514 matches
-
respectabile orașe de provincie din regatul român dintre cele două războaie. Poate că la asta și aspirau când au fost construite, rostul lor de acum fiind mai greu de ghicit Întrucât obloanele sunt trase peste uși și ferestre, pereții sunt decolorați și coșcoviți, nici un fel de panou nu se află deasupra ușilor (nici cu C.E.C., nici cu ADAS, nici cu Telefoane, nici cu Farmacia nr.), scările sunt aproape În Întregime acoperite de praful (și noroiul, când plouă) aruncat de camioanele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din această intersecție centrală a satului cu nume obscen se află agățată o cutie de poștă care a fost cândva albastră (nu galbenă așa cum Între timp au fost vopsite mai toate cutiile de poștă din țară, deci vopseaua ei se decolorează dinainte de prima vopsire În galben de care n-a profitat) și trebuie să nu-ți pese deloc de cel căruia Îi scrii o scrisoare pentru a avea curajul să plantezi acolo respectivul mesaj. Ar fi interesant de văzut Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fi făcut-o, ar fi înscenat un jaf. Persoană sau persoane necunoscute - un bun punct de plecare pentru a plăti niște polițe vechi. *** Buzz îl găsi pe Mal în curtea din dos a casei lui Ellis Loew, pe o canapea decolorată de soare. Studia niște documente. Arăta mai slab ca slabii, ca și cum ar fi făcut foame ca să poată boxa la categoria muscă. — Bună, șefu’. Mal dădu din cap și continuă să lucreze. Buzz zise: — Vreau să vorbim. — Despre ce? — În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
regiunea, poate chiar să dezgroape mai multe cadavre și să trimită alți duri în căutarea răzbunării. Casa de pe strada Beaudry, numărul două sute treizeci și șase Sud, era o clădire în stil victorian, cu chirii modeste și fiecare solz de lemn decolorat de soare și crăpat. Buzz trase pe dreapta și văzu o femeie bătrână greblând frunzele căzute pe peluza la fel de îngălbenită de vreme ca și clădirea. Ieși din mașină și se apropie de ea. De aproape femeia se dovedi a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
toată șira spinării. A asudat biata fată, pielea îi strălucește în lumina soarelui și abia mai ține mătura într-o mână, inspirând adânc un aer în care se simte mirosul puternic de ceapă care vine din dormitorul stăpânului. Sub sariul decolorat de atâta spălat, Pran Nath îi deslușește fesele rotunde, stimulul inițial care-l determină să-și desfacă nasturii pijamalei. I se pare că nu este de-ajuns doar s-o privească. Fata nu e prea departe de el. Și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ca un abac, ceea ce în opinia lui Jonathan, îi sporește farmecul. Deși este puternic rimelată și are ochii machiați în culoarea fisticului, reușește să arate esențial englezoaică. Sub stratul de pudră albă are tenul trandafiriu, sănătos. Părul blond nu este decolorat, ci pulsează de viață ca un câmp de grâu în septembrie, un câmp unduitor, rostogolindu-se în lumina caldă de seară, așa cum îl văd țăranii când se întorc istoviți de la câmp, fluierând cu coasele pe umăr, da, în aerul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe scenă a unui bărbat mic de statură, greu de descris. Cu cravata albă și frac reușește să nu fie nici elegant, nici prea murdar. Este doar un costum de lucru. Sub lumina unui spot șovăitor, care aruncă un cerc decolorat de lumină pe scena argintie, stă foarte drept și face o introducere bombastică într-o limbă pe care Jonathan n-o înțelege (să fie rusă?) O pauză. Se întoarce cu spatele spre spectatori, apoi se răsucește imediat și apare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dar asta ar însemna să decidem când au fost acelea. Un bungalou aflat în centrul unei construcții de lut ars, se fălește cu un drum de acces marcat de o bordură de piatră decolorată, un catarg cu steagul pavilionului britanic decolorat de soare și o pereche de tunuri în miniatură, instalate de fiecare parte a verandei, cu țevile îndreptate spre oraș. Ridicat pe ceea ce s-ar putea numi un teren înalt, aici în delta râului, se află la jumătate de milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
plină cu puchiței albi de vopsea. În ea ședeau, băgate strîmb, fotografii de-ale lui nea Manalache: militar, de mînă cu nevasta, în postură de nun mare. În fiecare stă țeapăn și holbat, numai urechile erau blegi. Sub ramă se decolora o ghirlandă de flori din hîrtie creponată. Înainte de măritiș, lelea Ghența avusese o activitate prodigioasă căci peste tot, pe pereți, se vedeau, bătute în cuie, năframe cu trandafiri brodați din ață roșie și texte cusute cu „S”-ul și „N
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
în oglindă. Pentru ea oglinda nu mai exista. Lumea aceea răsturnată nu-și mai reflecta apele înlăuntrul sufletului ei. Sufletul îi era gol și pustiit ca un talcioc încărcat de lucruri mult prea vechi. Avea părul răvășit, ieșit de sub basmaua decolorată de vânt și ploi. Prea multe ploi pentru un suflet descălțat de vise. Hainele îi atârnau în dezordine pe un trup împuținat de zbucium, iar picioarele îi erau crăpate până la sânge, pentru că o vedeam veșnic desculță. Tablou sumbru al copilăriei
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
întoarce cuvântul pe altă parte, oare am putea vedea fericirea? Aripile străvezii continuă să abată asupra lumii o întreagă poveste amestecată în cuvinte nerostite, mesaje pierdute, răvașe fără destinație, ochi limpezi neînlăcrimați buni de așezat pe fața îngerilor din icoanele decolorate de vremuri necuprinse în cartea vieții veșnice. Șeherezadele se zbenguie prin iarba necosită, înspăimântător de verde și înaltă încât le spală fețele cu roua care nu se ia până la amiezi. Întind plasele și așteaptă să prindă fluturii mei, pe care
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Părul în scări, ondulat și lucios nu primea nici un punct. Când i-am cunoscut noi, nici unul dintre ei n-a apărut vreodată tuns după moda din luna respectivă. Fie că era vorba de păr tuns scurt, pieptănat pe frunte și decolorat până la o nuanță de alb. Sau tuns scurt de tot, ca în armată. Fie că se purta capul ras, și favoriți lungi îmbinați sub bărbie. Pentru ei, moda zilei nu conta. Hainele le erau la fel de demodate ca și tunsorile. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-ne, pe amândoi, într-o îmbrățișare strânsă și plântându-ne câte-un sărut umed pe fiecare obraz. Lucille era cea mai bronzată și mai subțire femeie pe care o văzusem vreodată. Era îmbrăcată impecabil, iar ansamblul se finaliza cu un păr decolorat până la nuanța unei bezele. — Randall, dragul meu! Iar tu trebuie să fii Claire. Abia am așteptat să te cunoaștem, draga mea. Randall vorbește doar la superlativ despre tine. Mi s-a încălzit inima instantaneu. Randall se lăudase cu mine? Tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
vină izbăvirea, revanșa propriilor mele reușite-nereușite. Eram mama, iată rolul meu cel mai ușor, nu-i deloc greu să Îmi Închipui ce i-ar spune mama, pisăloaga Casandră, Musafirului. * Mama ar intra pe loc În priză, ochii ei s-ar decolora pe loc de panică și, strângând cu Îndârjire toarta poșetei, ar repeta În gând, cu pasiunea cu care o bigotă rostește rugăciunea, cuvintele demne al căror scop ascuns va fi să ceară, așa cum am mai spus, niște blugi sau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
se gândea că punctualitatea e o virtute, numai că, din păcate, rareori ai cu cine s-o împărtășești. Apoi Fiona a ridicat privirea. Alison intrase în cafenea și se uita agitată către celelalte mese. Arăta splendid. Părul șaten cu șuvițe decolorate de soare, tuns în stil bob, încadra fața bronzată, de culoarea mierii, cu pistrui mulți pe nasul imposibil de mic. Aici sunt! Fiona i-a făcut cu mâna și i-a zâmbit larg. —Mă bucur foarte tare că ai putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
era prima ființă umană care întâlnea rămășițele „Marii Caravane“. Fâșii de pânză acopereau pe alocuri corpurile călăuzelor și ale conducătorilor caravanei, mulți dintre ei își strângeau la piept armele și gerbele goale, iar cămilele aveau peste cocoașele lor șei tuarege decolorate de soare, harnașamente de argint și cupru, legături mari cu marfă desfăcute de vreme, care-și împrăștiaseră peste nisipul tare conținutul prețios. Colți de elefant, statuete de abanos, mătăsuri care se rupeau când le atingeai, monede de aur și argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
stației de metrou. În ciuda crizei de timp, nu dădea semne că s-ar grăbi. — La Satins, pe strada principală. Sunt coafeză. — Serios? Pot să te Întreb ceva? — Da, ce? zise ea, ridicând din umeri. Crezi că ar trebui să-mi decolorez părul? Cath se opri ca să mă privească. — Da, de ce nu? spuse ea. Dar ar trebui să te tunzi. — Nu-i nimic. Aș putea să fac eu asta. Durează ceva. Dup-aia, tot ce-ar trebui să faci e să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
El n-avea cum să fie implicat. V-aș fi putut spune și eu asta. — Cherchez l’homme. — Poftim? Ah, da, așa e. Mă rog, continuă ea, ai venit să-ți faci părul, nu? Tot te mai gândești să-l decolorezi? Într-un fel, ar fi păcat. Am clătinat Încet din cap. — Mersi, am zis, dar cred că-l las așa. — Ești sigură? — Absolut. Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât Îmi dau seama că sunt deja cam multe blonde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cu aplauze. Apoi cineva a dat semnalul plecării și toată lumea s-a îmbulzit să se urce în mașinile care așteptau. Mergeam la campo sportivo. Cât am călătorit într-acolo, am văzut iarba uscată și îngălbenită, ca și cum verdele s-ar fi decolorat din pricina soarelui. Pământul avea crăpături, semăna cu fețele celor din clasele mari, pe care ieșeau coșuri și se spărgeau. Dacă o altă mașină venea către noi, trebuia să ne apropiem de marginea drumului și să ne oprim pentru câteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
închisoare sau că închisoarea a fost transformată în cămin. Totuși, nu era deloc murdar acolo și nici nu aveai senzația de întuneric apăsător. Prin ferestrele deschise se auzeau radiourile, iar perdelele erau de culoare bej ca s\ nu poat\ fi decolorate de soare. Cărarea pavată ducea până în fața clădirii centrale a căminului, o clădire cu un etaj. Parterul era ocupat de cantină și de o baie mare, comună, cu toate facilitățile necesare, iar la etaj se aflau săli de cursuri, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
s\ p\l\vr\geasc\, la soare. După cincisprezece minute de plimbare am simțit că m-am încins și mi-am scos cămașa de bumbac, rămânând în tricou. Naoko și-a suflecat mânecile bluzei de trening până la cot. Bluza se decolorase probabil de la spălat și aveam impresia că am mai văzut-o îmbrăcată cu ea, dar nu-mi aminteam exact. Posibil să fi fost doar o impresie, pentru că nu am cum să țin minte prea multe amănunte din vremea aceea. — Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
un vas, asta Înainte să se apuce de rom, dar acum nu mai era bun la nimic. Îl priveam cum stătea acolo, Înalt și cu obrajii supți, cu gura atîrnîndu-i și cu niște chestii albe pe la colțul ochilor; avea părul decolorat de soare. Mi-am dat seama imediat că s-a trezit ahtiat după ceva de băut. — Mai bine-ai bea o bere, Îi zic. Scoate o sticlă din ladă și o bea. — Ei, domnu’ Johnson, spune el, cre’ că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
boxer care a primit o lovitură în stomac.) Am crampe... din ce în ce mai rău. Dispăruse veselia. Îl priveau acum cum se contorsiona de durere. Deodată, un grohăit strident îi ieși din gâtlej. Se apucă cu amândouă mâinile de marginea mesei: Articulațiile se decolorară datorită efortului, mușchii se crispară. Tot corpul îi tremura de parcă era cuprins de friguri, cu toată căldura care domnea în sală. ― Respiră adânc, de mai multe ori, îi recomandă Ash, pe când toți erau paralizați de stupoare. Kane se străduia. Inspirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
citit termometrul. Mi-a adus medicamente și m-a doftoricit câteva zile; primele zile de vacanță, am bolit, cu somn puțin și vise halucinante. De nenumărate ori, tot răsucindu-mă în cearceafurile umede, deschideam ochii și priveam prin aerul albastru, decolorat de lună, al camerei mele, spre fotoliul de lângă pat. Acolo o vedeam foarte clar pe Lili, îmbrăcată în sarafanul de școală, cu părul strâns, cu buzele lucioase, zâmbind ciudat și ironic. Mă ridicam atunci din pat și-o atingeam pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și întortocheate, pline de praf și gunoaie, unde zăceau îngrămădite mobile vechi, piane sfărâmate, cărți în legături groase de piele. Erau fotografii galbene în rame ovale. Erau paturi de fier, strâmbate, și oale de noapte mâncate de rugină. Erau haine decolorate în dulapuri cu oglinda spartă: din gulere și cute se ridica o spuză de fluturași gri și bej, care-și împrăștiau peste tot puful de pe aripi. Era un mare candelabru căzut din tavan și o icoană spartă în două. Câte
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]