1,118 matches
-
noi state și a unor noi națiuni. În viziunea lui Benedict Anderson, sentimentele naționaliste apărute în coloniile sud-americane și, în secolul XX, în coloniile africane și asiatice aflate sub dominație străină (în general europeană) pun în lumină rolul important al decupajului administrativ anterior în configurarea națiunilor. Se observă astfel o anumită continuitate a exercițiului puterii între puterea politică anterioară apariției sentimentului național (regalitate, administrație colonială) și puterea acaparată de o națiune (noul stat național). Aceste decupaje administrative (geografice, etnice, lingvistice, economice
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
în lumină rolul important al decupajului administrativ anterior în configurarea națiunilor. Se observă astfel o anumită continuitate a exercițiului puterii între puterea politică anterioară apariției sentimentului național (regalitate, administrație colonială) și puterea acaparată de o națiune (noul stat național). Aceste decupaje administrative (geografice, etnice, lingvistice, economice etc.) le-au creat viitorilor naționaliști orizonturi geografice, culturale, politice "naturale" deoarece respectivii indivizi au trăit de la bun început cufundați în Weltanschauung-ul croit de colonizatori, în acel fel de a orândui lumea în jurul individului
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
de coroana spaniolă, iar tentativele de unificare de genul Gran Colombia și Provincias Unidas del Río de la Plata nu au mobilizat entuziasmul maselor. În mod similar, țări precum India și Indonezia nu sunt astăzi entități unificate decât ca urmare a decupajelor administrative a colonizatorilor lor respectivi care au creat astfel, în pofida dorinței lor, orizonturi pentru reprezentările naționale ale independentiștilor lor respectivi. De altfel, după dobândirea independenței, proaspeții naționaliști din aceste țări au intrat în raporturi de forță între ei cu scopul
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
raporturi de forță între ei cu scopul de a-și defini cu precizie "națiunile". În ambele țări, procesul de precizare a limitelor identității naționale a implicat conflicte armate intra- și / sau inter-etnice. Un alt exemplu este constituit de Indochina franceză: decupajul administrativ făcut de francezi și purtând numele de "Indochina franceză" nu ar fi putut duce la crearea unei singure țări deoarece, în ochii independentiștilor, aceasta ar fi fost slăbită de multiplele sub-decupaje făcute fie de coloniști anteriori (sub administrația franceză
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
Evocare, în cheie dramatică, a evenimentelor istorice petrecute în satul maramureșean de graniță Moisei, unde, în toamna anului 1944, trupele germane și hortiste au executat majoritatea populației și au incendiat localitatea, ca represalii organizate de Rezistență împotriva fortificațiilor din zonă." Decupajul datează din 1977, când potrivit avizului Asociației cineaștilor, se efectuează o seamă de reduceri. Înaintat C.C.E.S. (Consiliul Culturii și Educației Socialiste) la 13/10/1977, decupajul este aprobat - după modificări - la 12/04/1978, ca film de plan pentru 1979
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
populației și au incendiat localitatea, ca represalii organizate de Rezistență împotriva fortificațiilor din zonă." Decupajul datează din 1977, când potrivit avizului Asociației cineaștilor, se efectuează o seamă de reduceri. Înaintat C.C.E.S. (Consiliul Culturii și Educației Socialiste) la 13/10/1977, decupajul este aprobat - după modificări - la 12/04/1978, ca film de plan pentru 1979. Filmul intră în producție la 25/04/1978 cu titlul de lucru ”Moisei (Ultima frontieră a morții)” (2.600 mu, deviz limită de 4,9 milioane
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
avut loc timp 12 zile (în perioada 1 octombrie - 3 noiembrie 1976) la București, Sterianu, Mogoșoaia, Ciorogârla și Buftea. Materialul a fost completat cu noi secvențe, în timp ce altele au fost eliminate. Chiar și așa, conducerea C.C.E.S., care a vizionat noul decupaj la 23 noiembrie 1976, a fost nemulțumită și a cerut noi filmări suplimentare. Noul material a fost vizionat la 12 decembrie 1977 de către conducerea Consiliului și de Cornel Burtică, secretar al C.C. al P.C.R., fiind constatate noi probleme, iar regizorul
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
literar intitulat „Zilele și nopțile unui profesor”. Realizarea filmului i-a fost încredințată lui Stere Gulea (debutant în filmele de lungmetraj), ca urmare a intervenției convingătoare a lui Toma Caragiu la autoritățile cinematografice din acea vreme. Gulea a realizat un decupaj regizoral, care a fost aprobat de casa de filme la 20 septembrie 1975. Filmul a intrat în faza de producție la 1 noiembrie 1976, cu un deviz limită de 2,9 milioane lei. Rolul principal urma a fi interpretat de
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
acestor rânduri nutrește convingerea că unele gesturi, rezultate din momente trăite, nu pot fi evaluate în profunzimea lor prin detașarea dată de netrăiri similare. Judecata morală nu ține în nici un caz de un simplu exercițiu retoric, cum, de altfel, nici decupajul "tehnic", prin care se obține cunoașterea prin de-construcție a "obiectului" literar, nu se deschide întotdeauna ca eliberare a unghiului de valorizare. Și chiar dacă, în acest din urmă caz, momentul "instrumentului de lucru", necesar cu precădere cînd este vorba de
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
Родът на Шоймару", Otecestvo, Sofia, 1982; traducere de Spaska Kanurkova; reeditată în 1989). Succesul romanului "Neamul Șoimăreștilor" a determinat realizarea unei ecranizări cinematografice. Scenariul filmului a fost scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru după romanul publicat de Mihail Sadoveanu. Decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan a fost trimis spre aprobare la 23 decembrie 1960, dar a fost modificat de mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu publicat în iunie 1963 în
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Thomas Mann în exil, "Maß und Wert". Este ultima publicație a lui Musil din timpul vieții. Operă capitală a lui Musil, "Omul fără însușiri" este un roman dens, amestecând impresii fugitive și un soi de intelectualism greu accesibil publicului larg. Decupajul în trei volume aparține de fapt ultimului editor Adolf Frisé, în ediția publicată la 10 ani după moartea autorului, în 1952. Musil îl publicase inițial în două volume, primul în 1930, sub titlul "Der Mann ohne Eigenschaften" (de fapt, "Omul
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
-se deseori de la apartamentul lor de pe Ryer Avenue la cinematograful din apropiere, oprindu-se întotdeauna la chioșcul adiacent de ziare pentru a lua un braț de ziare diferite. Fort a frecventat parcurile din apropiere de Bronx unde prelucra teancuri de decupaje. El folosea de multe ori metroul până la Librăria Publică din New York de pe Fifth Avenue, unde petrecea multe ore citind reviste științifice, împreună cu ziare și periodice din întreaga lume. Fort a avut, de asemenea, un mic cerc de prieteni literari, pe
Charles Fort () [Corola-website/Science/323244_a_324573]
-
rezultatul colaborării a trei oameni: D. Carabăț, A. Salamanian și cu mine”, a precizat el. Varianta finală a scenariului era numai inspirată din roman, iar pe foaia de montaj sunt înscriși ca scenariști D. Carabăț, S. Nicolaescu și A. Salamanian. Decupajul lui Sergiu Nicolaescu a fost înaintat Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) la 24 iulie 1978, el fiind aprobat la 25 decembrie. În același timp, regizorul Mircea Veroiu lucra la realizarea filmului "Între oglinzi paralele" (1979), inspirat din același roman
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
asemănări care se vor atenua prin concepția regizorală diferită și accentul mutat de la tulburarea sufletească a personajului către spectacolul războiului: "„În consecință, secvențele existente, înlănțuirea lor în subiect, mișcarea sufletească și ideile personajelor se supun acelei semnificații generale. Cele două decupaje sunt realizate în maniere stilistice fundamental deosebite și, în anumite privințe, chiar opuse. În procesul de filmare, prin distribuție, încadraturi, ambianțe, ca și prin montajul cu totul diferit, urmele similarităților se vor dizolva”". Filmul a intrat în faza de producție
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
an. Relatarea secvențelor celor mai semnificative care i-au marcat lunile de viață se constituie astfel într-o inedită configurare a universului personal, construită prin recursul la o perspectivă inversă celei deja consacrate, bazată, așadar, pe privirea dinspre exterior. Selecția, decupajul, cîștigă, prin prisma unui asemenea principiu de lucru, sensul de reper ordonator valorizînd episoadele prezentate. Și cum, prin forța lucrurilor, momentele deosebite ce i se oferă unui mare creator nu pot fi deloc puține, faptul că întîlnirea pe care a
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
cu modele mari, și o manta lungă decorată cu brazi și flori de cireș. Părul lung și negru i se târa în urmă. Întrucât obloanele erau deschise, prin fereastră se vedea un cer matinal de culoarea clopoțeilor, aproape ca un decupaj din hârtie. Briza care adia înăuntru fremăta prin părul negru al femeii și răspândea mireasma de aloe până în locul unde se opriseră pajii. — Veniți încoace. Pajii auziră sunetul apei curgând și alergară în direcția bucătăriei. Preoții templului încă nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
sunt mult prea fragile ca să poată măcar să însemne ceva în plan regional. Aceste discrepanțe de putere, care sunt asociate cu discrepanțele majore de interese în privința regiunii, fac ca lucrurile să pară foarte mozaicate, contradictorii de cele mai multe ori. Problema este că decupajul fundamental de interese aici așază Rusia și Turcia în ultima vreme de o parte în ceea ce privește internaționalizarea problemei Mării Negre, care este interesul fundamental al României în momentul ăsta, și celelalte țări de partea cealaltă. Și aici este nu doar loc, aici
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
I e Ieșirea din iarnă, 1981; volumul II - Fluviile, 1980; volumul III - Te Deum la Grivița, 1978; volumul IV - Noroaiele, 1982; volumul V - Scrisoare de la Rahova, 1977; volumul VI - Noaptea otomană, 1979 etc. „Panoramic”, „panoramare”, „caleidoscop de secvențe eteroclite”, „policronie”, „decupaj cinematografic” sunt câțiva dintre termenii ori formulele prin care exegeza a încercat să aproximeze caracteristicile unei alcătuiri romanești care a învederat incontestabila putere de construcție a scriitorului în registrul epic. Cuprinderea temporală a ciclului e pe măsura amplorii sale, mergând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
399. În contrast (și nicidecum în consens, cum s-a insinuat 400) cu discursul tutelar care presupunea o ordine umană definitivă, fixată o dată pentru totdeauna, poezia din La Lilieci provoacă o adevărată revelație a concretului. Nu este deloc întâmplător că decupajele acestea ironice din viața satului au stârnit îndată emulație (Un potop de simpatii de Petre Stoica și Eglogă de Ioana Ieronim reprezintă exemple peremptorii!), chiar mai înainte ca reprezentanții generației ’80 să înceapă a aprecia - chiar dacă nu au admis-o
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
biologice (sau a diferenței dintre populații) pentru un ansamblu de caractere a căror variație este În totalitate sau În mare parte de natură genetică, delimitând astfel „aglomerate” de populații. Or, omenirea actuală neconstituind un ansamblu de populații amestecate Închise, orice decupaj prezintă o mare doză de arbitrar. Așa cum subliniază Jean Hiernaux, oricât de interesante ar fi atributele biologice În elaborarea unei tipologii care să măsoare diferența dintre populații, tabloul construit plecând de la aceste date nu constituie un instrument de Încredere pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
economic și cultural, „noile” entități, adevărate „rezervoare de viață și de locuri de muncă”, dar și locuri de „creare de proiecte”, sunt menite să constituie de-acum Înainte un ansamblu mai pertinent și mai coerent decât lasă se se Întrevadă decupajul administrativ, moștenire subtilă a diviziunilor Vechiului Regim și a manipulărilor spațiale succesive care au avut loc de la Revoluție Încoace. Dincolo de toate acestea, mișcarea intercomunală deschide calea descentralizării, favorizând emanciparea localului, și prefigurează ceea ce Marc Censi, președinte al Asociației Comunităților din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ideea creării unei „tipologii”. Deschise dezbaterilor și schimburilor, ținuturile sunt adevărate laboratoare de idei și de reflecții, locuri de inventar și de apărare a patrimoniului și, prin aceasta, a identității. Noi identități În discuție Această nouă arhitectură instituțională, născută din decupaje care depășesc uneori frontierele departamentale, n-a fost Întotdeauna realizată Într-o concertare echilibrată și pe deplin consensuală. În consecință, o serie de actori locali, ca și anumiți aleși, diferit poziționați pe eșichierul politic, au ajuns să denunțe crearea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
diversitatea geografică și sectorială, modernitatea și-a constituit propriile perioade și tranziții. În căutarea acestora, s-au consacrat diverse periodizări, mai ales în istorie și în cultură, cu deosebire în cea artistică. Să admitem totuși că periodizările nu sunt decât decupaje în timp. În plus, nu sunt deloc lipsite de vreo inocență analitică sau ideologică și pot fi chiar simplificatorii. Ele instituie o ordine, dar prețul plătit constă în eliminarea istoriilor în numele unei istorii unice, rectilinii și cursive. Abaterile sunt uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și inteligență a generației „pop", de la Tom Wesselmann și Roy Lichtenstein, la George Segal și Andy Warhol (pe unele am apucat să le văd, pe viu, în anii '90, la New York și Washington). Am tresărit încântat în fața unui album cu „decupajele" lui Matisse și „fotomontajele" lui Bearden. Dar n-am să înțeleg nici în ruptul capului ce au de-a face „lipiturile" lui Bârlădeanu cu „exprimarea autentică"?! Foarfeca nu ține de inspirație și nici lipiciul de viziune. Încurajat cu cinism, Bârlădeanu
Triumful neroziei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6385_a_7710]
-
spre altceva și, dacă rămîi exclusiv în spațiul artei, ele par proiecte pentru structuri tridimensionale, un fel de pictură de sculptor care urmează a fi extrasă din convenția planului și împlinită în tactilitatea volumelor. Imaginile se construiesc oarecum previzibil, prin decupajul puternic al unui centru, de cele mai multe ori figurat în coduri antropomorfe, pe un fundal neutru sau foarte puțin individualizat, al cărui scop imediat pare a fi doar susținerea motivului. Și aici avem cîteva mari scheme compoziționale, care privesc deopotrivă verticala
Dorel Zaica, între materie și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7325_a_8650]