1,480 matches
-
craii» lui, beat mort, călare pe măgar. Vechii crai erau deci un fel de boemi dezmățați, bucureșteni, cărora le corespunde, la altă epocă ,eroii cărții". Roman corintic, după clasificarea lui 'Nicolaie Manolescu', "Craii de Curtea-Veche" zugrăvește nobilimea crepusculară, o lume decadentă, a orgiilor și a personajelor dantești, ieșite parcă din tablourile lui 'Hieronymus Bosch'. Toate metaforele acestei lumi se construiesc sub semnul decadenței totale, a lipsei de spațializare a sentimentelor, orizontul intelectual al personajelor limitându-se la dimensiunile lumii cu mistere
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
ambasadorii francezi la Madrid îi prezentaseră în mod constant Împăratului de ani buni o țară înapoiată, o populație fanatică și servilă, instituții depășite, un Godoy pe cât de incapabil pe atât de slab și de inconstant, cât și o familie regală decadentă și inutilă. Cu toate acestea, la începutul lui 1808, Împăratul Napoleon nu avea încă o soluție conturată pentru regenerarea Spaniei. Proiectele de înrudire a celor între cele două dinastii se dovedise irealizabil, Lucien Bonaparte nefiind dispus să accepte căsătoria fiicei
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
a 6-a de Prokofief. După sfârșitul războiului situația se înăsprește din nou. Într-o ședință a Uniunii compozitorilor sovietici din ianuarie 1948, condusă de Andrei Jdanov, secondat de secretarul general al Uniunii, Tihon Cirenikov, sunt criticate tendințele „formaliste” și „decadente” din creațiile majorității compozitorilor sovietici, care au fost forțați să-și recunoască abaterile de la realismul socialist. Oficial, o liberalizare a intervenit abia începând cu anul 1958, cinci ani după moartea lui Stalin. După cel de-al doilea război mondial, realismul
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
pozitiv. Se pare că piesa "O scrisoare pierdută" a lui Caragiale nu a putut fi reprezentată tocmai din acest motiv: absența unui erou pozitiv. Începând cu anul 1948, curentele de avantgardă din prima jumătate a secolului al XX-lea, considerate decadente și desprinse de realitate, sub eticheta de „formalism burghez”, sunt respinse în totalitate. În anul 1949, sub conducerea lui Jules Perahim se înființează la București „Cooperativa Artiștilor Plastici”, unde artiști tineri de valoare (Ion Bițan, Paul Gherasim, Traian Trestioreanu, Virgil
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
Tipografie clandestină", "Moartea partizanului"), Iulia Hălăucescu ("Centrala hidroelectrică „V.I. Lenin”") etc. În anul 1949, „Societatea compozitorilor români” este desființată și în locul ei este creată Uniunea Compozitorilor din România. Cu această ocazie, compozitori români de valoarea incontestată, considerați reacționari, formaliști sau decadenți, nu mai sunt admiși în noua organizație: Mihail Jora, Ionel Perlea, Stan Golestan, Dinu Lipatti (catalogat „fascist care vegetează departe de țară”), Tiberiu Brediceanu, Dimitrie Cuclin (care curând avea să fie arestat). Din compozițiile lui George Enescu se execută doar
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
flancate de construcțiile noi), se continuă planul de sistematizare din 1906. Stilul arhitectural al acestei perioade este tributar celui realist-socialist practicat în Uniunea Sovietică mai mult în plan ideologic. Se dorește renunțare de către arhitecți la tendințele moderniste corespunzând modelelor occidentale „decadente” și „lipsite de fantezie” corespunzătoare regimului anterior, în schimb indicându-se ca surse de inspirație arhitectura vernaculară românească și, într-o măsură, estetica clasicismului (acesta din urmă se reflectă mai ales în aspectul edificiilor culturale - de pildă, teatrele de vară
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Baronului Harkonnen în palatul său. Eficiența de conducător a Împăratului se pierde din cauza ceremoniilor și fastului, coaforii și ajutoarele pe care le ia cu el pe Arrakis fiind denumite "paraziți". Baronul Harkonnen este corupt din punct de vedere material și decadent din punct de vedere sexual. "Declinul și prăbușirea" lui Gibbon pune căderea Romei pe seama ideilor decadente preluate din țările cucerite și pe excesele generate de ele. Gibbon consideră că luxul i-a înmuiat pe soldații Romei, deschizând calea atacurilor. În
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
coaforii și ajutoarele pe care le ia cu el pe Arrakis fiind denumite "paraziți". Baronul Harkonnen este corupt din punct de vedere material și decadent din punct de vedere sexual. "Declinul și prăbușirea" lui Gibbon pune căderea Romei pe seama ideilor decadente preluate din țările cucerite și pe excesele generate de ele. Gibbon consideră că luxul i-a înmuiat pe soldații Romei, deschizând calea atacurilor. În mod similar, sardaukarii Împăratului nu sunt pe potriva fremenilor de pe Dune, deoarece primii sunt prea siguri pe
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
rus Lev Nikolaevici Tolsoi, în care acesta pledează împotriva numeroaselor teorii estetice, care definesc arta din punctul de vedere al teoriei relațiilor, al adevărului și în special - al frumuseții. După părerea lui Tolstoi, în acea perioadă arta era coruptă și decadentă, artiștii fiind duși în eroare. Eseul dezvoltă teoriile estetice care erau în vogă spre sfârșitul sec. XVIII și pe parcursul sec. XIX, astfel criticând poziția realistă a acestor teorii și existența relației dintre artă și plăcere. Tolstoi, ca completare a teoriei
Ce este arta? () [Corola-website/Science/332835_a_334164]
-
și cosmopolitismului în arta muzicală". Tot în revista "Muzica", în 1953, cu ocazia primului Congres al Compozitorilor și Muzicologilor, Matei Socor scria că acesta trebuie pus "sub semnul luptei împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului și ploconirii în fața artei decadente burgheze". A continuat să lucreze și ca dirijor în diferite concerte simfonice din țară și din străinătate. Cu toate acestea, Matei Socor s-a remarcat în principal prin compozițiile sale muzicale, în care se remarcă măiestria polifoniei și subtilitatea armoniei
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
ca structură, dar mult mai avansată), în care se ascunde puternicul, atotcunoscătorul și insondabilul TehNucleu - o aglomerare vastă a celor mai inteligente AI-uri care controlează rețeaua de teleproiectare și aproape orice ține de înalta tehnologie. Hegemonia este o societate decadentă, care se bazează pe armata sa ("FORȚĂ") pentru a încorpora noi planete colonii în Web, chiar și fără voia lor, și pentru a apăra Hegemonia de atacurile Expulzaților, "barbari interstelari" cvasi-transumanii care se află liberi dincolo de granițele Hegemoniei și evită
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
iar TehNucleul pe cel al olimpienilor. Manuscrisul ultimei opere este publicat cu titlul "Pământul muribund" (o referire directă la seria "Dying Earth" a lui Jack Vance) și devine un mare succes, transformându-l în milionar. Silenus se dedă unei vieți decadente, care îl ruinează. El i se alătură Tristului Rege Billy, care a pus pe Hyperion bazele Orașului Poeților, reluându-și munca la "Cânturile Hyperion", cu sprijinul muzei care se dovedește a fi Shrike. Orașul Poeților e răvășit de crime, toate
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
de alimente de bază, și preeminența de organizare în guvernul lui Soliman", reformele administrative și juridice care ia adus numele de Legea dătătorul asigurat supraviețuirea de lungă Imperiului după moartea sa, o realizare care "a luat multe generații de moștenitori decadente pentru a o anula". Prin patronajul său personal, Suleiman, de asemenea, prezidat epoca de aur a Imperiului Otoman, care reprezintă apogeul de realizare turcii otomani "cultural, în domeniul de arhitectura, literatura, arta, filozofie și teologie. Astăzi orizont din Bosfor, și
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
Bernstein și ajunge să oprească tentativa de asasinat a lui Lee Harvey Oswald asupra președintelui John F. Kennedy. Paradoxul creează un univers paralel și pune punct definitiv legăturii cu anul 1998 original. Finalul romanului prezintă un 1998 al cronologiei originale decadent, cu dezastrul ecologic dând complet peste cap modul de viață al oamenilor. Peterson se retrage într-o fermă fortificată pe care și-o pregătise anterior, în timp ce Renfrew continuă să trimită semnale către trecut, până când generatorul cedează. Însă înainte ca acest
Timperfect () [Corola-website/Science/325744_a_327073]
-
humor. Într-un ton mai sever sunt formulate cele 16 satire ale contemporanului sau Juvenal, aparținător al filosofiei stoice. Marțial, prieten cu Juvenal, a fost un maestru al epigramei, publicate în 15 cărți, în care critica într-o formă zdrobitoare decadenta moravurilor societății române. În secolul I p. Chr. apar povestirile lui Petronius Arbiter, grupate sub titlul ""Satyricon"", relatând aventurile a doi reprezentanți ai societății contemporane. Celebru este fragmentul intitulat "Ospăț la Trimalchio", în care gazdă se străduiește în zadar să
Satiră () [Corola-website/Science/299948_a_301277]
-
votca. Astfel se urmărește sublinierea principalei funcție a săracanilor, oamenii fără adăpost, ca masa de manevră politică. Faptul că Marian și Petro ajung să strige sloganurile politice ale lui Ursu cot la cot cu plebea accentuează gradul de naturalizare al decadentei: homeleșii pot să scandeze sloganuri pe o sticlă de votca, dar pentru micul intelectual, așa ceva nu se cade. Privirea exotizantă dinspre poziția asumat romanizata a realizatorilor asupra moldovenilor nu se oprește la Nistru, ci se accentuează mergând către est. Gruzinii
Afacerea Est () [Corola-website/Science/296157_a_297486]
-
bărbaților, recuză (sau cel puțin nu îndeplinește) așteptările de gen. În diferite perioade de timp, alte culori au fost considerate simbol al homosexualității. În anii 1890, galbenul era văzut ca un simbol al decadenței homosexuale, probabil din cauza publicației favorite a decadenților, "The Yellow Book". Garoafa era un simbol tradițional al anusului, iar culorile verde și roșu au un istoric vechi în ceea ce privește asocierea cu homosexualitatea. Rozul a dobândit conotații homosexuale abia în anii 1900, însă verdele a fost o culoare a homosexualilor
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
primele decenii ale secolului al VII-lea, mai precis anii 500-622, când "Ğăhilīya" poate fi documentată prin „arhiva” poeziei preislamice. Este un spațiu temporal care acoperă, din punct de vedere politic, un gol ( cauzat de luptele dintre cele două imperii decadente, bizantin și persan ), iar din punct de vedere social, o lume în schimbare ( evoluția dintre păgânism spre monoteism, dinspre nomadism spre sedentarism ). Denumirea de "Ğăhilīya "( „epoca ignoranței” ) dată perioadei preislamice se referă, evident, numai la ignorarea mesajului coranic și a
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
la o serie de ritualuri masochiste, încercând să plătească pentru păcatele înaintașilor lor. Actualul primar, strănepot al celui care a condus primele masacre, conduce locuitorii pe acest drum al penitenței, așteptând o lovitură care să scuture din temelii acea societate decadentă. Iar așteptarea lui este încununată de succes: un aisberg gigantic se îndreaptă spre insulă, amenințând să distrugă orașul. Este același aisberg de care s-a izbit avionul la bordul căruia se aflase Barney, accident în urma căruia el a rămas unicul
Bulevardul banchizelor () [Corola-website/Science/328936_a_330265]
-
un cadru cosmopolit (Berlinul de la începutul secolului trecut), acțiunea este învăluită într-o atmosferă occidentală, cu aluzii livrești și mondene, legate de cele mai subtile aspecte ale decadentismului european. Dacă pentru omul normal masca este un mijloc de adaptare, pentru decadent - inadaptabil prin definiție - masca reprezintă un semn al excepției, o mărturisire plastică a ființei posedate de frumos. „Remember” este o narațiune cu aspect de pastișă foarte personală. Are un stil greu. Tablou tipic al unui Berlin - Sodomă, cu canale suspecte
Mateiu Caragiale () [Corola-website/Science/297546_a_298875]
-
datorăm arhitectului Penescu și inginerului Ciulei din București. Ei au construit în 1935, la Giurgiu, halele din piața centrală și clădirea Tribunalului din parcul Alei. Pictura inițială ce împodobea pereții vechii biserici a fost executată în ulei, în maniera școlii decadente de după Gh. Tattarescu, de către pictorul Nicolae Pitaru. Pictura murală existentă astăzi, executată în tempera grasă, în stil neo-bizantin, a fost realizată de pictorul Nicolae Stoica între anii 1939-1959. Restaurarea acesteia s-a realizat între anii 1989-2005 de către Drejoi Ion, ucenic
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
a redus "Baladele" și "Parodiile" la superficiale tablouri de natură, la ușoare strofe de spirit al unui „autor de cronici rimate”, „un reprezentant al democrației literare”. Această causticitate era alimentată de aversiunea lui Topîrceanu pentru modernism, în special simbolismul, curentul decadent cel mai activ de la începutul secolului XX, dar - posibil - și de relațiile tensionate dintre Lovinescu și Ibrăileanu, care l-a sprijinit pe Topîrceanu. Evoluând de la sentimentalismul epigonic al începuturilor către o poezie impregnată de un umor parodic, autoironie și ușoară
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
"de Szentistván" (n. 26 noiembrie 1883, Szekszárd - d. 4 august 1941, Budapesta) a fost un scriitor maghiar, din prima generație de la revista Nyugat. A debutat ca poet decadent. În anii Primului Război Mondial și ai intrării țării sub regimul fascist, a protestat, în poezii de mare răsunet, împotriva ororilor războiului și a ocupației străine. Ulterior a desconsiderat funcția socială a artei, s-a izolat de viața publică, devenind adeptul concepțiilor
Mihály Babits () [Corola-website/Science/300027_a_301356]
-
parte din timp el a lucrat ca pictor de război în porturile Imperiului Austro-Ungar Triest și Cattaro Hiremy-Hirschl s-a specializat mai ales in picturi inspirate de istorie și mitologie. Multe din creațiile sale poartă o aroma de sublim și decadenta. S-a împrietenit cu Gustav Klimt în timpul activității lor în cadrul Colectivului artiștilor din Viena, de dinaintea fondării curentului Sezession,dar căile lor artistice s-au despărțit. Hirémy-Hirschl s-a făcut cunoscut prin tablouri de mari dimensiuni în genul celor ale lui
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
răsărit (ostrogoții) în Ucraina. Germanicii atacau provinciile zilnic. Teodosiu I (378- 395), nemaiputând administra întregul imperiu, și-l împarte între fii săi: Arcadius ia în stăpânire bogatul Orient (Imperiu Roman de Est), iar Honorius primește Apusul (Imperiul Roman de Vest) decadent. Imperiul Roman de Răsărit, mai puternic, a depășit criza și a respins atacurile germanice. Imperiul Roman de Apus a fost încontinuu invadat de germanici și huni, iar decăderea economică, socială și politică l-a dus la dispariție. În 476, căpetenia
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]