305 matches
-
de regulă, fără agent la urmă. (2) Îndrumarea trenurilor de marfă cu agent la urmă este obligatorie în cazurile în care: ... a) lungimea trenului este mai mare decât lungimea maximă admisă pe secția de circulație pe care circulă trenul; ... b) declivitatea secției de circulație, indiferent de sensul de circulație este mai mare de 210/00 și trenul nu are locomotivă împingătoare legată la tren și frână; ... c) nu sunt asigurate condițiile de deplasare la urma trenului, în timp de 12 minute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263358_a_264687]
-
se datorează unor defecțiuni ce nu pot fi remediate de către șeful de tren, mecanicul se deplasează pentru remedierea defecțiunilor, iar în cabina de conducere a locomotivei rămâne șeful de tren. ... Când trenul este oprit pe o porțiune de linie cu declivitate mai mare de 150/00, mecanicul nu are voie să părăsească locomotiva și solicită locomotivă de ajutor. Articolul 273 După oprirea trenului în linie curentă, toți agenții însărcinați cu strângerea frânelor de mână sunt obligați să strângă imediat frâna de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263358_a_264687]
-
prevederilor stabilite în PTE. 17. CUPLĂ - Aparat de tracțiune și legare prin intermediul căruia se leagă două vehicule feroviare între ele. D 1. DEBLEU - Săpătură deschisă, de formă regulată executată sub nivelul terenului natural, pentru realizarea platformei unei căi ferate. 2. DECLIVITATE - Raportul dintre diferența de nivel dintre două puncte consecutive stabilite ale unui traseu și distanța orizontală dintre aceste puncte, exprimat în mm/m sau 0/00. 3. DISPECER CIRCULAȚIE - Salariat care coordonează activitatea de circulație pe rețeaua feroviară sau pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263358_a_264687]
-
Articolul 1 Participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, precum și celelalte dispoziții din prezentul regulament. Articolul 2 În sensul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: 1. declivitate - inclinarea unui drum pe o porțiune uniformă față de planul orizontal; 2. viabilitatea drumului - starea tehnică corespunzătoare a părții carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor și existența amenajărilor rutiere și a mijloacelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184713_a_186042]
-
a vehiculului; ... c) în locurile unde soliditatea drumului nu permite; ... d) pe drumurile cu sens unic; ... e) pe marcajul pietonal; ... f) în locurile în care este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisă". ... Articolul 127 (1) Pe drumurile publice înguste și/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe langă altele, este imposibilă sau periculoasă, se procedează după cum urmează: ... a) la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze cu spatele; ... b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184713_a_186042]
-
4. Masă vehiculului trebuie să corespundă masei proprii declarate de constructor. 1.1.2. Caracteristicile piștei de încercare 1.1.2.1. Suprafață trebuie să fie de natură să permită rularea cu o viteză stabilizata și să nu prezinte denivelări. Declivitatea nu trebuie să fie mai mare de 2% și să nu varieze cu mai mult de 1%, cu excepția efectelor bombamentului. 1.1.2.2. Suprafață pe care se fac încercările trebuie să fie fără bălti, zăpada sau polei. 1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171477_a_172806]
-
32 (1) Întreținerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului caii de comunicație situate pe pasaj. ... (2) Întreținerea trecerilor la același nivel, paza și securitatea în limitele zonei de siguranța a caii ferate revin deținătorilor acestei cai. ... (3) Modificarea cotelor și declivităților pe oricare dintre căile de comunicație care se intersectează atrage după sine obligația deținătorului de a suporta costul lucrărilor necesare și pe cealaltă cale de comunicație. ... (4) Pentru poduri, baraje, diguri și altele asemenea, care cuprind părți ale mai multor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165810_a_167139]
-
în cazuri cu totul excepționale se pot admite intersecții la un unghi de minimum 45 grade, asigurându-se vizibilitatea între cele două căi de comunicație. 3.3.5. Profilul în lung al liniei în zona intersecției nu trebuie să prezinte declivitati care să depășească cu mai mult de 5% înclinarea profilului transversal al drumului. 3.3.6. În cazuri excepționale se poate admite amplasarea intersecției într-o zonă în care una dintre cele două căi este în curba, numai dacă declivitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255853_a_257182]
-
declivitati care să depășească cu mai mult de 5% înclinarea profilului transversal al drumului. 3.3.6. În cazuri excepționale se poate admite amplasarea intersecției într-o zonă în care una dintre cele două căi este în curba, numai dacă declivitatea uneia dintre căi și înclinarea în profil transversal al celeilalte sunt de același sens iar diferența dintre ele nu depășește 5%. 3.3.7. Pentru asigurarea fluenței traficului, la drumuri cu trafic intens, este necesară asigurarea acceselor prin intermediul unor drumuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255853_a_257182]
-
32 (1) Întreținerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului caii de comunicație situate pe pasaj. ... (2) Întreținerea trecerilor la același nivel, paza și securitatea în limitele zonei de siguranța a caii ferate revin deținătorilor acestei cai. ... (3) Modificarea cotelor și declivităților pe oricare dintre căile de comunicație care se intersectează atrage după sine obligația deținătorului de a suporta costul lucrărilor necesare și pe cealaltă cale de comunicație. ... (4) Pentru poduri, baraje, diguri și altele asemenea, care cuprind părți ale mai multor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165808_a_167137]
-
2900. Articolul 17 (1) Profilul transversal în aliniament se execută sub formă de acoperiș cu două pante egale, conform SR 174-2. ... (2) În curbe și în zonele aferente de amenajare profilul transversal se execută în conformitate cu STAS 863/ 1. ... Articolul 18 Declivitățile maxime admise pentru profilul longitudinal sunt în funcție de tipul stratului de acoperire, conform SR 174-1 sau Normativ AND, indicativ 523. Articolul 19 (1) Abaterile limită locale admise în minus față de grosimea prevăzută în proiect pot fi de maximum 10%. Abaterile în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157093_a_158422]
-
face conform SR 174-2 în axa drumului, pe minimum 10% din lungimea traseului. (2) La străzi cota în ax se verifică în proporție de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toată lungimea traseului, în punctele de schimbare a declivităților. ... Articolul 56 Verificarea profilului transversal se face conform SR 174-2. Capitolul V Recepția lucrărilor Secțiunea 1 Recepția la terminarea lucrărilor Articolul 57 Recepția la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform normelor în vigoare. Articolul 58 Comisia de recepție examinează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157093_a_158422]
-
unei motociclete i se adaugă un ataș, frînarea rotii atașului nu este cerută. Aceste dispozitive de frînare trebuie să permită reducerea vitezei și oprirea motocicletei într-un mod sigur, rapid și eficace, oricare ar fi condițiile sale de încărcare și declivitatea drumului pe care circulă. b) În afara dispozitivelor prevăzute la alin. a) al prezentului paragraf, motocicletele cu trei roți simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului trebuie să fie prevăzute cu o frînă de staționare care să corespundă condițiilor de la alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137068_a_138397]
-
locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață de 160 ha. Anumite regiuni din apropiere nu au putut fi cultivate din cauza declivităților prea mari. Pe anumite formțiuni stâncoase au fost amenajate parcuri sau grădini. Orașul are numeroase suprafețe acoperite de păduri. În pădurea Burgholz din Cronenberg există o colecție unică de arboret în care se realizează studii. Vizitatorii pot explora zona pe
Wuppertal () [Corola-website/Science/304372_a_305701]
-
locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață de 160 ha. Anumite regiuni din apropiere nu au putut fi cultivate din cauza declivităților prea mari. Pe anumite formțiuni stâncoase au fost amenajate parcuri sau grădini. Orașul are numeroase suprafețe acoperite de păduri. În pădurea Burgholz din Cronenberg există o colecție unică de arboret în care se realizează studii. Vizitatorii pot explora zona pe
Wuppertal () [Corola-website/Science/304230_a_305559]
-
trei cule, din care două pe malul bulgăresc, iar una pe malul românesc. Pe malul bulgar, calea ferată se desprinde din structura unitară a podului și continuă pe un viaduct separat, în lungime de 400 m, pentru a putea asigura declivitățile stabilite prin normative. La capătul viaductului feroviar se află culeea A-1, la capătul viaductului rutier culeea A-2, iar culeea A-3 de pe malul românesc este comună. Între culee sunt amplasate 12 pile, numerotate PB1-PB12. Patru din aceste pile
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
tf, lungimea între tampoane de 16 m și o viteză maximă de 75 km/h. Cele cinci osii motoare erau cuplate prin biele orizontale. O atenție deosebită s-a acordat liniilor din zona Saint Gothard, fiind vorba de trasee dificile: declivități mari, curbe numeroase, tuneluri elicoidale etc. Aici fusese introdusă tracțiunea cu abur încă din 1882. În perioada 1919 - 1920, pe linia Saint Gothard s-a introdus tracțiunea electrică. Printre cele mai celebre locomotive introduse aici se numără cele denumite "Krokodillokomotiven
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
Sebeș și Vințu de Jos, sunt cu linie simplă. Segmentele dublate sunt Orlat-Săliște, Apoldu de Sus-Miercurea Sibiului și Cunța- Sebeș. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri personale, accelerate și un tren rapid. Există, de asemenea, și trafic de marfă. Declivitatea maximă atinge 17 mm/m între stațiile Miercurea Sibiului și Săliște. Un tronson foarte pitoresc al acestei linii se află între halta Tilișca și stația Apoldu de Sus. Pe această porțiune calea ferată se strecoară printr-o pădure deasă de
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
de lei pentru construirea acesteia. Lucrările au început în toamna anului 1923, intenționându-se realizarea, într-o primă etapă, a căii ferate Brașov-Întorsura Buzăului. Aceasta a fost deschisă circulației pe 25 iunie 1931. Linia are aproximativ 36,5 kilometri, o declivitate maximă de 12‰, curba sa cea mai strânsă are raza de 360 m, iar traseul însumează 348 de poduri și podețe și trei tuneluri. Cel mai impresionant dintre acestea, Tunelul Teliu , măsoară 4.369,5 metri (după alte surse 4
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
fost inaugurată la 15 mai 1854 pentru traficul de marfă și două zile mai târziu pentru cel de călători. Se impunea găsirea unei locomotive care să satisfacă un traseu atât de dificil: curbe cu raze de numai 190 m și declivități ce ajungeau la 25 ‰. În acest scop, s-au publicat în martie 1850 condițiile unui concurs, dotat cu un premiu de 20.000 de ducați. Locomotivele participante trebuiau să remorcheze, în condițiile unui astfel de traseu montan, cu o viteză
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
220 de m altitudine medie) apoi urcă pe platoul din masivul Munților Semenic, urmând un traseu pe care nu se află nici un alt drum. Datorită razelor de curbură mici, unele chiar de numai 104 m, și a rampelor mari cu declivitate maximă de 21 ‰, linia se aseamănă foarte mult cu celebra linie de munte austriacă care traversează pasul Semmering. Pentru remorcarea trenurilor pe dificilul traseu Oravița-Anina trebuia utilizată o locomotivă articulată cu un ampatament mic și cu o greutate aderentă de
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
și cu o greutate aderentă de cel puțin 42 tf (tone-forță) iar sarcina pe osie era limitată la 9,5 tf/osie, din cauza slabei rezistențe a șinelor utilizate. Conform temei de proiectare, locomotiva trebuia trebuia să remorcheze pe rampele cu declivitatea de 21 ‰, un tonaj maxim de 110 tf, cu o viteză de cel puțin 11 km/h. Pentru a nu se depăți rezistența șinelor, inginerul Pius Fink a proiectat o locomotivă-tender cu 5 osii cuplate de tip E-1. Acest
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
vârful muntelui pentru a li se reduce lungimea, erau numite "tuneluri de vârf," spre a fi deosebite de tunelurile de bază construite uneori prin același masiv muntos. Tunelurile de bază pornesc de la o filozofie complet diferită, eliminând complet sau minimizând declivitățile și evitând curbele, rezultând în final tuneluri mai lungi pe un traseu, dar distanțe totale de călătorie mai scurte. În plus, ele permit viteze mai mari de trafic și costuri mai mici cu consumul de energie. Conceptul de tunel de
Tunel de bază () [Corola-website/Science/336468_a_337797]
-
în partea superioară a bazinului hidrografic al văii Ilișua, într-un mediu preponderent forestier, prin procese de bioacumulare, caracterizate prin humificare activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte, brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structură geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipos-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri care, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]