848 matches
-
potențează elementele „angoasei fantastice”; după cum o lectură în cheie gnostică a unui roman de Seferis duce la uimitoare concluzii sau o analiză comparată a prozelor lui Carlos Fuentes și Mircea Eliade descoperă că „spațiotemporalitatea alternativă” se lărgește printr-o „nouă dedublare a misterului”; sunt descifrate semnele lăsate de Kavafis în palimpsestul lui Lawrence Durrell ori convergența, până la o intertextualitate amoroasă, a poemelor lui Odysseas Elytis și a predecesorului (și mentorului său) Andreas Calvos; Sem Tob de Carrión, rabin și poet sefard
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
aparent neinteresantă, firește, pentru Traian -, se fac câteva trimiteri politice. Evident că nu copilul a reținut pentru textul lui un discurs subversiv. Ci maturul, o entitate indistinctă, cel care alege să vorbească despre copilărie ca și cum ar fi copil. Mergând cu dedublarea până la capăt. Pentru ca nici măcar o moarte tragică să nu perturbe constructul magic al imaginarului de altădată. Prin urmare, o convenție. În cea mai mare parte, stabilă. În Strada nu există semne de punctuație, după cum, în intensitățile copilăriei, nepotrivirile ori dizarmoniile
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
mare hipersensibilitate, o talentată balerină, ci și un caz patologic care este împins spre criza reală acolo unde spectacolul o presupune doar într-un cod estetic. Proiectul lui Thomas are în vedere criza pentru a provoca în personajul de pe scenă dedublarea și mai precis recuperarea fațetei demonice, dezinhibate sexual și eliberate de orice constrângeri. Numai că realizarea deplină a contrastului radical în unul și același subiect este extrem de periculoasă, iar Thomas supralicitează fără să realizeze fragilitatea psihică a elevei sale. Exisă
Ceaikovski, Doctor Jekyll și Mister Hyde by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5815_a_7140]
-
nu se limitează la a repovesti pilde cu bătrâni avva. Pustnicul și ucenicul său este, de fapt, un frumos roman al edificării spirituale - în duh creștin, desigur -, un roman de formație, dar și unul al Dublului (căci viața monahală presupune dedublarea supremă: abandonarea fostului eu și asumarea unuia nou, mort întru cele ale vieții și viu întru cele spirituale). Modelul lui îndepărtat este, cum sugerează și Ion Buzași, De imitatio Christi a lui Toma de Kempis, însă și Învățăturile lui Neagoe
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
că sufletul său a fost atunci în altă dimensiune, de unde putea zări ce se întâmplă cu trupul lui bolnav. "O astfel de experiență este proprie și nu poate fi descrisă foarte bine în cuvinte. În momentul în care am avut dedublarea, vedeam totul la 360 de grade în jurul meu. Am suferit un infarct. După aceea, m-am <<teleportat>> într-un loc aparte unde erau niște ființe care m-au condus spre a cunoaște anumite lucruri pe care nu le pot dezvălui
Mărturia artistului român care s-a întors din morți by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50832_a_52157]
-
stele, dimineți. Fața tăinuită a lumii care nu se arată decît aceluia care se topește dacă nu o privește. Marii artiști își abandonează continuu eul ca să ne arate frumusețea din noi a lumii de taină. În fiecare seară sînt altcineva. Dedublarea continuă este sfîșietoare. Dar fără ea nu ar fi nimic din miracolul nopții sub care stă sărbătoarea teatrului. Poate că fraza asta chiar este un fel de manifest esențial al teatrului. M-a însoțit de atîtea ori. A fost cu
Promisiunea (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5508_a_6833]
-
un tânăr la învățătură și „mituiește” un culegător de vreascuri cu un ștergar din care ies bucate și băutură, cu un dovleac din care ies oști etc. Discipolul învață autometamorfoza și are loc o adevărată întrecere într-ale vrăjitoriei și dedublării: „Tânărul și luă înfăți- șarea unui iepure. Dar și vrăjitorul se prefăcu în câine. Porni să-l prindă, însă feciorul omului sărman se prefăcu într-un porumbel. Dar vrăjitorul se făcu și el uliu. Iar numai ce ajunse în zbor
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
atunci când devin propriii lor biografi. Și pentru că are, cultural, o cu totul altă formație decât alți intelectuali de la noi (eurocentrici de filieră franceză, germană sau engleză), și fiindcă pare, nativ, inaderentă la vanități, Nadia Anghelescu reușește acest dificil exercițiu de dedublare. „Cotidianul” și „revolutul” fac aici un tandem pe cât de neobișnuit, pe atât de adecvat în fond. Ar mai fi, totuși, o explicație pentru această putere de obiectivare. O oferă, printre rânduri, chiar autoarea, într-unul dintre paragrafele cu alură eseistică
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
se referă la ideile heiddegeriene, Haruki 2 se dedică programării, lucrează o vreme în California, aici învață și Nao. Pentru ei, pendularea între culturi are efecte decisive, îi schimbă profund, ajung să pună sub semnul întrebării ce li se întâmplă. Dedublări în lanț Autobiografismul este accentuat, ca și la ciclul proustian, personajul principal fiind alter-ego al autoarei: se numește Ruth, locuiește pe o insulă canadiana, unde s-a retras ca s-o poată îngriji pe Masako, mama ei bolnavă de Alzheimer
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
revine deseori, soțul ei se numește Oliver ș.a.m.d. „Ființa de hârtie” și cea reală tind să se apropie până la identificare, inclusiv pana de creație: Poveste pentru timpul prezent apare după 10 ani de tăcere. În jocul complicat al dedublărilor, se văd codurile suprapuse ale societății americane și japoneze ce generează drame puternice - Nao era percepută drept japoneză de colegii ei americani și respinsă în Tokyo de colegii japonezi, care nu ezită s-o mutileze și ostracizeze, comportându-se ca și cum
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
portátil (1985), scriitorii shandy, avangardiști, contestatari și rebeli, din diverse culturi ale lumii, care numai în acest spațiu urban propice își pot afirma adeziunea la principiul libertății artei și pot da saltul în irealitatea stimulativă, bântuită de fantasma kafkiană a dedublării, zămislitoare de acele alcătuiri suprarealiste numite odradek sau golem. Praga a devenit „orașul lui Kafka”, antonomază ce se pune în evidență (fie și de o propagandă turistică vulgarizatoare, care transformă orașul într-o „Kafkapanoramă”, după cum remarca același Vila-Matas), mai cu
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
cu epoca sa, ci, influențat de știința contemporană sieși, o transpune în operă printr-o analogie stranie cu omul și civilizația, oglindind obstinat sfârșitul unei familii și al unei epoci. Semnificativă este și expunerea la persoana a treia, mijloc de dedublare, de distanțare față de personajul autobiografiei sale. Pragmatismul scrisului, prezent la Franklin ca valoare de schimb și tranzacție (succesul îi venise prin el!), dar și ca efort îndreptat spre imitarea modelelor, legat de virtutea stilului, a eleganței și metodei în aranjamentul
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
poate limbajul de specialitate în dorința expresă de a explica faptele cultural, generic nu specific.). Perfectul simplu este, însă, un timp al realității: rezultă că steaua este aici, pe urma ei, reală. Dar ea este și sus, pe cer: o dedublare pe care prezentul (alúnecă) nu poate s-o explice. Interesante mi se par următoarele două pasaje din discursul Cătălinei. Mai întâi strofa 237-240: Lucește c'un amor nespus Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus Ca să nu
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
ierte, să-l primească așa cum este". Personajul lansează în fața autorului o întrebare disperată și retorică: , Unde este omul de care să mă pot sprijini prin panorama searbădă a existenței, cu același spectacol mereu repetat" (p. 174). În fond, Sinidis este dedublarea autobiografică a autorului însuși. Grotescul expresionist al vieții se reflectă la toate nivelele, este regăsit de personaj în toate experiențele sale: războiul (mai ales în primul roman), dragostea, alcoolul, comunitatea socială mai mică (pensiunea) sau mai mare (întreaga lume). Moartea
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
pe dos, fără un minim efort de obiectivare: ?mărunta noastră istorie?, ?mica lume culturală românească?, ?rușinoasa noastră preoțime?, o ?lume politică mizerabilă ca a noastră?, ?trista noastră republică sud-americană?, ?țara noastră maidaneză?. Avântul retoric al gazetarului, cu a lui curioasă dedublare (căci dacă istoria noastră e atât de măruntă și România îi apare ca o țară maidaneză, ce utilitate mai au comentariile sale săptămânale din ?Jurnalul Național??), se sufocă uneori în câte o gustoasă sintagmă ori propoziție din fondul de aur
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
că marele corupt nu e un personaj de ficțiune politică, astfel cum bunul-simț ne ordona a crede, opus politicianului onest, cu neputință de corupt, pus pe sacrificiu, îndurând cu stoicism o îmbogățire de care, în fapt, se simte străin până la dedublare. Ne plăcea, totuși, din gust pentru fantastic și ireal, să ne închipuim că un mare corupt - exclus doi, trei - ar putea cumva ființa, în nenumărabila forță a naturii de a crea forme, indivizi cu imposibile organe de adaptare, hibrizi cu
Asta, da coincidență! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11023_a_12348]
-
umane. Lectura permite, la fel de bine, valorizarea și devalorizarea acestei lumi cenușii, apăsate de modestie, de tăcere, de un gust al frustrării, care, dincolo de reperele provinciei, de sentimentul endemic al unui fantasmagoric Banat, poartă o semnificație general existențială... Peste tot, o dedublare, un joc de oglinzi, o subtilă repliere a eului care se livrează doar în spectacol." (Poezie română contemporană, Editura revistei Convorbiri literare, 2000, vol. II, p. 402). Prețioase sunt artele poetice ale lui Petre Stoica, în care, de asemenea, el
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
născut din scrum.// O, București, sunt robul tău de-a pururi,/ Căci bucuria ta amară m-a durut!/ ții cumpăna-ntre pietre și azururi,/ Cu buza arsă fruntea ți-o sărut." (București!). Dincolo de tăietura argheziană a versului, observăm aici o dedublare lirică și o surprinzătoare anticipare. Poetul evocă metropola ca pe o iubită pierdută, într-un ton de jale și cu sentimentul ireversibilității, de parcă s-ar afla la mii de kilometri distanță. Or, această experiență a exilului Ștefan Baciu avea s-
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
cu totul mort, dar nici în întregime viu. Exact ca și partidul. Faptul că Ion Iliescu n-a ieșit la bătaie - în spijinul sau împotriva lui Năstase - arată confuzia, disperarea și, de ce nu, dezamăgirea ce domnesc în rândul neocomuniștilor români. Dedublarea, mimarea milei față de cei săraci subminată de obsesiva îmbuibare au dus la implozia actuală a partidului. Din punctul de vedere al structurilor interne, important nu e că PSD stă prost în sondaje și că nu există suficiente funcții pentru clientelă
Tăcerea lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10753_a_12078]
-
de tăcere, iată că autorul ne surprinde cu un nou roman, Casa Gorgias (Editura Niculescu, 2011, 352 p). Este o scriere în dulcele stil clasic, dar agrementată cu achiziții estetice modernisime în plan epic, ca, de pildă, episoade autoreferențiale, știința dedublării și a monologului interior, flash-back-uri, transferul telepatic și fantasmatic (realizarea unui tête à tête peste veacuri cu eroul, trăitor în prima parte a veacului XIX), insertul documentului de arhivă, reprodus în carte cu parcimonie, mai ales pentru parfumul lingvistic de
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
unor zăcăminte pe care nici măcar subiectul nu și le bănuiește. Și chiar și atunci cînd sensurile dispar, nostalgia sensului rămîne vie, căutarea lui fiind o tendință infinită. Speculînd în marginea formulei atracției gravitaționale, Zografi surprinde o nuanță insolită: aplicată la dedublarea pe care o presupune dialogul meu cu mine însumi, formula ne spune că, atunci cînd distanța e nulă, forța atracției e infinită. Altfel spus, nu pot iești din cîmpul gravitațional al propriilor mei demoni, forța lor împingîndu-mă la o tribulație
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
a lumile, cu dublii din vis, schimbul de identități dintre eul diurn și eul nocturn, traficul cu lumea umbrelor și a proiecțiilor onirice se transformă dintr-un joc adolescentin într-o obsesie, într-un drog existențial, atingând granița psihozei, până la dedublare și pierderea identității. Conștientul, „cenușăreasa” ființei noastre, de la romantism încoace, este subtil reabilitat în romanul lui Corin Braga, la capătul celor 370 de pagini ale romanului său. Adevăratul coșmar pare să înceapă atunci când nu ne mai putem trezi din coșmarul
Un loc „plăcut” și numai al lor by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4031_a_5356]
-
participare la simpozion, formulată direct la adresa mea în termeni măgulitori, m-am simțit mândru de atenția ce mi s-a acordat și am căutat să răspund invitației. Mi-am pregătit disertația. Cu acest prilej, mi-am reconsiderat ipotezele privitoare la dedublarea stelei albastre și la apariția misteriosului corp ceresc, căutând o explicație unitară. De fapt, era prima mea lucrare științifică pe care trebuia să o susțin și pe care am redactat-o cu multă atenție și cu multă migală. După ce am
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (8) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373625_a_374954]
-
scrisă/publicată la vârsta de 75 de ani de domnul col.(r.), Ion C. Gociu, fost militar, sub ordine și arme, timp de patru decenii. Nu a „dezertat” și nu a dat semne că lucrează sub „acoperire”. Și, totuși, o dedublare profundă, vulcanică, nu a fost posibilă la infinit. Armata, ca datorie și... profesie. Cu durată limitată. Scrisul, ca osîndă . Pedeapsa, condamnarea, pot fi schimbate. Chiar iertate. „Osînda nu se schimbă. E pe viață” (Tudor Arghezi): Hybrisul din antichitate nedezmințit și
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
se metamorfozează, șterge unghere împăienjenite, se spun tare adevăruri, până acum șoptite în taină. Este o decopertare a sufletelor la întâlnirea cu Dumnezeu. Fiecare privire aruncată în oglindă este întâlnirea cu noua personalitate care aștepta cuminte să intre în rol. Dedublarea face victime atât în real cât și în ireal. Pasiunea dintre Anna și Ioan este un festin intern. Extern, este greu perceptibilă. Ambii sunt conectați la simplitatea iubirii universale. Fiecare a oferit celuilalt doar dragostea divină pe care au lăsat
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]