353 matches
-
context multiplu stratificat, incluzând istoria socială, normele sociale, relațiile de rol, contextele situaționale și relaționale care se constituie în cadru predeterminant al interacțiunii). Elementele nonverbale joacă un rol important în comunicare. Informația este transmisă prin mecanisme ale implicitului și este decodificată pe baza deducțiilor contextuale. Informația se organizează în spirală, accentul cade pe exprimarea emoției, mesajele au grad mic de structurare, conținutul este puțin focalizat, este valorizată tăcerea. Aceasta este tendința culturilor în care grupul este valorizat, nu individul, relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
contextuală sunt în special culturile orientale. Fig. 15 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) În culturile cu grad scăzut de dependență contextuală atenția interactanților se concentrează asupra cuvintelor, ideilor, semnificațiilor. Semnificațiile sunt exprimate în text explicit, nonambiguu și sunt decodificate pe baza informației transmise literal. Sunt valorizate formele directe de comunicare, textul se organizează linear, pe baza argumentelor logice, mesajele au un grad ridicat de structurare, informația este bine focalizată. Elementele nonverbale sunt puțin importante, iar cuvântul joacă un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
polipeptidică. Fiecare aminoacid este specificat de unul sau mai mulți codoni, la care se adaugă un codon special de inițiere a sintezei și trei codoni de stopare. Oricare din acești codoni are semnificație translațională unică. La nivel ribozomal mesajul este decodificat cu ajutorul ARNt, fiecare aminoacid fiind adus de o asemenea moleculă specializată, ce recunoaște codonul corespunzător în ARNm (cu ajutorul anticodonului din propria structură amplasat în cadrul unui situs de recunoaștere). Legarea ARNt pe ARNm se face la situsul A (aminoacil) din structura
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
culorilor și nonculorilor se angajează mai dinamic sau mai lent într-un dialog care influențează semnificația globală a tabloului, subliniindu-i expresivitatea. Copiilor de vârstă școlară le este mai greu accesibilă descifrarea unor semnificații. Totuși, ei pot fi angajați să decodifice, să observe culorile naturale, de exemplu, culorile specifice anotimpurilor, fiind sprijiniți să înțeleagă culorile semnificante și culorile simbol. Semnul diferă de simbol. Ca semn, culoarea este un element tipic utilizat de conștiință pentru a indica un obiect ce dobândește o
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Sentimentul duratei este transpus într-o ordine simbolică și evocatoare, într-o tonalitate înalt-elegiacă. Textele (Mihai, Horia, Ioan, Grigore Ghica ș.a.) sunt construite pe două nivele: poemul propriu-zis și „notele de subsol”, care alcătuiesc un „poem” paralel, o proiecție livrescă, decodificând uneori, iar alteori propunând simboluri. Al doilea ciclu, conceput contrapunctic, proiectează sentimentul fragilității ființei, iluziilor și amintirilor pe un fundal biografic. Poetul cultivă „pastelul” intelectualizat, meditația, elegia, incantația, în transcrieri notabile prin finețea imaginilor și simțul limbii. Această direcție a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surdo-muți: limbajul mimico-gestual<footnote Limbaj mimico- gestual-ansamblu de gesturi prin care se decodifică cuvinte, litere și stări de spirit footnote>, sistemul dactil<footnote Sistemul dactil-sistem de semne manuale, realizate cu ajutorul unei singure mâini, corespunzătoare celor treizeci de litere din limbajul verbal. footnote>sau alfabetul dactilologic și labiolectura<footnote Labiolectura-proces de descifrare a limbajului
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
cea eneolitică, demonstrează corectitudinea încadrărilor, dar și transmiterea ideilor religioase, intrând în domeniul etnologic. O altă importantă reprezentare antropologică o constituie redarea mâinilor. Cunoaștem deja interpretările date de unii exegeți: coregrafie religioasă (H. Breuil), limbaj (care încă nu a fost decodificat), mesaj (A. Leroi-Gourhan, G. Bosinski). Noi credem că putem vedea în redarea mâinii și alte elemente religioase: Mâna care crează, atunci când imaginea ei este alăturată tuturor creațiilor artistice; mâna care protejează, atunci când este situată în conexiune cu erbivorele
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
crește gradul de înțelegere a mesajelor de către interlocutori. Un exemplu tipic în acest sens îl reprezintă folosirea jargonului profesional, adică a limbajului specific unei anumite profesii, dar nefamiliar sau străin celor din afara acesteia; • complexitatea mesajului - mesajele complexe sunt greu de decodificat și de aceea este indicată descompunerea acestora în mai multe mesaje mai simple, care facilitează perceperea înțelesului lor real; • aglomerarea mesajelor - un număr prea mare de mesaje transmise sau recepționate în același timp poate duce la confuzie și la diminuarea
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
sunt atrași, probabil, de ritmul trepidant, spectaculos al derulării știrilor. Faptul că telejurnalul este „departe” de universul copilăriei, nu reduce interesul și impactul știrilor - mai ales al celor violente asupra copiilor. În cercetările Centrului nostru urmărim în ce măsură părinții comentează, explică, decodifică pentru copii știrile din telejurnal (Informations Sociales, 111, noiembrie, sub egida Allocations Familiales, Paris, 2003). Datele cercetărilor întreprinse arată că publicul preadolescent și adolescent se caracterizează printr-o situare complexă și chiar netipică față de programe: este o parte a marelui
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe larg citată în acest paragraf, Divina Frau-Meigs și Sophie Jehel (1997) precizează că reprezentarea violenței la televiziune conține cel puțin două abdicări textuale și discursive: 1. Preluarea într-o formă pervertită a „contrastului” și „codului narativ” așa cum l-a decodificat Roland Barthes (1970, pp. 24-25 și 266-268). Adică un cod al acțiunii și al reprezentării sale în narațiune, care situează în centrul „povestirii” noțiunea de întârziere-așteptare, adică ceea ce îi ține pe telespectatori cu „sufletul la gură” incluzând o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o utopie care se întîlnea, diferențiat, și în Est, și în Vest154. Dar, în egală măsură, cartea era și autoreferențială, conștient proiectată, prin premisele sale, asupra operei de tinerețe, îndeosebi a Schimbării la față a României, în raport cu care trebuie inevitabil decodificat eseul din 1960155. Apărută la trei ani după ce autorul refuzase premiul Sain-Beuve pentru eseu (1957), Istorie și utopie nu a avut o receptare critică atît de entuziasmată. Silogismele întîmpinării au oscilat între caracterul "tres (trop?) prophétique" (Erica Marenco) și impresia
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
numai de noi ce devine” (Șoitu, L., 1984, p. 116). ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Precizați o problemă prezentă în tema tratată cu care nu sunteți, pe deplin, de acord. Argumentați dezacordul. 2. De ce credeți că parași nonverbalul sunt decodificate de patru ori și jumătate mai rapid decât verbalul? 3. Pornind de la realitatea clasei, construiți un exemplu pentru a ilustra un (fb) I, concomitent, colectiv, neutru, redundant, paraverbal, consistent. 4. Explicați și exemplificați conceptele: supracodificare, transinformație, feed-forward, paraverbal. Capitolul XItc
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a învăța și reacționa conform stimulilor primiți, dar și de a utiliza informațiile dobândite anterior pentru a rezolva situații concrete. Întrebarea fundamentală este însă, în ce măsură, la un moment dat, când procesul de învățare este eliminat, maimuțele pot înțelege și decodifica stimulii și mesajele primite prin intermediul limbajului articulat. În acest sens, studiile lui Susan Savage-Rumbaugh nu clarifică problema, experimentele întreprinse nereușind să evidențieze capacitatea primatelor de a realiza corelații în absența unui proces de învățare. Prin teoria sa, cercetătoarea Savage-Rumbaugh se
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
studiu despre memoria socială 57, în care încearcă să explice felul în care oamenii înțeleg prezentul, James Fentres și Chris Wickham arată faptul că memoria individuală 58 și memoria grupului influențează percepțiile și prin urmare condiționează maniera în care sunt decodificate evenimentele. Felul în care indivizii trăiesc și experimentează prezentul depinde de experiențele din trecut. Astfel, memoria semnifică trecutul și prezentul conectați și consecvenți unul cu celălalt, capacitatea memoriei de a menține trecutul și prezentul împreună fiind testată de individ în
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
elementele inconștientului. Există o anumită finalitate a mitului și a simbolului care evidențiază faptul că acestea nu sunt lipsite de o legitate și, implicit, de o anumită logică, întrucât atât mitul cât și simbolul sunt răspunsuri la întrebări fundamentale care decodifică viața, existența individului și a divinității. Astfel, sensul pe care îl are inconștientul se distanțează de cel acordat de Freud, în opinia căruia acesta conține refulările și frustrătile individului, și se apropie de concepția lui Jung și a lui Eliade
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
general și de ascuns în zonele inconștientului și implicit nu are cum să pre-reprezinte obiectele? Mai mult decât atât, acceptând ideea unei imagini primordiale, cum putem răspunde la întrebarea: dacă toți indivizii moștenesc această imagine care determină felul cum este decodificat și interpretat universul exterior, de ce indivizii nu înțeleg lumea în același mod? Ce intervine pe parcurs astfel încât să putem explica diferențele dintre felul cum indivizii înțeleg lumea? Dacă instinctul este "un comportament spontan, înnăscut și variabil, comun tuturor indivizilor dintr-
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și stereotipul, subliniind și investigând atât mecanismele de formare ale imaginii, cât și fenomenologia acesteia. Punctul de plecare al unei filosofii a imaginii trebuie să fie legat de ideea că aceasta este o procesare simbolică a realității, prin care individul decodifică și reinterpretează realitatea, căutând și generând în permanență sensuri și semnificații. Fiind o procesare mentală, formarea imaginii are loc la nivel individual, însă, cu toate acestea, există similitudini între imaginile pe care le au indivizii aceleiași epoci, societăți sau grup
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin prisma lor și refuză schimbul și dezbaterea. Probabil că din acest motiv Popper subliniează, fără a afirma direct, principala limitare a reprezentării, imaginii și stereotipului, evidențiind, în același timp, și principalul punct forte al acestora: oferă cadrul de a decodifica lumea, de a o înțelege și de a o cunoaște, chiar dacă fac acest lucru prin conturarea unor granițe mentale, sau, în termenii lui Popper, prin conturarea unor închisori mentale. Trebuie însă să privim problema acestui tip de cunoaștere și limitările
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
În mod spontan În acelasi fel. Alfabetizarea și programele școlare antrenează dezvoltarea percepției pe linia stabilirii mai de finețe a mărimii, a proporțiilor (identificarea Întregului metrului etcă, identificarea liniilor verticale, orizontale, ale poziției, devin indicii de orientare după ce li se decodifică Înțelesul. În perioada școlară mică, operativitatea gândirii avansează pe planurile figural, simbolic, semantic și acțional la nivelul unităților, claselor, relațiilor și sistemelor și ceva mai lent la nivelul transformărilor și implicațiilor. 2.2. Etapa de vârsta 12-15 ani 2.21
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
sau codificarea datelor este procesul cu ajutorul căruia informația este mai greu de descifrat sau de citit. Scopul: a nu se permite accesul persoanelor neautorizate la anumite date în timpul transmiterii lor sau când sunt păstrate pe diferite suporturi magnetice. Pentru a decodifica datele este necesară o cheie de decodificare. 3.1.2.4 Conștientizarea pericolului infectării unui computer cu un virus de la un fișier descărcat de pe Internet (viruși de tip vierme, cal troian, spyware). Înțelegerea termenului malware Software-ul rău intenționat (numit
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
îngăduitoare. Televiziunea este mai democratică decît radioul, fiindcă pot să mă mulțumesc să văd imagini fără să înțeleg sunetul, radioul este mai democratic decît cartea (dacă vorbesc limba, iar muzica nu vorbește nici una sau le vorbește pe toate). Mesajul se decodifică din ce în ce mai puțin de către receptori, care însărcinează mașinile cu decodarea semnalului: sîntem, în acest sens, egali în fața unui magnetofon, a unui Apple II sau a unui canal stereo. Dar industrializîndu-se, memoria devine un bun de consum. Ea nu se mai decodifică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
decodifică din ce în ce mai puțin de către receptori, care însărcinează mașinile cu decodarea semnalului: sîntem, în acest sens, egali în fața unui magnetofon, a unui Apple II sau a unui canal stereo. Dar industrializîndu-se, memoria devine un bun de consum. Ea nu se mai decodifică, ci se cumpără și se vinde. Nu mai am față de ea nevoie de o pregătire prealabilă, ci de putere de cumpărare. După elitismul diplomei vine cel al banului. Informația se plătește și trebuie să se plătească, ca și încrederea în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Pentru un medieval lectura era îndeosebi teologie și textul eroic, pentru renascentiști lucrurile se petreceau cam la fel la care se adăugau inevitabil istoria miturilor și canoanele diverselor proporții de aur. Cititorul-model de azi frecventează teritoriile celor vechi încercând să decodifice și să înțeleagă mesajul istoric și importanța lui. El rămâne cu impresia tulburătoare a inefabilului unor pagini despre timpul și evenimentele de altădată, despre frumusețea și gingășia limbii, a vieții, a moralei. Ne mirăm și acum, după atâtea secole, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este înțeleasă în context comunicativ ca atribut al subiectului locutor, respectiv interlocutor, atribut impregnat în mesajul codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat într-o anumită situație de comunicare; relevante sunt, în acest sens, precizările pe care literatura de specialitate le face în ceea ce privește comunicarea de tip didactic în condițiile în care, de exemplu, educatorul ,,comunică [și] ceea ce este el ca om, așa cum s-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
unul altuia acceptarea sau nu a clarității mesajului, iar afazicul poate prelua inițiativa dialogului. Participarea egală la dialog degrevează afazicul de a fi doar un simplu receptor decodificator al mesajelor recuperaționistului, iar terapeutul are siguranța că mesajul său a fost decodificat sau nu. 3. Alegerea liberă a canalelor de comunicare se referă la posibilitatea ca afazicul să adopte dialogul oral la fel de bine cum poate apela la scriere, desen, arătatul obiectelor, gesticulat sau pantomimă, încât terapeutul să poată decodifica mesajul și să
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]