201 matches
-
totul, se-nțelege, in majorem Romaniae gloriam. De aceea începem seria prin următorul articol al "Presei", scris la 30 aprilie anul curent. București, 30 aprilie Citind cineva jurnalul "Romînul" și unicul lui satelit, "Telegraful", nu vede decât declamațiuni și iarăși declamațiuni patriotice, apoteozând independința țărei ca operă gratuită a acestui guvern, care a binemeritat de la patrie, și intonând pe coarde melodioase gloria pe care zic că, întocmai unor prestidigitatori, ar fi făcut-o să reușească mai radiantă decât în cele mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acești oameni ce au crezut că pot a se substitui suveranității naționale, conducând la război, ruină și dezmembrare națiunea română. Acum, mai mult decât oricând, d-nii alegători vor înțelege cât de grav este a se lăsa să fie amăgiți prin declamațiuni și împinși spre ruina politică și materială. Cruda esperiență este făcută. Generațiunile viitoare se vor întreba: Ale cui păcate espiez ele plătind atâtea milioane? Și istoria, în doliu pentru pierderea Basarabiei în secolul al 19-lea sub domnia radicalilor, va
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru înflorirea și prosperarea economică a țărei. Astfel, în doi ani de guvernare radicală, s-a scomptat viitorul generațiunilor viitoare, transmițîndu-li-se ca moștenire plata anuităților înscrise în buget. Votul din 1876 este o a doua nesocotință, comisă tot prin efectul declamațiunilor patriotice a acestui partid radical ce lasă sfâșieri adânci în pământ și goluri profunde în finanțele țărei când trece pe la putere. S-a strigat: jos timbru[l]! jos licența! jos monopolul! jos aceste impozite puse spre a se achita datoria
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se află în capul afacerilor publice, meritul, este desconsiderat. Cel mai nobil sentiment ce împodobește pe omul ce aspiră a juca cu demnitate un rol în țara sa, respectul de sine însuși, este luat în ridicol. Laboarea este înlocuită prin declamațiune și intrigă. Respectul de sine prin lingușire și servilism. Meritul este înlocuit prin turbulența zgomotoasă și prin cutezanța de a arunca pretutindeni injuria și insulta. Dacă pe asemenea baze șefii partidelor și oamenii noștri politici au ambițiunea de a consolida
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se traduc în pierderi de bani; daca există foi roșii scrise de oameni cari nu știu scrie, acest lucru costă bani. Tot, absolut tot ce fac acești oameni ignoranți și lipsiți de talent, fie piese rele, fie articole rele, fie declamațiuni în Adunări, se traduce în pierdere de bani. Nația muncește ca să susție pe acești paraziți cari nu numai că nu-i compensează prin nimic munca ei, dar încă o corump prin neadevăr, o sleiesc prin neonestitate, o veștejesc prin servilism
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
valoare practică într-adevăr naționale și conservatoare și multe observațiuni cu totul juste. Proiectul asupra maioratului propus din inițiativa d-lui Carp ni-l aprop[r]iem cu totul și vom reveni asupra lui cu argumente, nu cu fraze și declamațiuni, precum o fac foile roșii, cari din pur liberalism îl botează reacționar. Deocamdată aducem un argument ad hominem. D-nii roșii și-au aprop[r]iat monopolul liberalismului în România, dar oare vor să aibă acest monopol și pentru Europa întreagă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
om va veni și de azi înainte la jurați și va fi achitat, iar cine va cultiva zece fire de tutun în mod ilicit merge pe câțiva ani la pușcărie fără judecată. Dacă esistă opinie publică la noi compare atunci declamațiunile liberale din vremea înființării monopolului cu declamațiunile de astăzi, compare obligațiunea luată de tovărășia de la Mazar Pașa de-a aboli darea cu tendința de azi de-a o mănține cu orice preț, și judece în consecuență. Noi n-am amăgit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la jurați și va fi achitat, iar cine va cultiva zece fire de tutun în mod ilicit merge pe câțiva ani la pușcărie fără judecată. Dacă esistă opinie publică la noi compare atunci declamațiunile liberale din vremea înființării monopolului cu declamațiunile de astăzi, compare obligațiunea luată de tovărășia de la Mazar Pașa de-a aboli darea cu tendința de azi de-a o mănține cu orice preț, și judece în consecuență. Noi n-am amăgit niciodată oamenii și de aceea deie-ni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
austeritate clasică, a interpretării. În urma unui concurs este numit profesor la Catedra de declamație a Conservatorului bucureștean (1873). V. a fost un adept al realismului segregat de naturalism, pe care îl repudiază, și degajat de orice emfază și retorism (Despre declamațiune), totodată un profesor cu merite deosebite, prin clasa lui perindându-se o pleiadă de viitori mari actori, printre care Grigore Manolescu, C.I. Nottara, Mihail Mateescu, Iancu Brezeanu, Vasile Toneanu, Ioan I. Livescu. În stagiunea 1883-1884 i s-a încredințat direcția
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
critica este o artă. Inspirată de frumosul dintr-o operă, ea nu se mărginește să judece și să dea verdicte, ci devine, la rându-i, creatoare. Despre teatru, atât în „Albine și viespi” (Teatru național), cât și în „Literatorul” (Despre declamațiune), „Atheneul român” (Despre teatru) sau în conferințele de la Ateneu, V. are o concepție limpede și consecventă. Teatrul fiind antrenat într-un proces de decadență, regenerarea lui ar trebui să înceapă cu primenirea repertoriului. În locul dramaturgiei frivole, a piesei comerciale, de
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
toți copiii vor avea parte de o educație aleasă. Constantin (n. 1874) se va specializa în agricultură și va administra domeniul familiei da la Râmnicu Sărat; Elena (n. ! 877) va absolvi cursurile superioare, secția pian al Conservatorului de Muzică și Declamațiune; Constanța (n. 1887) va absolvi cursurile superioare, secția vioară ale aceleiași instituții bucureștene. Înclinația pentru muzică era o particularitate a familiei. Tânărul Paulescu va cânta la pian și orgă, iar cu vocea lui deosebit de frumoasă și caldă va interpreta, acompaniat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
învățământ românesc. Școala de inginerie a lui Gh. Asachi a luat ființă cu cinci ani înaintea celei a lui Gh. Lazăr, Universitatea din Iași și-a deschis porțile cu 4 ani înaintea celei de la București iar Conservatorul de Muzica și Declamațiuni, ca și Școala de Arte Frumoase din Iași, și-au inaugurat activitățile la fel cu câte patru ani înaintea instituțiilor similare din București. După transformarea orașului București în capitala țării, această prioritate a încetat și, chiar mai mult, fosta capitală
MOMENTE SEMNIFICATIVE ALE ISTORIEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ELECTROTEHNIC DIN IAŞI PÂNĂ LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihai Creţu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1042]
-
Belu), șoseaua Giurgiu; ” Sf. Treime, str. 13 Septembrie; ” Sf. Vineri, Calea Grivița; ” Mavrogheni, str. Mavrogheni; ” Armenesc, șoseaua Pantelimon; ” Calvin, Calea Grivița; ” Catolic, șoseaua Giurgiu; Cimitirul Israelit (occid.), str. Spitalului; ” Israelit (spaniol), șoseaua Giurgiu; ” Luteran, str. Spitalului; Conservatorul de muzică și declamațiune, str. Sf. Ionică (în spatele Palatului Regal); Curtea de Casație, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Apel, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Conturi, Calea Dorobanților, 53; Creditul funciar rural, str. Colței, 21; Creditul funciar urban, str. Doamnei, 13; Direcția căii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pentru duminică 13/25 iulie 1897 o petrecere împreunată cu teatru de diletanți și un concert în casele domnului Lomoș - proprietar în Horecea”, iar „poporenii din Siret aranjează la 18 iulie o petrecere poporală împreună cu o reprezentațiune teatrală, cântări și declamațiuni...” Societăți de cetire au fost încurajate și susținute și în localitățile din Suceveni, Ceapor, Pătrăuți pe Suceavă, la pădurea Cirîncău, Corecti, Marginea. „Scopul cabinetelor de citire” se intitulează un articol semnat Radu Sbierea. Rubrica de susținere a limbii române se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Simon Cușmariu (comerciant) casier, Hoișie Davidsohn (lucrător tipograf) controlor. Organizația sionistă „Poale Zion” din Dorohoi era legal constituită și îndreptățită să-și desfășoare activitățile pentru îndeplinirea scopului propus. Prefectul județului, A.Beiu dă aviz favorabil pentru o „șezătoare literară cu declamațiuni coruri și conferințe despre haluțimi, în seara de 24 martie 1934, în localul școlii izraelito-române în folosul haluțimilor; pentru reuniunea din 25 aprilie 1935 și pentru o excursie la Siret (Bucovina) în zilele de 19-20 mai, pentru a se întâlni
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
căruia i se înmânează și Diploma de onoare acordată de Senatul Universității de Arte „George Enescu” însoțită de medalia jubiliară 145 de ani de învățământ artistic modern la Iași. Prilejul ultimelor distincții este oferit de aniversarea Școlii de muzică și declamațiune și a Școlii de arte frumoase din Iași, primele instituții de învățământ de artă din Principatele Unite, înființate prin decrete ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Este un debut în înmânarea acestei diplome și a medaliei care se acordă sărbătoritului, când
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
M. Eminescu, n. n./ cu o pietricică. (...) Contrar zvonurilor melodramatice, Eminescu n-a suferit prea mult de pe urma așa-zisului atentat care îi pricinuise o simplă zgârietură și nici nu pare a fi avut stări de agitațiune așa cum scria, cu o vulgară declamațiune, Scipione Bădescu: „îndată ce-l dezleagă rupe tot cu o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor.” în realitate, slăbit de marile preocupări intelectuale și de erizipelul de altfel vindecat ce i se iscase pe față din cauza mânjirii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
doar tradiția specifică a militantismului ardelenesc, ci și adoptarea unor idei maioresciene, precum lupta împotriva stricătorilor de limbă, denunțarea dilentatismului, promovarea criteriului estetic în publicarea și comentarea literaturii. De exemplu, „țărănismul” nu e acceptat de el ca „teorie estetică”. Dezvăluie „declamațiunile mincinoase despre unitatea culturală a neamului românesc” și vorbește despre „cultura domnilor” („internațională”) și „cultura țăranilor” („națională”), despărțite de o prăpastie, ca în articolul Două culturi din 1908. Calea de rezolvare a acestei rupturi și a omogenizării culturii naționale e
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Feuillet, Ludovic al XI-lea de C. Delavigne ș.a. Tot el a revizuit o traducere a lui Toma Bagdat, Othello sau Maurul din Veneția de Shakespeare, după versiunea lui Alfred de Vigny, și a transpus în românește un Curs de declamațiune al lui Vicente Joaquim Bastus. SCRIERI: Frații din munte (în colaborare cu E. Carada), București, 1856; Virtutea străbună, ed. 2, București, 1864; Blestemul, București, 1870. Traduceri: Vicente Joaquim Bastus, Curs de declamațiune, București, 1867; Paul Meurice, Cavalerii spiritului. Cesara, București
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
și a transpus în românește un Curs de declamațiune al lui Vicente Joaquim Bastus. SCRIERI: Frații din munte (în colaborare cu E. Carada), București, 1856; Virtutea străbună, ed. 2, București, 1864; Blestemul, București, 1870. Traduceri: Vicente Joaquim Bastus, Curs de declamațiune, București, 1867; Paul Meurice, Cavalerii spiritului. Cesara, București, 1869; Al. Dumas-fiul, Bărbatul-femeia, București, 1872; Tiruvalluva, Cartea datoriilor, București, 1876. Repere bibliografice: Lelia Nădejde, Costache Dimitriade, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1965, 1; Ioan Massoff, Costache Dimitriade, actor și tapițer, TTR, 1973, 4; Dicț
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
de Drept renunțase de mult, prezentându-se doar la două examene. Interpretează un an roluri de mai mică importanță în București și Iași, pentru ca în 1894 să fie admis prin concurs la Conservatorul din Paris, pentru a urma cursurile de declamațiune, cu intrare gratuită la Teatrul Francez și la Teatrul Odeon. Primește o bursă din partea statului român pentru trei ani, dar nu rămâne la Paris decât doi ani. Întors din străinătate, interpretează diverse roluri pe scena Teatrului Național din București, Comitetul
Petre Liciu () [Corola-website/Science/307578_a_308907]
-
tale ce ai făcut jupânesei mele, - Lăpușneanu, după nuvela lui Costache Negruzzi, - "Mărirea și uciderea lui Mihai" etc. Și-a încercat talentul și în roman și ne dă "Manoil", în scrisori și "Elena", inspirat din romane franceze și plin de declamațiuni și cu caractere nenaturale. Și-a încercat talentul în satiră și fabulă, dar nu izbutește. Lucrările acestea seamănă mai mult cu articole de ziar decât cu poezii. Mai toate au un ton personal, iar cele generale sunt abstracte, declamatorii și
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
teatru franceză și germană. După ce s-a făcut cunoscut predând muzica unor copii de boieri, a fost numit, la 1 octombrie 1860, ca primul director al nou înființatei școli de muzică, care din 1864 a devenit Conservatorul de muzică și declamațiune. . Bunicul său, Filip Caudella, a publicat în 1822, la Sibiu, prima partitură de cântece românești, dar și o serie de motete compuse de el (1830). Eduard Caudella a început studiile muzicale la Scheia și Iași (1850-1853) cu Paul Hette (vioară
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
din București (1878) și în publicațiile ieșene "Steaua României" și "Zimbrul" (1979). Între 1878-1881 a lucrat ca secretar al Corpului de Portărei al Curții de Apel din Iași. Între anii 1879-1882, N. A. Bogdan a urmat cursurile Conservatorului de Muzică și Declamațiuni din Iași, absolvite cu premiul I. Începând din 1881, a fost angajat ca gagist la Teatrul Național din Iași (aflat atunci în Copou) și la alte teatre din România, Bucovina și Basarabia. A lucrat apoi ca stenograf la Consiliul Permanent
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
Dramatică din București; - 150 ani de la moartea lui Mozart; "- Die ersten Mozart-Aufführungen in Rumänien"; Muzica românească, în: Serdika; - Redacții muzicale româno-ruse, în: Muzica; - Învățământul muzical în Țara Românească. La împlinirea a 90 de ani de la înființarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București, în: Muzica; - Știri noi despre redacțiile muzicale româno-ruse, în: Muzica; - La bicentenarul nașterii lui Mozart; - Pagini din trecutul muzicii noastre legată de lupta poporului. Unirea Țărilor Române și muzica, în: Muzica; - București la a 500-a aniversare de
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]