356 matches
-
va face să arăt ca un cretin în fața lui șefu’. Ne vedem la prânz”. Prietenul decodifică acest mesaj surâzător, nu încruntat. Utilizarea unui limbaj dur este interpretat ca fiind o glumă. [Grafic: <= reacție distors Transmițător=>canal=>mesaj=>receptor (codifică semnalul) (decodifică semnalul)] Teoria matematică a comunicării Însă ce se întâmplă cu cei care nu se prind de poantă - cu cei care nu decodifică mesajele codificate după regulile masculine? Să luăm de exemplu cazul Lindei. Și ea primește un mesaj de la Tom
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
unui limbaj dur este interpretat ca fiind o glumă. [Grafic: <= reacție distors Transmițător=>canal=>mesaj=>receptor (codifică semnalul) (decodifică semnalul)] Teoria matematică a comunicării Însă ce se întâmplă cu cei care nu se prind de poantă - cu cei care nu decodifică mesajele codificate după regulile masculine? Să luăm de exemplu cazul Lindei. Și ea primește un mesaj de la Tom: „Linda, predau fișele tehnice în după amiaza asta și aș dori să îți pui fundul la bătaie și să le verifici înainte de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
în contextul căreia condițiile experimentale ne-au arătat că la elevii cu nivel motivațional ridicat ”input”urile bazate pe mesaje parțial saturate determină un comportament cognitivexplorativ sau rezolutiv. Eficiența factorilor motivanți, dependentă de nivelul motivațional al elevului sau grupului școlar, decodifică în termen comportamental dorința explicită sau implicită a elevilor de a modifica, într-un mod mai mult sau mai puțin semnificativ, ambianța școlară prin acțiune, câmpul stimulator sau proprietățile sarcinilor didactice. 1.b. Referitor la nivelurile performanțelor școlare, ca indicator
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
semnale. Când se codifică mesajul, emițătorul va încerca să utilizeze acele semnale pe care receptorul este obișnuit să le primească și descifreze sensul. La rândul său, receptorul poate fi format dintr-o persoană, un grup sau organizație care primește și decodifică semnalul transmis. Alegerea mediului în care se face transmisia este important deoarece, dacă o sursă Marketing și auditul în marketing alege un mediu de transmitere inadecvat, mesajul poate ajunge la alți receptori. Un mediu de transmisie poate, de asemenea, diminua
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
un mod de netăgăduit, imaginarul eroic al războiului din Spania, al Brigăzilor Internaționale și fidelitatea față de cauza lor constituiau un capital moral pe care partidele s-au angajat să-l fructifice. O lume aparte (în totalitate) A descrie faptele, a decodifica strategiile, a-i analiza subterfugiile, a descrie fiecare dintre componentele sale nu ar fi suficient pentru a comunica comunismul Komintern-ului cititorului de astăzi. Aceasta pentru că într-adevăr contra-societatea conceptualizată de către Annie Kriegel nu poartă numai culorile franceze. Fiecare partid, pînă
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
În mod spontan În acelasi fel. Alfabetizarea și programele școlare antrenează dezvoltarea percepției pe linia stabilirii mai de finețe a mărimii, a proporțiilor (identificarea Întregului metrului etcă, identificarea liniilor verticale, orizontale, ale poziției, devin indicii de orientare după ce li se decodifică Înțelesul. În perioada școlară mică, operativitatea gândirii avansează pe planurile figural, simbolic, semantic și acțional la nivelul unităților, claselor, relațiilor și sistemelor și ceva mai lent la nivelul transformărilor și implicațiilor. 2.2. Etapa de vârsta 12-15 ani 2.21
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
o reduce prin subterfugii ca ironia sau intertextualitatea savantă. De multe ori, poetul erudit apelează la o operație inedită, pe care aș numi-o de permutare a referenților livrești, în așa fel încât cititorului să îi fie aproape imposibil să decodifice sursa ironiei plurietajate a discursului liric. Aș cita, spre edificare, câteva versuri incluse în Meditația din Golful Francezului: "Visez la strălucita logodnă/ a Cancerului cu Nebunia/ în zilele de aur al lunii Mai". Desigur că, la o primă vedere, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale poeziei, ce trebuie văzută cu mult mai mult decât un (altfel firesc) elogiu adus, în descendență platoniciană, prieteniei, fundamentală alteritate ce rotunjește ființa. Și anume, un ceremonial ezoteric colportând, peste timpuri și spații, reale ori livrești, simboluri ezoterice, parțial decodificate cu subtilitatea obișnuită: "Miercuri am hotărât să petrecem în cortul/ amicului nostru hindus Gebarau./ Au fost invitați/ saxonul Um și slavul Nidalov./ Pe rând, schimbam pieile între noi:/ una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu putem să comunicăm de loc. Revenind la schemă, luăm ca sursă a comunicării un mesaj pe care îl convertim în semne pline de înțeles codificare, îl transmitem printr-un canal (textul de față este canalul autorului) la destinatarul care decodifică mesajul. Întrebarea pusă de Lasswell "Cine ce spune, pe ce canal și cu ce efect?" sugerează cu certitudine apropierea de teoria informației, formalizată în limbaj matematic pentru a explica fenomenele legate de transmiterea telefonică și telegrafică. Inginerii de la Bell Telephone
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ca analog și aplicat la diferite tipuri de comunicare umană. Figura 3.3 Modelul schimbului Dacă extindem cu un grad modelul liniar pe care l-am discutat, atunci figura rezultată devine o descriere mai fidelă a procesului comunicării. Odată ce destinatarul decodifică mesajul primit în semne inteligibile, îl interpretează și transmite un mesaj către sursă. Se indică astfel că a face o comunicare este un proces cu cel puțin două căi. În figura 3.3 prezentăm modelul schimbului care aproximează mai strâns
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cineva a denumit, în glumă bineînțeles, harta Berlinului. Identificăm mulți factori comuni pentru cei doi termeni, ceea ce înseamnă că pentru a avea succes, mesajul comunicatorului trebuie să facă "clic" cu așteptările receptorului și, mai ales, cu capacitatea lui de a decodifica mesajul. Din acest motiv, mijloacele comunicării de masă sunt atât de variate, pentru că ele se adresează unei audiențe compatibile cu conținutul și forma mesajelor pe care le transmite. În acest sens, modelul lui Maletzke este unul dintre cele mai utilizate
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la un pas de o moarte ce se anunță violentă. Mândria e văzută ca un defect de adâncime al personajului. Ea ascunde, ca o platoșă, golul lăuntric. Găunoasă însă aceasta lasă să se vadă interiorul pe care toate personajele îl decodifică la fel; chiar și Busuioc. Ca tată el se bucură și atunci când nu prea are de ce. A te lăsa păcălit, nu e tot una cu a fi păcălit și bărbatul știe asta. 2.3. Iorgovan cel depresiv Nuvela Pădureanca este
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
că un exemplu tipic este formarea dualilor de spații vectoriale și a vecinătăților de transformări liniare. Fii simplu, fiind concret. Ascultătorii sunt pregătiți să accepte generalizări nedeclarate (dar sugerate) în mai mare măsură decât sunt capabili, sub impulsul momentului, să decodifice o abstracție precizată și să reinventeze cazurile speciale care o motivează. Atenție: a fi concret nu conduce automat la capacitatea de a vedea copacii și nu pădurea. În multe părți ale matematicii, o generalizare este mai simplă și mai incisivă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de a învăța și reacționa conform stimulilor primiți, dar și de a utiliza informațiile dobândite anterior pentru a rezolva situații concrete. Întrebarea fundamentală este însă, în ce măsură, la un moment dat, când procesul de învățare este eliminat, maimuțele pot înțelege și decodifica stimulii și mesajele primite prin intermediul limbajului articulat. În acest sens, studiile lui Susan Savage-Rumbaugh nu clarifică problema, experimentele întreprinse nereușind să evidențieze capacitatea primatelor de a realiza corelații în absența unui proces de învățare. Prin teoria sa, cercetătoarea Savage-Rumbaugh se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
studiu despre memoria socială 57, în care încearcă să explice felul în care oamenii înțeleg prezentul, James Fentres și Chris Wickham arată faptul că memoria individuală 58 și memoria grupului influențează percepțiile și prin urmare condiționează maniera în care sunt decodificate evenimentele. Felul în care indivizii trăiesc și experimentează prezentul depinde de experiențele din trecut. Astfel, memoria semnifică trecutul și prezentul conectați și consecvenți unul cu celălalt, capacitatea memoriei de a menține trecutul și prezentul împreună fiind testată de individ în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
elementele inconștientului. Există o anumită finalitate a mitului și a simbolului care evidențiază faptul că acestea nu sunt lipsite de o legitate și, implicit, de o anumită logică, întrucât atât mitul cât și simbolul sunt răspunsuri la întrebări fundamentale care decodifică viața, existența individului și a divinității. Astfel, sensul pe care îl are inconștientul se distanțează de cel acordat de Freud, în opinia căruia acesta conține refulările și frustrătile individului, și se apropie de concepția lui Jung și a lui Eliade
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
general și de ascuns în zonele inconștientului și implicit nu are cum să pre-reprezinte obiectele? Mai mult decât atât, acceptând ideea unei imagini primordiale, cum putem răspunde la întrebarea: dacă toți indivizii moștenesc această imagine care determină felul cum este decodificat și interpretat universul exterior, de ce indivizii nu înțeleg lumea în același mod? Ce intervine pe parcurs astfel încât să putem explica diferențele dintre felul cum indivizii înțeleg lumea? Dacă instinctul este "un comportament spontan, înnăscut și variabil, comun tuturor indivizilor dintr-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și stereotipul, subliniind și investigând atât mecanismele de formare ale imaginii, cât și fenomenologia acesteia. Punctul de plecare al unei filosofii a imaginii trebuie să fie legat de ideea că aceasta este o procesare simbolică a realității, prin care individul decodifică și reinterpretează realitatea, căutând și generând în permanență sensuri și semnificații. Fiind o procesare mentală, formarea imaginii are loc la nivel individual, însă, cu toate acestea, există similitudini între imaginile pe care le au indivizii aceleiași epoci, societăți sau grup
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin prisma lor și refuză schimbul și dezbaterea. Probabil că din acest motiv Popper subliniează, fără a afirma direct, principala limitare a reprezentării, imaginii și stereotipului, evidențiind, în același timp, și principalul punct forte al acestora: oferă cadrul de a decodifica lumea, de a o înțelege și de a o cunoaște, chiar dacă fac acest lucru prin conturarea unor granițe mentale, sau, în termenii lui Popper, prin conturarea unor închisori mentale. Trebuie însă să privim problema acestui tip de cunoaștere și limitările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în a caror realizare/îmbogățire cu diferite forme și culori se dovedesc foarte creativi 185. Cea mai evidentă restricție rămâne absența suportului nonverbal al comunicării. În plus, mesajele sunt lipsite de expresivitate 186 și de însuflețire umană. Fiind nevoit să decodifice mesajul în lipsă acelei "jumătăți" necesare interpretării corecte a conținuturilor primite, anume componentă nonverbală, receptorul are tendința de a o completă. Și cum poate face aceasta decât imagi-nându-și expresia emițătorului, eventualele gesturi, postura etc. Din păcate, între imaginație și realitate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și colaboratorii 192, comportamentele vizuale pot fi considerate că reglatori care indică producerea comunicării: pentru vorbitor, reglatorii ascultătorului sugerează înțelegerea, confuzia, acordul sau dezacordul, iar pentru ascultător, reglatorii vorbitorului indică faptul că el continuă să codifice, verificând dacă ascultătorul îi decodifica mesajele. Concluzii: 1) adeseori, adolescentul nu-și exteriorizează problemele într-un mod direct, tocmai pentru că intensitatea trăirilor sale este atat de mare, încât îi creează o anumita stângăcie în a le da curs; 2) atenția cuvenită a ceea ce transmite natură
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
al existenței biofizice. Palierul astral, al psihocâmpurilor individuale. Palierul mental al psihocâmpului colectiv. Prin fereastră intra dublura profesorului. Survola în semn de recunoaștere eterul salonului, după care ușor intră în corpul care îl aștepta. Doctrinele secrete ale parapsihologiei au fost decodificate. Mesagerul profesorului confirmă voiajul astral. Proiecția astrală își atinse scopul. CIOCANUL RĂZBUNĂRII Din totdeauna națiunea română a fost majoritară în Ardeal. Dar cu toate acestea era clasificată pe locul patru, fiind supusă unei crude împilări și discriminări de către stăpânirea austro-ungară
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
anotimpurile... Dacă ți-aș spune că am rămas aninată de creanga unei veșnice primăveri m-ai crede?! Dorință Am rămas aceeași femeie inocentă; vremurile potrivnice, nu m-au schimbat. Sufletul îl am tânăr, de adolescentă și-aștept să mi-l decodifice un bărbat. Așteptarea a devenit obișnuinț ă; timpul îmi este prieten și nu mă mai plâng. În fiecare zi îmi pun câte-o dorinț ă; neîmplinirea, în speranț e o înfrâng! Mi-ar fi plăcut să mă privești ca pe
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
și vede monstruos). Abandonarea argumentelor de autoritate ad rem, ad locum, ad verecundiam în favoarea evadării în imaginar fac din pamfletar un estet al polemicii. Și pamfletul, și polemica se adresează unui anumit tip de cititor cu disponibilități selective, capabil să decodifice subtilități de fond și de formă, flexibil intelectual, într-un cuvânt inteligent. Polemistul, printr-un factum elaborat, mizează pe adeziunea publicului, la care se raportează ca la o instanță critică responsabilă și imparțială. În cazul pamfletului, principala finalitate este delectarea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vorbă"55), caz în care subiectul multiplicat îndeplinește o funcție retorică, sau de singularul ei ("Sunt foarte supărați Vălenii pe mine"56), constată Arghezi, autorul se identifică în totalitate cu subiectul enunțării polemice și dorește ca acest lucru să fie decodificat ca atare. Cornel Munteanu, pe urmele lui Ducrot și Maingueneau, delimitează, în cazul enunțului ironic și/sau parodic, spre exemplu, între enunțiatorul și locutorul enunțării, adică între două instanțe locutive corespunzătoare dublei dimensiuni a enunțării (referențială și modală). Privit ca
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]