptate de părinți sub explicația: ce vrei, minte de copil, în poznele aparent inofensive (unele chiar încurajate pentru că ele fac deliciul celor din jur), în minciunele istețe care sunt percepute ca semne de deșteptăciune sau sclipiri geniale, ajungându-se treptat la obrăznicia și nerușinarea cu care sunt respinse observațiile sau reproșurile părinților, toate contribuind la transformarea odorului într-un mic tiran. Aproape fără să-și dea seama (orbiți de dragostea fără limite), părinții ajung
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
aș avea lângă mine, cred că aș suporta și mai greu situația, fiindcă mi-ar fi frică de orice pentru tine. Așa, singură, am învățat arta de a fi ipocrită, mincinoasă, lașă, slabă; mă prostesc. Dar tu, floarea mea de deșteptăciune, de zâmbet și de frumusețe, să crești liberă și bravă pe pământul francez cel atât de iubit. Să-l ferească Dumnezeu de a cunoaște ceea ce cunoaștem noi așa de adânc, până la drojdia suferinței. Nu ne mai rămâne de cunoscut decât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fiica ta, spun cu însuflețire. Ne-am distrat foarte tare, când a venit la Barneys. Cum îi merge cu serviciul cel nou? Fata lui Michael e avocată specializată în legea brevetelor și a mărcilor și pur și simplu emană o deșteptăciune de speriat, prin toți porii. Pe de altă parte, nu și-a dat seama că-și alege numai culori care n-o avantajează până în clipa în care i-am spus eu asta. — Foarte bine, mulțumesc. Tocmai s-a mutat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
-s, câteva rare excepții, nu se opresc În pragul prostiei, ci merg mai departe : sunt cei săraci cu duhul” <endnote id="(310, p. 69)"/>. Cu alte cuvinte, nivelul de prostie al evreului prost ar fi mai mare decât nivelul de deșteptăciune al celui deștept. Această forma mentis a generat unele zicale - În cadrul unui folclor mai degrabă urban -, pe care poți avea surpriza să le regăsești chiar și În zilele noastre (În 1998), de exemplu, folosite de un scriitor român, ca un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tare să nu cad În părtinire rasială ! -, Îmi par a fi cei mai deștepți Între toți... Însă, iertați-mi constatarea, foarte subiectivă, desigur, și când dai printre evrei de câte-un prost, apoi acela e prost din cale afară, contrabalansând deșteptăciunea celorlalți, ca Într-o blestemată compensație” <endnote id="(638)"/>. Din nou, un stereotip aparent pozitiv se dovedește a fi negativ. Atribute Înnăscute sau dobândite ? În 1892, Moses Schwarzfeld Încerca să demonstreze că inteligența pusă pe seama „evreului imaginar” ar fi, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ziar”. Deci, acesta era un tip extrem de mărginit iar orizonturile sale „intelectuale” se limitaseră doar la citirea de nenumărate ori a istoriei partidului comunist român, falsificată grosolan. Aceeași opinie avusese și un mahăr care, dacă nu se putea lăuda cu deșteptăciunea, o putea face măcar cu Înalta funcție comunistă din aparatul local: „De aceeași părere a fost și tov. Țolescu S. secretar cu probleme de propagandă și agitație a comitetului orășenesc de partid”. Ce a pus În loc pescuitorul slovelor nelalocul lor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
interne ale României. Interesant rămâne, totuși, modul de abordare a problemei câștigării independenței din punctul de vedere al „internaționaliștilor” noștri. Jalnici, de altfel, dacă mai Întâi n-ar fi fost josnici. Alt deștept, cenzorul, cu procură de la partid pentru corectarea deșteptăciunilor altora, și-a motivat drastica intervenție astfel: „1) Regimul burghezo-moșieresc nu a fost instalat după 1877, cum susține autorul, ci cu mulți ani mai Înainte. După cum se știe, coaliția burghezo-moșierească și-a găsit expresia și În constituția adoptată În 1866
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
numește „șiac” în unele părți, acest șiac se bate și se împâslește cu lână, la piuă ca să devină mai gros, semănând cu postavul. Nevastă-sa, Marița, nu se potrivea cu el la statură, era mai înaltă, mai grăsuță iar ca deșteptăciune și gură îl întrecea cu mult pe bărbatu-său. Nu apuca acesta să spună o vorbă că era copleșit cu un șuvoi de cuvinte de către soață de nici nu mai știa, bietul, ce voia să spună. E limpede că-l
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Reflexul acatholiei asupra persoanei empirice Caragiale constă într-o aparență a lipsei de sfințenie, bineînțeles nu în sens teologic. De la Caragiale, Noica deduce un fapt identitar fundamental, zeflemeaua, în măsură să-i caracterizeze pe toți românii, ca „exercițiul suveran al deșteptăciunii”. „S-au zeflemisit în trecut prea multe lucruri, stări și destine, în viața noastră publică, dacă n-ar fi fost decât Revoluția de la „pasiopt”. (...) așa cum pe plan moral ne-a lipsit în trecut prea mult, câteodată, self-respectul, sentimentul răspun- derii
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
istoric de atunci. Alții însă au perceput-o sub specia învecinată a ridiculului discreditant. Discreditul acesta s-a dovedit durabil, trecând din cafeneaua de odinioară la generația crescută între timp. Durabil, deoarece se întemeia pe o endemică lene a minții. „Deșteptăciunea” ricanantă și negativismul aprioric sunt alibiurile unei funciare nesimțiri intelectuale, care trece foarte lesne drept superioritate. Spre deosebire de prostie, care e congenitală, lenea minții se dobândește și este evolutivă. Proliferarea ei în lumea de azi e cutremurătoare (efect al mass-mediilor, sloganurilor
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
inima. Și tot românii, atît de înțelepți cît pot fi ei, au produs și proverbe despre învățămintele eșecului. Unul dintre acestea spune că deșteptul învață din greșelile altuia, în timp ce prostul nu înțelege nimic nici măcar din propriile erori. Putem spera la deșteptăciune? Cum uneori piedica fatală ne-o punem singuri, s-ar putea spune că nu. Dar trăim cu speranța că, pe pămîntul acesta, pentru fiecare om există o linie a orizontului. N-o să mîncăm niciodată cîini, pentru că îi doare! O fotografie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de un spectator invidios care spune: , dar ultimele cuvinte îl contrazic, căci nu ar fi reușit niciodată, dovedind insensibilitate la probleme: 4.1.1.4 Inteligența Termenul de inteligență, prezent din timpuri imemorabile în limbajul natural sub nume ca: înțelepciune, deșteptăciune, istețime, agerime a minții, etc., caracterizează capacitatea creierului uman de a înțelege ușor și repede probleme noi și nefamiliare. Inteligența relevează, deci, nivelul calitativ al gândirii. Psihologul J. Guilford menționa existența a mai mult de 400 de definiții ale inteligenței
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deci mai vârstnici decât mine, se codeau. Le trebuia unul care să scoată castanele din foc și să ia răspunderea. Atât de tineri, și totuși aveau acel simț de conservare care, în viața de mai târziu, se numește „dibăcie“ și „deșteptăciune“. Omul fu găsit, acela eram eu. Încă de atunci am avut curajul faptelor ce săvârșeam și nu mi-a plăcut să fiu în dosul paravanelor. Spiritul de revoltă începea să mă însuflețească. Deci am scris plângerea și am semnat-o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Învățător, Îl Întreabă la ce reviste a mai scris, În afară de „Vestitorul Satelor” și „Lamura”. Are articolul Grazielei Vântu despre Gh. Rădășanu, din „România liberă” (9.VI.1967). 819 din Iași, din 1895(?) coleg de clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la tipărirea „Vestitorului Satelor”, a „Calendarului Sătenilor”. După ce a murit N. Stoleriu a condus „Vestitorul Satelor”. A fost revizor școlar de mare Înțelepciune și vrednicie. El a decedat de mult. Doamna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
îl face să recunoască adevărata lui soartă care este înălțarea către Dumnezeu"29. (s.m.) Este o nouă viziune care pare a porni din Epistola I către Corinteni a Sfântului Pavel (versetele 19-25): Că scris este: Pierde-voi înțelepciunea înțeleptilor și deșteptăciunea celor deștepți o voi ascunde. Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este întrebătorul acestui veac? Oare n'a arătat Dumnezeu drept nebună înțelepciunea lumii acesteia? Că de vreme ce prin înțelepciune lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu întru'nțelepciunea lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu-ți venea să spui că ți-a plăcut. Lui Philip Seymour Hoffman i-aș da Oscarul cu ambele mâini Am abordat deci Războiul lui Charlie Wilson cu încredere deplină în regizorul care mă convinsese că are un soi de deșteptăciune intuitivă care depășește rigiditatea inteligenței. M-am cam dezumflat. Mi-e teamă că n-o să rețin peste câțiva ani decât două lucruri din acest film: interpretarea strălucitoare, ireproșabilă a lui Philip Seymour Hoffman (căruia i-aș da Oscarul cu ambele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
nu va fi iubit de români decît după ce aceștia vor scăpa de complexele care le macină sufletul de un secol și jumătate. Complexul că nu este delicat și distins - acum un secol; complexul că este în fața unui pericol care este „deșteptăciunea negativă” - ce e aia „inteligență negativă?”; este inteligență sau nu este; iar dacă este negativă ca inteligență înseamnă că are dreptate să fie așa. Caragiale rămîne enorm de antipatizat în societatea românească. Acesta a fost al doilea mare model. Alt
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
încă subiect de dispute. Masacrul de la Katyń a fost de mare folos Germaniei Naziste. Aparatul nazist de propagandă s-a folosit de eveniment pentru discreditarea Uniunii Sovietice. Dr. Joseph Goebbels scria în jurnalul său: "„Comentatorii străini se minunează de extraordinara deșteptăciune de care am dat dovadă transformând incidentul de la Katyń într-o înaltă problemă politică.”" Germanii au reușit să discrediteze guvernul sovietic în ochii lumii și au fluturat pentru scurtă vreme spectrul monstrului comunist bântuind turbat teritoriile civilizațiilor occidentale. Pentru aliații
Masacrul de la Katyń () [Corola-website/Science/299720_a_301049]