765 matches
-
datorită extinderii culturii, boala produce pagube destul de mari. Simptome. Ciuperca atacă numai frunzele. Primele simptome de atac se observă pe frunzele de la bază unde apar pete bine conturate galben-brune cu suprafața încrețită. Pe frunzele inferioare (mai întâi) apar pete de decolorare, circulare sau colțuroase, delimitate de nervuri, de 1-1,5 cm în diametru. După uscarea parțială a frunzișului, boala se extinde și pe frunzele din etajele superioare. Pe fața inferioară a frunzelor în dreptul petelor, în țesuturile uscate se observă câteva puncte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
M. Nicolaescu, 1975). Pierderile produse de această boală pot fi mari, între 8-25 % dacă temperaturile se mențin între 18 20șC. Simptome. În cultură plantele se observă foarte ușor întrucât au o creștere mai înceată și prezintă pe frunze mozaic și decolorări ale nervurilor. Frunzele sunt mai alungite, înguste și se curbează spre partea inferioară (fig. 75). Din cauză că nervurile nu cresc în același ritm cu mijlocul, de-a lungul lor apar gofrări (încrețiri). Pe aceste plante apar puține păstăi, cu semințe ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
așa încât a apărut în 1960 și în România, unde a fost studiată de V. Severin. Simptome. Plantele infectate se recunosc încă din stadiul de 2 frunzulițe, când pe acestea apar pete brune. Pe frunze apar pete mici, la început de decolorare, apoi brun-roșcate în dreptul lor formându-se gofrări. În zona afectată, frunza este de două ori mai groasă decât restului frunzei, gofrarea putând apărea pe o parte sau pe ambele fețe. În momentul uscării țesuturile devin brun roșcate, iar zona de lângă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
3.1. Rugina albă a cruciferelorAlbugo candida Boala cunoascută sub numele de rugina albă sau albumeală, este foarte comună, fiind întâlnită pe cruciferele cultivate și spontane. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, tulpinile, florile și păstăile. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă un aspect prăfos. Tulpinile și păstăile atacate suferă deformări ca: măriri anormale, îngroșări (fig. 78). Frunzulițele de lângă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produce boli grave la tutun, cartof, soia, castraveți, piersic, vița de vie, mușcate, lalele și alte plante. Boala este răspândită în toată America, Australia, Anglia, Franța și Germania, în toate țările mari cultivatoare de tutun. Simptome. Frunzele plantelor virotice prezintă decolorări inelare, liniare sau sub formă de benzi, urmate într-un stadiu mai avansat, de zone necrotice. În fenofazele mai avansate, odată cu creșterea temperaturilor, simptomele dispar, plantele fiind aparent sănătoase (fig. 85). Cercul de plante gazdă este foarte mare, cuprinzând numeroase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus. Viroza este una dintre cele mai studiate boli, întrucât este răspândită în toată lumea. La noi în țară această viroză produce pagube mari la tutun, ardei, tomate, vinete și degețelul lânos. Simptome. Plantele virozate au pe frunzele mozaicate pete de decolorare, ce alternează cu petele verzi. Petele nu au o formă definită și în dreptul lor țesuturile au o creștere mai lentă, din care cauză apar gofrări ale zonelor verzi (fig. 86). Transmitere răspândire.Transmiterea virusului de la plantă la plantă se face
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare galbenă. La fasole, virusul produce decolorări, pete galbene-portocalii pe spațiile dintre nervuri, rămânând totuși o zonă verde dea lungul nervurilor, simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o cloroză a nervurilor, pete galbene și uneori simptomul "frunză de stejar". Mazărea atacată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Frunzele de lucernă prezintă pete mici cu aspect umed, cu centrul galben deschis și cu margini brune înconjurate de un inel galben. Petele au până la 2-3 mm în diametru, apoi se unesc și în cele din urmă țesuturile se brunifică. Decolorarea și uscarea frunzelor progresează de la vârf spre codiță. Pe partea inferioară a zonelor atacate apare o peliculă de exudat bacterian, sub care, pe tulpini apar chiar mici răni. În faza finală a bolii, frunzele, codițele frunzelor și tulpinile se înnegresc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1.6. Rugina lucernei Uromyces striatus Rugina este o boală semnalată în America, Asia, Africa, Australia, Noua Zeelandă și numeroase țări ale Europei, între care și România, din anul 1960. Simptome. Pe frunzele de lucernă în urma atacului, apar puncte mici de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte cafenii-deschis și mai târziu puncte aproape negre. Pe frunzele de Euphorbia cyparissias (alior, laptele câinelui) se observă pete galbene-portocalii. Frunzele devin aproape circulare, groase, iar tulpinile îngroșate neuniform, au poziție erectă, dar consistența
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete negre, alungite pe cozile frunzelor și tulpini, iar pe frunză, petele se măresc și frunzele se usucă. Pe fructe, apar pete brune, inelare. După o primă etapă de atac, plantele încep să se refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce în mod normal nu sunt verzi), filodie (transformarea organelor florale în frunze), proliferări (creșteri exagerate), malformări (creșteri anormale) și aspermii (deformări ale inflorescențelor ce nu vor produce sămânță). La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc, virusul produce decolorări și ofiliri rapide. La morcov și cartof mai sunt semnalate și altfel de simptome ca înroșirea frunzișului sau colorarea sa în mov, paralel cu reducerea suprafeței limbului (fig. 98). Tomatele atacate prezintă hipertrofieri (creșteri exagerate) ale caliciului florilor, lignificări ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primele faze de vegetație când, apar pete mici cu aspect umed, bine delimitate, de 1 mm în diametru. Țesuturile petelor, prin uscare, devin brun închis la culoare și se înalță în centrul zonelor atacate, fiind înconjurate de un inel de decolorare. Prin desprinderea țesuturilor necrozate, apar găuri în frunziș. Fructele infectate au puncte brune, de cel mult 1 mm în diametru, în jurul cărora se menține o zonă verde, mai intens colorată decât restul fructului (fig. 100-c). La palparea fructelor se constată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce poate produce pierderi de până la 50 % la tomatele cultivate în seră. În România, Gh. Marinescu depistează bacterioza în 1982 la tomatele din sere. Simptome. Bacterioza se observă la plantele mature ce au 4-6 inflorescențe, plante ce manifestă simptome de decolorare și ofilire. Ofilirea evoluează foarte rapid și în câteva zile tulpina prezintă pete brune, este strangulată și se rupe. Tulpinile au pete lungi de 25-30 cm, cu crăpături în țesuturi și chiar cu adâncituri evidente prin care se vede măduva
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
datorită frecvenței de până la 50 %. În România ea a fost semnalată în 1969 la tomatele de seră. Simptome. Ciuperca poate afecta plantele în toate stadiile de dezvoltare dar, simptomele cele mai evidente apar în timpul maturării fructelor. Un prim simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea cozilor acestora și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei, iar restul sunt sănătoase. La o frunză pot fi atacate mai întâi numai 1/2 (o parte) a frunzulițelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inele sau linii de culoare verde deschis sau gălbui. Frunzele mai bătrâne manifestă simptome de arsură variate ca formă și ca urmare, apare desfrunzirea vârfurilor plantelor. Frunzele ce cresc ulterior sunt deformate, cu pete brune. Pe tulpini apar pete de decolorare sau brune și ca urmare creșterea este încetinită, iar fructele ce apar nu au valoare comercială. Transmitere-răspandire. Virusul este transmis de la plantă la plantă prin vectori (diferite insecte, acarieni), prin inoculare de suc. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la ardei Potato virus Y in pepper Boala de origine americană este astăzi răspândită și în Europa fiind cunoscută sub numele de "mozaicul nervurian" sau "necroza nervurilor ardeiului". Simptome. Frunzele tinere de la plantele infectate cu acest virus prezintă pete de decolorare, de dimensiuni reduse, care se pot uni, formând zone decolorate ce se extind de la vârful frunzei spre bază. În final frunza se îngălbenește rămânând numai zone verzi paralele cu nervurile. La soiurile mai sensibile apare gofrarea limbului frunzelor, deformarea lui
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mari pagube sunt semnalate în E și S-E continentului. În țara noastră boala a fost semnalată în Sud încă din 1979. Simptome. Plantele bolnave sunt observate începând cu luna iulie când, pe ele apar la frunzele tinere simptome de decolorare, ce se extind apoi spre baza plantelor. Frunzulițele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii mediene, iar nervurile se colorează în violaceu. Înălțarea tulpinii este stopată, florile rămânând sterile sau formează fructe mici, deformate, cu puține semințe. Plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii mediene, iar nervurile se colorează în violaceu. Înălțarea tulpinii este stopată, florile rămânând sterile sau formează fructe mici, deformate, cu puține semințe. Plantele atacate sunt ușor de observat din cauza piticirii și a decolorării care poate produce chiar o ofilire asemănătoare verticilozei, însă în acest caz vasele conducătoare nu sunt brunificate. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face de la plantă la plantă prin intermediul insectei Hyalesthes obsoletus sau prin cuscută. În anii cu primăveri ploioase și reci
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
s-a extins în America și Europa, iar la noi a fost menționată în 1951 în județele Brașov și Ilfov unde frecvența ciupercii, în culturile protejate, poate fi de 5-10 %. Simptome. În perioada de înflorire-fructificare pe plantele bolnave apare o decolorare a frunzelor, urmată de ofilire. În timpul nopții frunzele ofilite își revin însă treptat toate frunzele prezintă o ofilire ireversibilă. Secțiunile efectuate transversal în tulpini, scot în evidență brunificarea intensă a vaselor conducătoare, simptom clar de astupare a vaselor cu miceliul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus Boala a fost identificată și descrisă în 1969 în Italia, apoi a fost găsită și în Turcia dar cu o frecvență destul de mică. Simptome. Pe frunzele plantelor virozate apare o marmorare slabă a țesuturilor de lângă nervuri. Plantele ce prezintă decolorări galbene-verzui, manifestă o stagnare a creșterii însoțită de răsucirea frunzelor(care sunt ceva mai mici), spre partea inferioară a limbului, ceea ce duce la apariția de rozete pe frunze. Fructele ce se formează sunt mici, deformate, cu pete de arsură, fără
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Stolbur disease in eggplant Boala apare frecvent în culturile de vinete de la noi. Ea a fost descrisă în 1933 în Rusia pe tomate, însă acum este cunoscută pe 80 specii aparținând la 10 familii botanice. Simptome. Plantele atacate manifestă o decolorare rapidă urmată de ofilire. Atacul se observă în lunile iulie-august când pe frunze, începând cu marginea lor, apare decolorarea. Frunzele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii principale, apoi se usucă și se începe desfrunzirea plantelor, de jos
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Rusia pe tomate, însă acum este cunoscută pe 80 specii aparținând la 10 familii botanice. Simptome. Plantele atacate manifestă o decolorare rapidă urmată de ofilire. Atacul se observă în lunile iulie-august când pe frunze, începând cu marginea lor, apare decolorarea. Frunzele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii principale, apoi se usucă și se începe desfrunzirea plantelor, de jos în sus. Pe tot frunzișul se observă și coloritul maro caracteristic acestei boli. Fructele ce rămân pe plante sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost descrisă de C. Ainsworth în 1935 în Anglia dar s-a răspândit în toate țările cultivatoare de castraveți și din 1985 a fost descrisă și din serele României de I. Pop și A. Jilăveanu. Simptome. Plantele virotice prezintă o decolorare a nervurilor, simptome de mozaic foliar, gofrarea frunzelor și fructe puține dar, fără simptome. Infectarea timpurie a plantelor produce o slabă dezvoltare a lăstarilor fructiferi, apariția de flori și fructe aglomerate în rozete și o îngălbenire generală a plantei. Uneori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
l sol./ pl.) (t.p. 7 z.). 8.4.13. Alternarioza Alternaria cucumerina Boala este întâlnită frecvent pe plantele de castraveți, pepeni, dovleci și dovlecei, pe care le defoliază rapid reducând producția. Simptome. Pe frunzele infectate, apar pete mici de decolorare, de 1-2 mm, care se pot uni și ajung până la 1 cm în diametru sau chiar mai mult. Petele sunt înconjurate de un inel galben, iar pe suprafața lor, după brunificare, apar zonalități concentrice cu fructificațiile ciupercii. Pe tulpini, lăstari
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]