220 matches
-
autentice și interogația morală de acut ecou expresiv"85. Pornind de la rolul estetic al neomodernismului, pe care am reținut că îl include în marea paradigmă a postmodernității, precum și ținând seama de tot acest context ideologic problematizant, Ioana Em. Petrescu identifică deconstructivismul, atât din punct de vedere cronologic, cât și ideatic, cu postmodernismul, ambele presupunând o reconstrucție a tradiției, nu printr-o demolare, ci printr-o reconsiderare a ei. Contestat de chiar contemporanii săi, postmodernismul este, mereu, pus, în opoziție, cu modernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o nouă accepție a individualului, conceput nu ca o entitate izolată, ci ca sistem dinamic, nod structural de relații, prin care textura întregului sistem există"87. * Întreg periplul pe care l-am făcut pe parcursul acestor capitole, în ceea ce Derrida numește deconstructivism, vine să ofere o imagine, în linii foarte mari, asupra manifestării generale a acestui curent, cu precădere la nivel textual-lingvistic. Decanonizarea structurală și ideatică, realizată de neomodernism pe care am prezentat-o în această ultimă parte vine să reconsidere lirismul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
parte vine să reconsidere lirismul, printr-o atenție sporită acordată ideii de tradiție, care fusese negată în modernitate. Pornind de la o definire și de la o clasificare prealabilă a canonului, am urmărit stabilirea unei legături atât cronologice cât și conceptuale între deconstructivism și neomodernism, văzut ca etapă de tranziție și plasat în prima parte a paradigmei postmoderne. Depășind criza modernismului, postmodernismul manifestă încercări interesante de a reface unitatea pierdută, printr-o revoluționare a limbajului postromantic, creând, totodată, legături cu tradiția, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
factură anticomunistă, prin intermediul cărora autoarea își țipă revolta sau o manifestă în mod tacit, prin metaforele specifice, sunt versurile de căutare a propriei ființe, a propriei identități, versuri autobiografice aproape 33. De altfel, la nivelul textelor care se opun ideologiei, deconstructivismul își găsește cel mai bine funcționalitatea, mesajul acestor scrieri operând cu elementele unei realități exterioare, care, deși la prima vedere par elemente banale, contextualizate, capătă un sens nou, pliat pe efectul influenței politice. Ambele lumi ale autoarei devin, astfel, suprapuse
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
am cercetat poetica dintr-un unghi diferit, pe care îl considerăm corect, fiind susținut parțial de alte încercări anterioare, de cercetare a operei sale. Premisa deconstrucției canonice pornește de la studiile Ioanei Em. Petrescu, care încearcă o atribuire a conceptului de deconstructivism primei etape a postmodernismului, pe care aceasta o identifică neomodernismului. Neomodernismul, care are în centru Generația '60, curent de tranziție, totodată, între două paradigme majore modernism și postmodernism constituie unul dintre cele mai prolifice moment creatoare, prin rolul său recuperator
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cele mai prolifice moment creatoare, prin rolul său recuperator și de întoarcere spre trecut. Neomodernismul îi urmează aridei perioade lozincarde, încercând o resurecție a lirismului și să recupereze tradiția, pe care modernitatea o ignorase. Un rol similar îl are și deconstructivismul care, printre altele, urmărește o relansare a întregului, păstrând fundamentul și reomntând structura în funcție de cerințele noului. El ignoră vechile interpretări, lansând altele noi, pe baza îmbinării într-o altă formă a celor vechi. Și, cum stilul scriitoricesc diferă de la scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
începutul anilor '60, când a avut loc înlocuirea criteriului de clasă cu cel național, în gestionarea societății românești de către Partidul Comunist. Ana Blandiana se încadrează, prin poeziile din volumul Revista "Amfiteatru", în cel de-al doilea criteriu, cel estetic, aici deconstructivismul însuși găsindu-și concretizarea cel mai bine. Trebuie menționat că Ana Blandiana este, în primul rând, o prezență impresionantă la nivelul a ceea ce înseamnă "om al cetății". Ea s-a implicat în acest insiduos și destul de lung efort de a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate". (Cruciada copiilor) Retorica acestui poem este diferită de tot ce scrisese poeta până atunci, de altfel, în poemele de acest tip, subversive, deconstructivismul găsindu-și materializarea pregnantă, atât la nivelul semnificantului, cât și al semnificatului. Nu mai există exuberanță, nici entuziasm, iar ritmul este rapid, tonul grav, acuzator. Versurile par a fi niște dictoane, în mare parte eliptice de predicat, epuizând lapidar orice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
C. Mihăilescu 2 care trebuie să fie sinonimă cu definiția culturii. Departe de pretenția de a pătrunde în profunzimile temei noastre, am încercat, prin intermediul acestui studiu, să oferim o deschidere pentru posibile ulterioare cercetări, atât în ceea ce privește neomodernismul, cât și în ceea ce privește deconstructivismul lingvistic, curente unite prin atenția pe care o acordă limbajului creator de noi realități, printr-o reconstrucție a celor existente deja. Ambele născute într-un context ideologic tulburător, nu doar la nivel național, cât la nivelul întregii Europe, aceste curente
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o soluție salvatoare din partea artistului creator, printr-o evadare din realitatea exterioară sufocantă, într-o realitate intimă, interioară. În consecință, studiul nostru a urmărit două direcții: 1. Una teoretică, în care, după un periplu general, în ceea ce filozoful Derrida numește Deconstructivism, (urmărind nu o cercetare integrală a fenomenului, ci doar având în vedere acele direcții necesare studiului nostru), am încercat o relaționare a acestuia cu Neomodernismul, curent ideologic și cultural, atașat Generației șaizeciste, pornind de la studiile Ioanei Em. Petrescu care stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a fenomenului, ci doar având în vedere acele direcții necesare studiului nostru), am încercat o relaționare a acestuia cu Neomodernismul, curent ideologic și cultural, atașat Generației șaizeciste, pornind de la studiile Ioanei Em. Petrescu care stabilește ea însăși o legătură între Deconstructivism și perioada de început a Postmodernismului, pe care aceasta o identifică Neomodernismului; 2. O alta aplicativă, care pune în centru scrierile în versuri ale Anei Blandiana, o poetă reprezentativă pentru neomodernism, a cărei poezie am pus-o, însă, sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poeziei de a se comunica pentru a se comunica și nu pentru a comunica ceva, o punem în relație cu neomodernismul, curent literar artistic, situat în prima parte a postmodernismului. Identificând limbajul drept punct comun de legătură între Neomodernism și Deconstructivism, Ioana Em. Petrescu identifică textul deconstructivist drept o permanentă refacere, procesualitate orientată către trecut. "Rețea, țesătură, urzeală, textură iată termenii care desemnează metaforic, dar și etimologic, textul. Toate aceste metafore pun în lumină caracterul pur relațional care definește statutul textualității
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1986. David, Emilia, Modernitatea pe toate fețele, în "Observator cultural", 12 (2000). DEI = ***, Dicționarul enciclopedic ilustrat, București, Editura Cartier, 1999. DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. Deciu, Andreea, Deconstructivismul un nod de legătură, în "România literară", nr. 16 (2001). Derrida, Jacques, Limited Inc., Northwestern University Press, 1988. Derrida, Jacques, Acts of Literature, Edited by Derek Attridge, Routledge, New York, 1992. Derrida, Jacques, Scriitura și diferența, traducere de Bogdan Ghiu și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
multiple puncte de vedere, al avangardismului. Apoi, Alina-Iuliana, prin îndârjirea cu care-și expunea ideile ori de câte ori avea ocazia, m-a făcut să înțeleg că, de fapt, noi ne îndreptam spre perceperea unor lucruri sensibil diferite, dar nu neapărat ireconciliabile. "Fenomenul" deconstructivismului este, în viziunea autoarei, unul cu bătaie lungă, instaurat în fibra creației și întreținând cu limbajul o relație metamorfotică, de continuă transformare și de luare în posesie a unor sensuri noi. Deconstrucție înseamnă reconstrucția textului poetic sub o altă formă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală, pictați cu peisaje în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți." (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest) identifică, la modul vizionar, aceste două deconstrucții. Autoarea tezei consideră că deconstructivismul își află cel mai bine funcționalitatea la nivelul textelor care se opun ideologiei. Detectează, de asemenea, două etape poetice: una a metaforizării sau volumele deconstrucției și alta, a demetaforizării sau volumele reconstrucției. Prima ar cuprinde volumele de tinerețe, publicate în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
canon 27 1.1.2.1. Canonul epistemologic 30 1.1.2.2. Canonul ideologic 34 1.1.2.3. Canonul textual-lingvistic 35 1.2. Deconstrucția canonului 38 1.2.1. Conceptul de deconstrucție 39 1.2.2. Deconstrucție și deconstructivism 42 1.2.3. Deconstrucția ca reconstrucție 46 1.2.4. Deconstructivism și postmodernism 52 2. Neomodernismul și Generația '60 61 2.1. Context ideologic și cultural. Repere teoretice 61 2.2. Ana Blandiana, în contextul Generației '60 77 2
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
2. Canonul ideologic 34 1.1.2.3. Canonul textual-lingvistic 35 1.2. Deconstrucția canonului 38 1.2.1. Conceptul de deconstrucție 39 1.2.2. Deconstrucție și deconstructivism 42 1.2.3. Deconstrucția ca reconstrucție 46 1.2.4. Deconstructivism și postmodernism 52 2. Neomodernismul și Generația '60 61 2.1. Context ideologic și cultural. Repere teoretice 61 2.2. Ana Blandiana, în contextul Generației '60 77 2.3. Dosar de receptare critică 98 3. Ana Blandiana. O poetică a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1] " Între destin și vocație" interviu cu Ana Blandiana 310 [ANEXA 2] Note biobliografice 318 Sigle și abrevieri 325 Bibliografie și abrevieri bibliografice 326 În colecția Efigii au apărut: 1 Regăsindu-și rădăcinile în neomodernism, în raport cu care manifestă primele similitudini, deconstructivismul se manifestă, cu precădere, în prima perioadă a postmodernismului, asimilată tot neomodernismului. 2 Vezi, Dan Negruț, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011, p. 6. Preluând, parțial, ideea lui Dan Negruț, utilizăm deconstrucția, în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Sud Est Cultural Revista de Artă, Cultură și Civilizație", nr. 4 (2006), p. 35. 52 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 52-53. 53***, Dicționarul enciclopedic ilustrat (DEI), București, Editura Cartier, 1999. 54 Informații preluate din: Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/ Deconstructivism/accesat iunie 2010. 55 În Jacques Derrida, Scriitura și diferența, traducere de Bogdan Ghiu și Dumitru Țepeneag, prefață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1998, p. 375-391. 56 Jacques Derrida, op. cit., p. 376. Filosoful francez folosește sintagma "ființa ca prezență
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
formulată de Derrida, 1974 (capitolul La fin du livre et le commencement de l'écriture) și 1978 (Freud and the Scene of Writing ). 68Ibidem, p. 41. 69Ibidem, p. 48. 70Ibidem, p. 52. 71Ibidem, p. 52. 72Ibidem, p. 11. 73Andreea Deciu, Deconstructivismul un nod de legătură, în "România literară", nr. 16 (2001), disponibil online la: http://www.romlit.ro /deconstructivismul - un nod de legătură/accesat noiembrie 2010. 74Mircea V. Ciobanu, art. cit., p. 23. 75Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Postmodernism/accesat iunie 2012. 76Dumitru, Micu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu pentru arbitrariul semnului lingvistic. CREATIVITATE (în gramatica generativă) aptitudinea de a produce și înțelege un număr infinit de fraze; creativitatea guvernată de reguli (rule governed creativity) ține de competență, iar creativitatea care schimbă regulile (rule changing creativity) de performanță. DECONSTRUCTIVISM Mișcare intelectuală născută în filosofie (Derrida) care a influențat teoria literară și semiotica. Acest demers vizează demontarea mecanismelor ce au generat categoriile de gîndire moștenite prin tradiție. DEDUCȚIE (opus lui inducție) Raționament sau operație mentală care decide pe baza unui
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai ingrată, pentru că au pus degetul pe răni adânci ale universității americane: abandonarea rigorii, standardelor și paradigmelor intelectuale pe care doar cultura clasică și valorile ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom a avut și curajul de a discuta inteligent și sincer tabuuri social-politice pe care nici Stânga, nici Dreapta (aceste etichete sunt în Statele Unite foarte relative, mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rând Bahtin, intrat în sistemul occidental de referințe la câteva decenii după dispariția sa tragică) și semioticienii (în ascensiune, sub înrâurirea lui Lotman, adeptul unei semiotici cultural-istorice, spre deosebire de Greimas) au inspirat structuralismele mature și târzii, deschizând într-un fel drumul deconstructivismului, postmodernismului în ansamblu. Toate aceste evoluții aveau loc pe fundalul crizei marilor paradigme europene tradiționale - de la metafizică la istorism și marxism -, aflate în cădere liberă după ceea ce s-a considerat a fi eșecul ultim al „proiectului luminist” (Holocaustul), precum și după
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
populare ale patrimoniului zeiței Dochia, Zburătorul eminescian [...] se proiectează în personaje ca Sarmis legendarul ori ca istoricul Mușat”), iar excursul critic derutează nu rareori prin fuga pe trasee excentrice. Reinterpretarea poemului e justificată prin idei noi de poetică, psihanaliză și deconstructivism (prin Gaston Bachelard, C.G. Jung, Paul Ricoeur, Ernst Cassirer, Paul de Man, printre alții), iar la Eminescu autoarea găsește „afinități uimitoare” cu ontologia heideggeriană, prin simplul fapt că Heidegger „a interpretat întreaga filosofie a Incidentului”, iar Eminescu s-a plasat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
didactică în acest scop, transformând cărțile școlare în general și manualele de istorie în special în purtătoarele noilor valori occidentale. Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți de autorități, radicalizând mesajul difuzat didactic în direcția deconstructivismului postmodernist, mecanismele de control statal s-au activat eliminând din spectrul discursiv tonalitățile indezirabile (vezi "Scandalul Sigma" produs de manualul de Istorie publicat de Mitu et al., 1999). Deși statul-națiune, prin exponenții săi umani, continuă să fie defensiv, protejându-și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]