513 matches
-
dincolo de amurg, postfața, Ed. Solstițiu, 1999; 5tefan Teodorescu -Spre un nou umanism, prefață (,Ștefan Teodorescu și ,zona valahä“), coperta și îngrijirea ediției; Editură Solstițiu, Satu Mare, 1999, 190 pag.; A conceput coperta și a îngrijit volumele: Vasile Gogea -Propoezitii, Ed. Solstițiu & Decalog, Satu Mare, Seria de poezie, 1998; Cristian Bădilită - Cartea micilor erezii, Ed. Solstițiu & Decalog, Seria de poezie, 1999, etc. Caietul debutanților, 1979, Ed.Albatros, București, 1981, pag. 267-277; Se apropia sfîrșitul secolului, Antologia Colocviilor Naționale de poezie de la Tg.Neamt, I
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
Ștefan Teodorescu și ,zona valahä“), coperta și îngrijirea ediției; Editură Solstițiu, Satu Mare, 1999, 190 pag.; A conceput coperta și a îngrijit volumele: Vasile Gogea -Propoezitii, Ed. Solstițiu & Decalog, Satu Mare, Seria de poezie, 1998; Cristian Bădilită - Cartea micilor erezii, Ed. Solstițiu & Decalog, Seria de poezie, 1999, etc. Caietul debutanților, 1979, Ed.Albatros, București, 1981, pag. 267-277; Se apropia sfîrșitul secolului, Antologia Colocviilor Naționale de poezie de la Tg.Neamt, I , Bibliotecă ,Antiteze“, Piatra Neamț, 1992, pag.43; Umbră libelulei, antologia haiku-ului românesc de
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
scenariu regizoral, pe baza căruia Casa de Filme 3 reia în aprilie 1975 proiectul de realizare a unul film după romanul lui Zaharia Stancu. Vorbind despre roman, regizorul a afirmat următoarele: "„În „Jocul cu moartea” am văzut pur și simplu Decalogul. Era în cartea asta tot răul și tot binele și eram hotărât să-l fac cu orice preț.”" Filmul intră din nou în faza de producție la 5 mai 1975, cu un deviz calculat de 3,8 milioane lei, mărit
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
creștină, și în lucrarea "Reasonableness" a insistat că majoritatea oamenilor nu ar putea înțelege detaliile legii naturale fără învățăturile și exemplul lui Iisus”. Acesta a derivat conceptele sale politice fundamentale din texte biblice, în particular din Geneza 1 și 2, Decalog (Exodul 20), Regula de aur (Matei 7:12), învățăturile lui Iisus (de exemplu: doctrina carității, Matei 19:19) și scrisorile apostolului Paul. Decalogul (Cele zece porunci) pune viața unui individ, reputația sa (exemplu: deminitatea și onoarea) și proprietatea sub protecția
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
Acesta a derivat conceptele sale politice fundamentale din texte biblice, în particular din Geneza 1 și 2, Decalog (Exodul 20), Regula de aur (Matei 7:12), învățăturile lui Iisus (de exemplu: doctrina carității, Matei 19:19) și scrisorile apostolului Paul. Decalogul (Cele zece porunci) pune viața unui individ, reputația sa (exemplu: deminitatea și onoarea) și proprietatea sub protecția lui Dumnezeu. Libertatea este un alt subiect important în Vechiul Testament. De exemplu, acțiunile divinității în cadrul eliberării israeliților din sclavia egipteană în prologul Decalogului
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
Decalogul (Cele zece porunci) pune viața unui individ, reputația sa (exemplu: deminitatea și onoarea) și proprietatea sub protecția lui Dumnezeu. Libertatea este un alt subiect important în Vechiul Testament. De exemplu, acțiunile divinității în cadrul eliberării israeliților din sclavia egipteană în prologul Decalogului (Exodul 20:2). Mai mult, Locke a derivat însăși egalitatea umană, inclusiv egalitatea sexelor (Adam și Eva) din Geneza 1:26-28, punctul originar al doctrinei teologice Imago Dei. Pentru Locke, una dintre consecințele principiului egalității a fost aceea că toți
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
E și P) și 34 (cu E). Mai precis, lui E îi sunt atribuite Exod 1.15-21 (pasajul despre moașele Șifra și Pua), 3.1-15 (cu J, rugul aprins), 13, 17-18, și, în plus, 19.1-9, 20.1-17 (cu P, Decalogul), 20.18-23.33 (Cartea legământului), 24.1-18 (cu P, ceremonia legămânului) și 32-33 (vițelul de aur). Din P ar proveni 6-7 (cu J), 12-14 (cu J și E), 25-31, 35-40. De obicei, cartea Exodului e împărțită în șase secțiuni: Cele mai multe
Cartea Exodului () [Corola-website/Science/308630_a_309959]
-
lor, lupta împotriva Răului, erau în măsură să se supună interdicțiilor ascetice extrem de riguroase. Auditorii (samma’ūn) sau „catehumeni” nu erau decât discipoli în slujba acestora. Incapabili să ducă o viață pură, ei nu erau obligați decât la prescrierile unui „decalog”. Trăind în păcat, ei puteau numai să spere că vor renaște mai târziu în corpul unui ales. Această distincție a două clase corespundea celei stabilite de gnostici între „pneumatici” și „psihici”, ca și celei instaurate ulterior de către catari între „puri
Mani () [Corola-website/Science/318055_a_319384]
-
un plan periculos, Mikołaj îl ajută să se întoarcă în Polonia, unde se întoarce la munca de coafor alături de fratele său (interpretat de Jerzy Stuhr; Stuhr și Zamachowski au jucat rolul unor frați și în al zecelea film din seria "Decalogul", tot o comedie neagră despre câștigatul banilor printr-un tertip). Mikołaj îl întâlnește pe Karol într-un tunel al metroului din Varșovia și îi cere să-l ucidă, dar acesta refuză; cei doi intră în afaceri (a căror natură este
Trei Culori: Alb () [Corola-website/Science/303788_a_305117]
-
filme; muzica joacă adesea un rol important în filmele lui Kieślowski, iar multe din piesele lui Preisner sunt menționate explicit în filmele însele. În aceste cazuri, personajele filmelor discută despre ele ca fiind opera compozitorului olandez fictiv Van den Budenmayer. „Decalogul” (1988), o serie de zece filme de scurt metraj a căror acțiune este plasată într-un bloc de aprtamente din Varșovia, fiecare film bazându-se nominal pe una din Cele zece porunci, a fost creat pentru televiziunea poloneză cu fonduri
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
de un an. Ultimele patru filme ale lui Kieślowski au fost coproducții străine, ralizate în mare parte cu fonduri din Franța, în special de la producătorul Marin Karmitz. Aceste ultime filme se axau pe subiecte moral și metafizice asemănătoare celor din „Decalogul (film)” și „Noroc Chior”, însă la un nivel mai abstract, cu distribuții mai restrânse, povești interne mai multe și interes mai puțin față de comunități. Polonia apărea în aceste filme în mare parte prin intermediul unor observatori europeni străini. Cele patru filme
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
1990), cu Irène Jacob în rolul principal. Succesul comercial relativ al acesteia i-a oferit lui Kieślowski oportunitatea de a strânge fonduri pentru ambițioasele sale ultime filme, trilogia „Trei Culori” ( „”, „”, „”), care explorează virtuțile simbolizate de steagul francez. Trilogia este, alături de „Decalogul”, cea mai apreciată operă a lui Kieślowski și primul său succes comercial internațional. Cele trei filme au adunat o serie de premii internaționale prestigioase, printre Leul de Aur pentru cel mai bun film și Leul de Argint pentru cel mai
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
și-așa” (1995), regizat de Krzysztof Wierzbicki. Deși declarase că se retrage după „Trei Culori”, înainte de moarte Kieślowski lucra la o nouă trilogie împreună cu Piesiewicz, formată din „Raiul”, „Iadul” și „Purgatoriul” și inspirată de „Divina Comedie” a lui Dante. Asemenea „Decalogului”, scenariile erau destinate mai multor regizori, dar moartea prematură a lui Kieślowski ne împiedică să aflăm dacă ar fi avut de gând să renunțe la retragerea din activitate și să preia el însuși regia. Singurul scenariu terminat, „Raiul”, a fost
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
cearceaf, cu mișcări care nu se mai sfârșeau, cu bărbia în piept, posomorâtă și mâhnită. N-avea de gând să-mi răspundă și mi-am reluat strigătele. Ce e păcatul, mamă, spune-mi și mie, dar să nu vorbești de decalog: să nu furi, să nu minți, astea le știu. Tu nu minți și nici nu furi și nici nu-ți nesocotești părinții. O fi păcatul originar? Izgonirea din rai? Simți că ai fost pedepsită fiindcă ai mușcat din măr? De-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
manieră, va fi mai puțină suferință, mai puțină depresie, o mai mică cramponare de partea fizică, trupească și cu o detașare spre spiritual. Al înțelegerii deciziilor divine. Tot în ideea repausului a fost lăsată duminica ca zi sfântă prin legea decalogului, dată direct de El omenirii, în mod obligatoriu. E adevărat, nu a spus și ce își atrage cel ce nu respectă această lege a vieții. Cea de-a patra poruncă divină dă, astfel, posibilitate omului de a înțelege importanța stării
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
denunțului; în toate acestea fericirea e obținută de la altul, e luată. Crima e parazitară". Steinhardt consideră că taina finală a ortodoxiei: isihia și rugăciunea inimii în fapt cele două sînt una. Tîrziu-convertitul la creștinism propune, își propune un fel de decalog pe măsura Noului Legămînt, cîteva precepte: -Ni se cere să avem simțul tragic și eroic al existenței. Și să nu le luăm în tragic. Să ieșim din noi, să nu ne gîndim la noi. Și să fim nepăsători la ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ușoare, raportate la bătăile sistematice prin care anchetatorii, așa-ziși anchetatori, voiau să scoată anumite declarații sau să impună să îți însușești punctele lor de vedere". Pentru regretatul om politic, plecat dintre noi în noiembrie 1995, a unsprezecea poruncă a decalogului românesc era: Integritatea noastră națională pînă la frontierele etnice ale neamului român este o obligație sfîntă pentru toți. Richard Wurmbrand, evreu convertit la creștinism (la fel ca Nicolae Steinhardt convertit la ortodoxie în pușcărie), luteran cu mare credință, va lupta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
, sau Decalogul (din cuvintele grecești δεκα, "deka", „zece” și λoγoς, "logos", „cuvânt”), sunt zece reguli religioase care au o semnificație de bază în creștinism și iudaism. sunt prezente de trei ori în Vechiul Testament, fiind dictate conform Bibliei de către Dumnezeu lui Moise. Diferențele
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
de către Dumnezeu lui Moise. Diferențele între două dintre versiuni sunt minore, dar există. O a treia versiune prezintă diferențe majore față de celelalte două. Formularea poruncilor, în special aceea referitoare la închinarea la un singur dumnezeu, sugerează că mediul în care Decalogul a fost conceput era unul preponderent politeist. Conducătorii politici în lumea antică orientală puneau în mod frecvent codurile de legi create de ei pe seama unui zeu, pentru a le spori astfel autoritatea. Vechiul Testament nu face nici el excepție, Decalogul, ca
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
care Decalogul a fost conceput era unul preponderent politeist. Conducătorii politici în lumea antică orientală puneau în mod frecvent codurile de legi create de ei pe seama unui zeu, pentru a le spori astfel autoritatea. Vechiul Testament nu face nici el excepție, Decalogul, ca și întregul cod de practici enunțate în Levitic, fiind și ele atribuite zeului Iahve. Allan Dershowitz a afirmat „Citit literal, Decalogul conține 19 porunci și interdicții diferite.” Istoricii apreciază că aspectele de morală civică conținute de Cele zece porunci
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
create de ei pe seama unui zeu, pentru a le spori astfel autoritatea. Vechiul Testament nu face nici el excepție, Decalogul, ca și întregul cod de practici enunțate în Levitic, fiind și ele atribuite zeului Iahve. Allan Dershowitz a afirmat „Citit literal, Decalogul conține 19 porunci și interdicții diferite.” Istoricii apreciază că aspectele de morală civică conținute de Cele zece porunci iudaice au fost preluate de evrei în perioada dinaintea Exodului de la mai vechea religie a Egiptului. Astfel, „Papirusul lui Ani” redă în
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
religie a Egiptului. Astfel, „Papirusul lui Ani” redă în capitolul 125 o serie de condiții pe care cel mort trebuie să le îndeplinească pentru a putea accede la Lumea cealaltă, condiții cu valoare morală similară. Însă cerințele morale exprimate în Decalog apar în codurile de conduită ale multor alte religii, actuale sau dispărute. De exemplu, budismul, prin „Cele cinci precepte” (există însă și variante cuprinzând opt sau zece asemenea „precepte”) impune un cod minimal de comportament în colectivitate foarte apropiat de
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
codurile de conduită ale multor alte religii, actuale sau dispărute. De exemplu, budismul, prin „Cele cinci precepte” (există însă și variante cuprinzând opt sau zece asemenea „precepte”) impune un cod minimal de comportament în colectivitate foarte apropiat de cel al Decalogului. Aceste aspecte morale universal valabile corespund, de altfel, prevederilor celor mai multe legislații civice. În legislațiile democrațiilor liberale nu se aplică primele patru porunci, cetățenii fiind liberi să creadă și să discute ce vor. Cele zece porunci se adresau numai bărbaților evrei
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
unificator cu celelalte tipuri de romane. El nu are ca precursor Neamul Comăneștenilor, ci mai degrabă romanele lui Camil Petrescu, cel ce a văzut idei și, în mod sigur Din zilele Revoluției a lui C. Stere și mai aproape de noi decalogul romanesc al lui Paul Anghel, Zăpezile de-acum un veac. La o privire atentă, doar ultimul se apropie de ceea ce numim familia de spirite, ținând seama de amploare și mai ales de compendiile teoretice substanțiale ce însoțesc epica istorică. Mihail
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
succint, prin literatura română scrisă în cele două veacuri trecute de la răpirea Basarabiei de către imperiul țarist, încearcă să demonstreze că limba română și spiritul românesc, mai ales, nu au putut fi răpite, surghiunite și nici mazilite. Propunându-și un adevărat "decalog" al selecției articolelor, studiilor, eseurilor, cronicilor, recenziilor, medalioanelor sau prefețelor și postfețelor pe care Theodor Codreanu le-a publicat în decursul anilor prin diferite locuri, autorul reușește să repună în circuitul firesc nume autentice marginalizate și practic devenite necunoscute, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]