252 matches
-
feminine, plutesc pe interval, s-o ții în mînă, ține-o mai bine între picioare, punga! unu', mă, am zîs! a căzut, raliu, "Mîndru Oil Station" cum prinde clipa Proust-Ciobotani, vînzoleala pe secunda precursoare ordinii de lucruri, apa minerală se dedublează și ea, Stînceni apa minerală de la Stînceni, uite pe sticlă ce scrie! calculezi mai simplu în defileu Mureșul, stîncăria ui' ce-mi plac chestiile astea, stîncăriile! Valea Mureșului spune că durează prea mult secvența, Răstolița festivalul satelor din defileu, în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fi constituit în orizontul convențional al acestuia; o dovadă am căpătat-o deja prin discuția despre reciprocitate ca un sens posibil al ființării conștiente. Timpul, în-ființând, se prezentuiește el însuși; altminteri nu ar fi posibilă timporizarea ființării. Cumva, timpul se dedublează: este agentul în-ființării, dar este și cel în-ființat; se află în prezentuirea ființării conștiente care suportă survenirea viitorului, dar și în prezentuirea Celuilalt, care intră, el însuși ca ființare conștientă, cu cea dintâi ființare conștientă. Și nu este vorba aici
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
solidă cultură generală în segmentul profesional căruia îi aparțin, sau dincolo de el, spre discipline înrudite sau nu. Din acest punct de vedere, profesorul Gheorghe MUSTAȚĂ este și rămâne un caz aparte de intelectual rasat, polivalent, cu cultura pluridisciplinară și interdisciplinară dedublată de vocația de condeier, bun mânuitor al slovei, a structurilor de frază. Mai în glumă, mai în serios, dincolo de talentul de a scrie, elegant, academic, legat și întotdeauna bine documentat, sărbătoritul a avut/are și o altă fațetă a interesului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
îi lasă în pace pînă la toamna următoare. Este elocvent că țările latine și catolice, pînă în secolul al XIX-lea, au pus accentul pe sărbătoarea Sfîntului Nicolae, adică pe forma cea mai măsurată a relației, în timp ce țările anglo-saxone o dedublează de obicei în cele două forme extreme și antitetice ale sale de Halloween, cînd copiii îi întruchipează pe morți ca să stoarcă taxe de la adulți, și Christmas, cînd adulții îi răsfață pe copii ca să le sporească vitalitatea. În consecință, caracteristicile aparent
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
acesteia : „Soțul mergea în față și ajunseră într-un loc unde cărarea se despărțea în două poteci ce formau un fel de inel alungit care se închidea ceva mai încolo. Spre marea ei surprindere, femeia văzu cum soțul ei se dedublează și cele două corpuri urmează unul o potecă, iar altul cealaltă potecă. Rămase năucită, neștiind pe ce cale trebuia s-o apuce ea. Din fericire [mitul nu spune ce s-ar fi întîmplat în caz contrar], o alese pe cea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
fi monoculară sau binoculară, ar ține loc de model, oferit de către natură, al unei operațiuni ce rămîne identică cu ea însăși indiferent dacă trece printr-un singur canal sau prin două canale simultan. Această poveste despre un bărbat care se dedublează cînd în față îi apar două drumuri seamănă uimitor cu parabolele pe care le elaborează fizicienii atunci cînd, în cărțile de popularizare, încearcă să ne facă să concepem că un fascicul de particule care traversează fie una, fie două fante
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
antipozi. În perioada aceea tocmai scriam intens la Metamorfoze; mă oprisem la pățaniile Argonauților. În vis mă găseam exact în locurile acelea și luam parte concret la faptele pe care le povestisem. Am avut o senzație anume, de parcă tocmai mă dedublasem, mă transformasem în două ființe autonome ce se desprindeau din același corp, lunecând încet una pe lângă cealaltă. M-am deșteptat de spaimă, fără să mai reușesc să adorm. În zorii zilei următoare, am primit vizita unui pretorian care m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
am visat ceva foarte ciudat. Mă aflam în pendularea mea obișnuită de-a lungul țărmului, împreună cu câinele ce se arunca voios în toate direcțiile, alergând după pescărușii ce zburau la mică înălțime. Deodată mi s-a părut că ne-am dedublat și că, în fața noastră, mergea același cuplu, adică tot eu și cu un câine ce semăna perfect cu Imperator. La un moment dat s-a întâmplat un eveniment tragic la care am fost participanți direcți toți cei patru: adică cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
motivațiile cele mai obscure, căutam cauzele îndepărtate care o împinseseră pe femeia cea mai îndrăgostită din toate timpurile la reacții atât de dramatice și de nesocotite. Și tocmai atunci am simțit o intensă emoție. Mi s-a părut că mă dedublez și că intru în eul Medeei. Toate astea izbuteau să-mi inoculeze în vine o vigoare neașteptată prin torpoarea suavă ce pusese stăpânire pe sângele meu. Frig Nu este iarnă încă, dar frigul a pus stăpânire pe picioarele mele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
că practici ale noului regim precum brigăzile de răspândire a cunoștințelor științifice, caravanele cinematografice și, mai ales, radio-ul, au fost primite cu plăcută curiozitate. Personalitatea vocațională fără potențial de expresie Din chiar momentul învățării cititului, viața mea s-a dedublat. O parte din mine ținea cadența generației. Dimineața la școală, apoi în fluxul îndatoririlor de copil: pășunatul vitelor și ajutorul la treburile gospodărești. Cealaltă parte, evada, nevăzut, din raiul satului natal. Ca toți copiii de la șase ani în sus, purtam
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Gorbaciov, "lumea de astăzi a devenit prea mică și fragilă pentru războaie și politică de putere" (Gorbaciov: 1986, 83). Apelurile viguroase ale leninismului post-bolșevic pentru "democratizare" și "noua gândire" în afacerile interne și "suficiență rezonabilă" în relațiile internaționale au fost dedublate de profunde reforme culturale și instituționale: glasnost și perestroika. De ce au eșuat? Era leninismul prea anchilozat pentru a fi reformat? Nu neapărat. Problema este că Gorbaciov a încercat o reformă colosală a leninismului utilizând procedee non-bolșevice. Pentru prima dată în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
începutul anilor '20 de către Lenin, și care desemna o stare de ""existare împreună"" temporară "a republicii sovietice revoluționare și a restului lumii" a devenit parte oficială a programului Congresului (Tucker: 1972, 240-241; Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.: 1962, 34-38). Dedublată de o dezarmare generală și mai ales nucleară la nivel global (Hrușciov: 1961, 3-61), coexistența pașnică reprezenta o recosmetizare a obiectivului final al comunismului, revoluția mondială, în niciun caz abandonarea acestuia, neputând fi echivalată deci cu o ""coexistență ideologică"", astfel
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mituri, sunete, activități rituale, oameni sau obiecte naturale. Theon din Alexandria spunea că mitul este un discurs mincinos care prefigurează adevărul. Așa încât nu e de mirare că acțiunea divină a începuturilor este repetată prin magie în mituri. Repetiția acțiunilor sacre dedublează simbolic structura și puterea care au stabilit lumea inițială. Deci este foarte important să știm și să menținem structura eternă prin care omul trăiește, structură care rămâne model și sursă de putere în prezent. Recunoașterea puterii sacre în mit este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de acesta. E o parolă, un cuvânt de trecere, o parte a logosului secret pe care doar preotul, magul, maestrul îl deține și fiind dăruit de creator devine un canal perfect între cele două realități. În ritualul de sacrificiu se dedublează actul original divin (formele diferite sunt datorate înțelegerii și explicațiilor diferite) de creație. Fiu al Cerului sau braț al Domnului, magicianul, preotul, regele, împăratul, toți devin mediatori ai câmpurilor ce vibrează actul originar. Lumina e vibratorie, sunetul e vibratoriu, simțirile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înțelegerea parcă mi se pare mai apropiată de intuiție și revelație, iar gândirea o educăm prin erudiție, acea punte spre niveluri tot mai înalte de semnificație și înțelegere. Creierul studiat de doctor nu răspunde la toate întrebările, funcțiile lui spirituale dedublând trupul bolnav. În contextul vieții mele duble erudiția și hermeneutica sunt de fapt un ritual spiritual. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în flori, în ochi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
veșnicie. În misterele lui Mithra, cele șapte porți prin care sufletele trebuiau să treacă, simbolizând planetele, cerurile paradisului lui Dante, reprezentau drumul parcurs de suflet după moarte. Exact ca în învățăturile Tradiției și ale rosicrucianismului. În alchimie imaginea soarelui se dedublează, astru aurit al zilei și soarele negru, materia prima, netransfigurată încă de opera maestrului, devine expresia drumului nocturn, traversând infernul, reflectat de luna cu care domină adepții. Căci aurul nu este un metal, aurul este lumina... Aurul este soarele; a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
traseului în plan se racordează prin curbe de racordare cu curbura progresivă. Vizibilitatea în plan și vizibilitatea în profil în lung sînt realizate în condiții de siguranță egale, ținînd seama eventual de declivitate. Adeseori se poate găsi o soluție avantajoasă dedublînd partea carosabila la culmi și în curbe. Pentru părțile carosabile cu sens dublu de circulație în 2 sau 3 benzi, distanța de vizibilitate necesară depășirii trebuie să fie asigurată pe un procent cît mai ridicat și cît mai uniform repartizat
DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140255_a_141584]
-
de această meschină strategie. Eroul pozează, își pregătește intrarea în scenă, însă își ratează efectul dramatic prin observația că paltonul pe care Irina l-a primit în dar de la rival e unul ridicol. Sandu trece prin stări total opus, se dedublează și e incapabil de trăiri adevărate: “Am început să plâng nenorocit într-un colț al camerei. Știu însă că și în clipele acelea groaznice îmi dau seama de mine și de ceilalți. Era perversitate... Știu că gândeam atunci, în același
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de constante compoziționale. Putem ezita între 5 sau 3 mari unități: intrarea în contact cu destinatarul scrisorii, prezentarea și dezvoltarea obiectului discursului, în fine, întreruperea finală a contactului sau concluzia. Împreună cu cele două limite inițială și finală, în funcție de cum se dedublează sau nu în unități peri-textuale sau în zone de frontiere de deschidere sau închidere, avem fie 3, fie 5 părți. Această structură seamănă cu cea a textelor dialogale-conversaționale: găsim secvențe fatice de introducere și încheiere, pe de o parte, și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
supra). Unii autori, urmându-l pe J. Authier-Revuz163, preferă să vorbească despre modalizare autonimică pentru a insista pe faptul că este vorba despre urmele unei activități prin care subiectul care enunță își marchează distanțarea față de propriul său enunț: enunțătorul își dedublează, ca să spunem așa, discursul, pentru a comenta cuvântul tocmai enunțat, el produce un fel de buclă 164 în enunțarea sa. Noi înșine am operat o modalizare autonimică scriind mai sus că "enunțătorul își dedublează, ca să spunem așa, discursul"; fără să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
față de propriul său enunț: enunțătorul își dedublează, ca să spunem așa, discursul, pentru a comenta cuvântul tocmai enunțat, el produce un fel de buclă 164 în enunțarea sa. Noi înșine am operat o modalizare autonimică scriind mai sus că "enunțătorul își dedublează, ca să spunem așa, discursul"; fără să întrerupă fraza, formula "ca să spunem așa" face ca verbul dedublează să fie aici parțial incorect. Dincolo de semnele tipografice (italice, ghili-mele, puncte de suspensie, paranteze sau liniuțe), modalizarea autonimică mobilizează o mare varietate de sintagme
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțat, el produce un fel de buclă 164 în enunțarea sa. Noi înșine am operat o modalizare autonimică scriind mai sus că "enunțătorul își dedublează, ca să spunem așa, discursul"; fără să întrerupă fraza, formula "ca să spunem așa" face ca verbul dedublează să fie aici parțial incorect. Dincolo de semnele tipografice (italice, ghili-mele, puncte de suspensie, paranteze sau liniuțe), modalizarea autonimică mobilizează o mare varietate de sintagme: "într-un fel", "mă scuzați de expresie", "dacă pot să spun așa", "sau mai degrabă", "adică
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ale cărei pietre albe apăreau din loc în loc din verdeață asemenea granulațiilor hârtiei într-o acuarelă. Apele unui pârâu cu păstrăvi, ale unui canal străjuit de plopi și ale unui râu larg care învălurea imaginea unui vechi turn în ruină dedublau peisajul... Este locul în care m-am născut. Ar fi trebuit să vin pe lume la Belfort, unde erau stabiliți părinții mei, dar femeile, care azi vor să nască la oraș, mergeau pe atunci să se elibereze de sarcină la
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Dar eu voi visa...", Apele morții) pentru a se regăsi apoi prizonier în universul coșmaresc abia schițat. Vocile lirice sunt adesea ambigue, Eumene, voce a inspirației, a animei, a conștiinței este poate cea mai puternică. În discursul poetic, eul se dedublează și dialoghează cu sine sau se proiectează în ipostaza de receptor al unui monolog care a luat naștere parcă din neant. Poezia pare, la rândul ei, un dialog permanent cu retorica simbolistă. S-a discutat, de altminteri despre apropierea textelor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o anxietate de perspectivă: pierderea libertății, a prestigiului și teama apariției complicațiilor cronice ale diabetului. Faza de revoltă, în care inacceptarea condiției sale existențiale de diabetic ia accente de protest relațional; pacientul, care se simte foarte frustrat din cauza diabetului, se dedublează simțind ostilitate față de medic sau de personalul medical, dar și față de membrii familiei. Este obsedat de ideea „De ce tocmai eu am făcut diabetul zaharat?”, desigur că numai ceilalți sunt de vină. Aceste sentimente, de frustrare și de revoltă se manifestă
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]