738 matches
-
modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive, iar cele latino-americane și ruse sînt predominant deductive. în timp ce gîndirea inductivă urmărește să articuleze concepte teoretice pornind de la cazurile individuale, gîndirea deductivă își propune să interpreteze cazuri individuale, în funcție de conceptele teoretice generale dobîndite anterior. De asemenea, stilurile de argumentare vor fi diferite în cele două abordări. în același timp, modul de gîndire în logica aristotelică tradițională, care este logica explicativă dominantă a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vorbește despre limbi predominant vocalice vs predominant consonantice sau despre limbi mai vocalice vs mai consonantice decît altele etc. 4. Conceptul de tip lingvistic pur nu există decît în planul abstracțiilor teoretice și este stabilit printr-un raționament de tip deductiv. Din această perspectivă tipul este un construct asemănător variantelor lingvistice, el actualizîndu-se prin variante care nu sînt altceva decît un grup de limbi particulare, mai apropiate sau mai depărtate de caracteristicile tipului ideal. Autoarea consideră că aceasta accepție este apropiată
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau nu din principii de structurare analoge. (7) În consecință, tipologia integrală a limbilor nu stie dinainte nici care este tipul unei limbi, nici ce tipuri / cate tipuri pot exista. Tipologia limbilor reale nu se poate construi că o matrice deductiva, deoarece tipurile: (I) sînt descoperite progresiv, printr-o cercetare funcțională coerentă, dusă pana la ultimele ei consecințe, si (ÎI) au propria lor structura și dinamica interioară, nefiind vorba de "tipuri unitare, strict omogene""137. Precizări suplimentare care configurează o concepție
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
au ca scop eliminarea tensiunilor interioare, prin conștientizarea și prin realizarea transferului terapeutic . Abordarea comportamentalistă (reprezentanți: J.B. Watson, G. Mead) analizează comportamentul individual în relația sa cu stimuli externi - exogeni. Acest model terapeutic este înțeles ca un proces de învățare deductivă. Se pleacă de la fapte, se ignoră cauzele și se aplică teoriile învățării în actul terapeutic. Acest demers se axează pe reorientarea conduitei, ignorând conflictele și dinamica lor. Scopul fundamental al terapiei și consilierii behavioriste este de condiționare a pacientului de
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Elementele credinței, cu riscul de a rămâne exterioare ființei profunde, trebuie să fie interiorizate. Nu ai parte de credință, decât în măsura în care aderi în mod vital la Mesaj”. Ar trebuie ca expozeul profesorului să urmeze un curs mai mult inductiv decât deductiv. Profesorul de religie va recurge la o logică aparte a expunerii sale. Logica abstractă, pur noțională, este bună atunci când se expun probleme dogmatice. Dar când este vorba de trăire, comportament, sentiment, se va apela la o logică mai concretă, existențială
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
factorilor de decizie ai companiei (Petersen, Pedersen, 1997). Partea controversată a modelului de la Uppsala se referă la a doua aserțiune a modelului, care cunoaște două niveluri - primul, de exprimare teoretică, și al doilea, de validare operațională. La nivel teoretic sau deductiv, modelul susține că acumularea în timp de cunoștințe despre o piață străină va duce la creșterea gradului de implicare a firmei pe piața respectivă. Autorii modelului pleacă de la ipotezele conform cărora firma urmărește să-și sporească profitul pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Hare, au încercat să explice motivul pentru care nu-l putem deduce pe trebuie din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că nimic nu poate apărea în concluzia unei inferențe deductive valide care să nu fi existat implicit în conjuncția premiselor"27. Funcția unei inferențe deductive nu este de a obține din premise "ceva în plus" care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că nimic nu poate apărea în concluzia unei inferențe deductive valide care să nu fi existat implicit în conjuncția premiselor"27. Funcția unei inferențe deductive nu este de a obține din premise "ceva în plus" care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință a înseși naturii limbajului. Motivul pentru care nu putem deduce o concluzie morală din premise
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acționează din exterior deoarece materia nu are „determinări interne”. Analogia a doua ar fi, așadar, doar o parte a structurii adânci pe care se bazează legea a doua a mișcării a lui Kant. Buchdahl conchide că nu există o demonstrație deductivă a acestei legi. „Astfel, în general, argumentele din Principiile metafizice încearcă într-un mod imprecis și exploratoriu să stabilească o anumită conexiune cu relevanță între structura transcendentală profundă (ontologia generală) și structura fizicii newtoniene.”28 Iată de ce, crede Buchdahl, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ar fi rezultatul aplicării materiei a principiilor formulate în „Analitică”, și anume prin substituirea termenului materie termenilor care se referă la natură în genere. În acest sens, relația dintre partea transcendental și cea specială a metafizicii naturii nu este una deductivă. Watkins lasă să se înțeleagă faptul că existența unei asemenea relații ar fi fost afirmată de comentatori contemporani, de exemplu, de Robert Butts și Philip Kitcher, ceea ce este discutabil 32. Este plauzibil că o asemenea relație a fost presupusă în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Buchdahl. Watkins admite, ce-i drept, că principiile metafizice ale științei naturii, formulate de Kant, nu constituie un cadru adecvat pentru teorii fizice ca relativitatea sau teoria cuantică. El susține, totodată că, dacă aceste principii nu sunt într-o relație deductivă cu principiile filosofiei transcendentale, evidențierea inadecvării lor, drept condiții de posibilitate ale științei exacte a naturii în genere, nu s-ar resfrânge în nici un fel asupra celor din urmă34. Contribuții importante la cercetarea filosofiei științei a lui Kant, în relație
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
privințe de cel al contemporanilor săi care lucrau în știința exactă 4. Concluzia lui Adickes este că deși Kant a recunoscut în principiu marea însemnătate a observației și experimentului în cercetarea naturii, el a fost totuși un spirit mai mult deductiv și arhitectonic-constructiv. Modul lui de a gândi se integra în mai mare măsură în tradiția filosofiei naturii decât în cea a științei matematice a naturii. Ceea ce s-ar fi manifestat, între altele, în tendința de a forța faptele în scheme
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ascunse. Materialul, noțiunile folosite În procesul de creație se pretează la lanțuri de implicații ascunse - În principal relații cantitative generale, forme spațiale, structuri logice; ele pot fi luate din domeniul diferitelor științe și „simplificate” așa Încât să se preteze la gândirea deductivă - ca În mecanica rațională sau ca În alte numeroase domenii, care se Împletesc cu tehnoștiința modernă. Aspectul istoric al evoluției creației umane trebuie Înțeles Întrun sens larg - ceea ce se desfășoară În timp. În esență, istoria ne furnizează datele apariției diverselor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ascunse. Materialul, noțiunile folosite În procesul de creație se pretează la lanțuri de implicații ascunse - În principal relații cantitative generale, forme spațiale, structuri logice; ele pot fi luate din domeniul diferitelor științe și „simplificate” așa Încât să se preteze la gândirea deductivă - ca În mecanica rațională sau ca În alte numeroase domenii, care se Împletesc cu tehnoștiința modernă. Aspectul istoric al evoluției creației umane trebuie Înțeles Întrun sens larg - ceea ce se desfășoară În timp. În esență, istoria ne furnizează datele apariției diverselor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fiecare copil permit modelarea strategiilor de predare învățare-evaluare așa încât climatul educativ în care se realizează învățarea să fie pozitiv (motivant, deschis, bazat pe cooperare, respect reciproc, aprecieri sincere). • Metodica cercetării Metodica cercetării cuprinde: metodele pentru recoltarea faptelor, demersul logic (inductiv, deductiv), eșantionul (clasele, numărul de elevi, sexul, vârsta, mediul de proveniență) și în unele cazuri eșantionul de control (martor). Tendința utilizării unilaterale a unei singure metode ca și convingerea că unele sunt infailibile trebuie evitate. Cu toate că observarea și experimentul sunt modalități
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
limbaj. De aceea el ține să construiască o semiologie distinctă de lingvistică și de semiologia de inspirație lingvistică, și să o construiască pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului semiologic apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
abstract, de la particular la general, de la inferior la superior. Exemplu: precizați care dintre perechile de reactanți de mai jos reacționează și ce concluzie puteți trage? Fiecare metal poate substitui din compuși metalele situate după el în seria activității chimice: - descoperire deductivă - când în procesul de învățare, elevul pleacă de la cazuri generale însușite anterior, pentru a ajunge , prin diferite judecăți , la judecăți particulare. Exemplu : - descoperire analogică, când elevul folosește raționamentul deductiv de memorare și transfer de informație . - descoperirea transductivă - are la bază
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
din compuși metalele situate după el în seria activității chimice: - descoperire deductivă - când în procesul de învățare, elevul pleacă de la cazuri generale însușite anterior, pentru a ajunge , prin diferite judecăți , la judecăți particulare. Exemplu : - descoperire analogică, când elevul folosește raționamentul deductiv de memorare și transfer de informație . - descoperirea transductivă - are la bază raționamentul ipotetic-deductiv, dinamizat de imaginație și gândire, care facilitează emiterea de ipoteze, inovații, idei, etc., care trebuie supuse unor verificări experimentale. c) în funcție de contribuția informativă adusă în descoperire: - descoperire
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
substantivul pe care îl determină sau complementul de verb, pentru a nu se desface legătura dintre părțile principale de propoziție și cuvântul pe care îl determină. Când informația esențială este transmisă preponderent verbal avem de-a face cu o strategie deductivă prin care o noțiune este însușită grație punerii în ecuație cu alte noțiuni cunoscute, care-i împrumută sensul; totodată conținutul se delimitează mai clar prin exemple de contrast. Important este ca noi să reușim să stabilim o corelație justă între
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
noțiune este însușită grație punerii în ecuație cu alte noțiuni cunoscute, care-i împrumută sensul; totodată conținutul se delimitează mai clar prin exemple de contrast. Important este ca noi să reușim să stabilim o corelație justă între comunicarea verbală Ăstrategia deductivă) și aprecierea cu exemple Ăstrategia inductivă), în cadrul fiecărei lecții. Astfel, după ce și-a însușit cunoștințele teoretice despre pronumele personal, după ce a înțeles regulile scrierii formelor neaccentuate, după multe exerciții, supunându și scrisul mai mult timp controlului direct al conștiinței, elevul
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
trei i, am efectuat exerciții variate. Modalitatea adoptată a fost dirijarea frontală permanentă care constă în exerciții întocmite de învățător într-o ordine și dozare bine gândită. Elevii primesc indicații cu privire la modul de lucru, apoi își modelează acțiunile după raționamentul deductiv al conducătorului. În astfel de lecții folosesc exerciții tradiționale și structurale, soluții de descoperit prin investigație personală, situații problemă. Am folosit jocul didactic pentru că acesta oferă elevului posibilitatea să caute soluții, să descopere regulile învățate făcând exerciții de scriere, iar
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
aplice întocmai, fără nicio abatere, consecvent, în orice împrejurare. În formarea deprinderilor de scriere corectă am ținut seama în mod frecvent că operarea cu noțiuni abstracte, stabilirea de reguli care se realizează în învățământul modern, atât pe cale inductivă, cât și deductivă, înseamnă de fapt, trecerea gândirii elevilor de la stadiul reflectării concretului spre reflectarea abstractă generalizată. Ei compară, diferențiază, analizează, clasifică, sintetizează, generalizează, adică realizează diferite operații de gândire în cadrul exercițiilor date spre rezolvare, a exercițiilor joc, ale jocurilor didactice. În organizarea
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
simptomelor într-o ipoteză, descoperind atât cauza cât și valoarea lor relativă. Diagnosticul diferențial confirmă diagnosticul pozitiv, scopul lui este tot de recunoaștere a bolii dar se bazează pe cunoștințele de patologie (nosologie) privind diferitele boli (aparent asemănătoare) folosind metoda deductivă - procedând prin eliminare. Botkin scria că diagnosticul este o ipoteză mai mult sau mai puțin probabilă, care trebuie verificată necontenit. Gândirea medicului este una de tip experimental. Diagnosticul nu este o problemă pur intelectuală, gândirea diagnostică suferă interferențe afective (P.
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a fost afectat de domesticire. Faptul că instinctul s-a atrofiat în el constituie un merit cu atât mai mare. Încercările dure prin care trece (uneori în chip strălucit) fac în mod clar apel la inteligența și la spiritul său deductiv. Nimeni nu se îndoiește că animalele noastre călătoare au un mare merit. Trăind cel mai adesea la nivelul solului, cu orizonturile mărginite de ziduri înalte, neștiind nimic despre lumea largă, despre geografia ei, despre numeroasele pericole pe care le ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
logica evoluează În postura de știință principială a modurilor de Întemeiere a gândirii. Avem În vedere posibilitatea depășirii nomenclaturii (și-așa rapsodice!) a structurilor logice de tip inferențial, În măsura În care „principiul rezoluției“, sau „al rezolvării“ , deservește nu numai contextul justificării formațiunilor deductive deja cunoscute, ci și pe cel al descoperirii de noi structuri, iar pe calea „rezolvării“ de clauze, din clase de enunțuri cu titlu de premise, ajungem să identificăm „la comandă“ concluzia, ori concluziile aferente, iar pe această cale, să regăsim
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]