1,586 matches
-
de a Învăța și de a fi educator În România socialistă!” Introducere Despre ce este educația și cum se face ea aflăm nu numai prin intermediul tratatelor sau manualelor de pedagogie. Acestea au ceva artificial și induc ideea de Încheiat, de definitivat, de epuizat. Ele pervertesc mintea, o geometrizează, o pun În șabloane și definiții. Multe lucruri despre modelarea făpturilor umane le putem afla prin intermediul gândurilor răzlețe, ce ne vin În timpul acțiunilor mici, „neînsemnate”, răsfirate, al fulgurațiilor de idei - Încă neconceptualizate, diafane
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
că sunt destul de matur să Înțeleg cum stau lucrurile. Nu a fost un spirit carierist, urmând numaidecât prescripțiile de validare a valorii profesorale pe bază de tot felul de examene și reușite formal recunoscute. După știința mea, a obținut doar definitivatul, respingând intenționat confirmările ulterioare prin grade didactice. A avut În schimb vocația cititului și a culturii mari, autentice, casa lui fiind transformată Într-o imensă bibliotecă. De altfel, soția sa, bibliotecara satului, se integra natural, organic și spiritual Într-un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
azi Jiana, j. Mehedinți - ?), poet. Este fiul Elenei și al lui Constantin Bocșa. După clasele primare (1912-1917), absolvite la Flămânda, B. urmează din 1919 Școala Normală în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
creativității metodice în școală, EDP, București. • Neculau, A., 1983, A fi elev, Ed. Albatros, București. • Neculau, A., 1988, „«Actorii» și «contextul» în actul educativ“, in Revista de Pedagogie, 8, pp. 14-18. • Neculau, A., T., Cozma, 1994, Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradul II, Editura Spiru Haret, Iași. • Neculau, A., Zlate, M., 1983, „Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică”, in I. Radu (ed.), Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. • Nicola, I., 1980, Dirigintele și sintalitatea colectivului de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spital. Eliberată de coșmarul geloziei, aleargă, dramatic, spre spital (Așteptarea). Schiță reușită pe tema eternei crime în amor. Paulette, casnică bătrâioară, adoră intelectualii și, din această pricină, își înșală fără scrupule soțul ce nu are titluri universitare. Un profesor cu definitivat îi toacă însă micile economii și Paulette este dezamăgită. Este un personaj din categoria ipocritelor sentimentale și filosoafe, descrise și de Teodor Mazilu (Mutații). Domnul Tacea visează să regizeze un spectacol, dar istoria îi este mereu potrivnică. Când pare a
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
absolvire (care va avea ca anexă situația școlară, eliberată de Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic și avizată de Rectoratul Universității); b) modul II (30 de credite), care se efectuează după obținerea diplomei de licență și anterior susținerii examenului de definitivat, poate fi urmat atît de studenți la master, cît și de cei cere nu mai continuă studiile după licență. Modulul II se finalizează cu obținerea certificatului de absolvire care înlocuiește adeverința de absolvire eliberată după finalizarea modulului I. Art. 63
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
tronurile Moldovei și Valahiei, de unde și cronica „instabilitate politică internă a celor două mici entități statale, la cheremul ingerințelor străine”. Oportună sau constructivă rămânea, de aceea, considerarea „cerinței prințului străin” prin raportare strictă la „proiectul național”, incipient la 1821-1822 și definitivat sub „Învățămintele” revoluției de la 1848 și ale „ocupațiilor rusești” de la 1848-1849 și 1853-1854. Că i-a fost dat să fie și europeană, marcând „internaționalizarea chestiunii române” <ref id="21">21 L. Boicu, Geneza „chestiunii române” ca problemă internațională, Iași, 1975
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
la țară, în cătunele Vârteju, Dârza, Ciorogârla. Abia în 1913 avea să-și ia, la „Sf. Sava”, diploma de absolvent. Licențiat, în 1921, în limba și literatura franceză, începe un lung șir de peregrinări ca profesor - Pitești, Mizil (aici obține definitivatul), Piatra Neamț, Buzău, Oltenița, Suceava. La București, predă franceza la un pension de fete, la Școala Normală, la Liceul „Mihai Viteazul”. Câtva timp, a fost „gardian mâzgălitor de catastife” la închisoarea Văcărești. Nădufurile și ricanările lui de „belfer” mai aparte răbufnesc
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
35 de educatoare, 40 de învățători și 37 de profesori. Diferențiat în funcție de variabilă grad didactic, lotul de subiecți conține 77 de cadre didactice cu gradul didactic I, 11 cadre didactice cu gradul didactic ÎI și 24 de cadre didactice cu definitivat. Diferențiat în funcție de variabilă gen, lotul de subiecți și conține 18 cadre didactice de gen masculin și 94 de cadre didactice de gen feminin. Diferențiat în funcție de variabilă studii, lotul de subiecți conține 56 de cadre didactice cu studii liceale și
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
grafică a lotului de subiecți după variabilă grad didactic 3.2. Metodologie 3.2.1. Variabile Variabile dependente: • implicarea emoțională, • stilurile de muncă satisfacția la locul de muncă Variabile independente: • Profesie, trei categorii: educator, învățător, profesor • Grad didactic, trei categorii: definitivat, grad didactic ÎI, grad didactic I • Studii, două categorii: medii, superioare 3.2.2. Instrumente 1. CHESTIONAR IMPLICARE MOTIVAȚIONALA GALLUP 2. CHESTIONARUL SATISFACȚIEI LA LOCUL DE MUNCĂ 3. CHESTIONAR - STIL DE MUNCĂ 3.2.3. Procedura de desfășurare a cercetării
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
111) = 3.514, p = 0.033] (Anexă 19). Pentru a verifica între care dintre cele trei grupuri există diferențe semnificative am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele arată că există diferențe semnificative între cadrele didactice cu gradul ÎI și cadrele didactice cu definitivat [MD = 1.93, p = 0.034], în sensul că cele cu gradul didactic ÎI tind să adopte stilul inovativ comparativ cu cele având definitivatul care tind să adopte stilul adaptiv ( Anexă 19). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
Rezultatele arată că există diferențe semnificative între cadrele didactice cu gradul ÎI și cadrele didactice cu definitivat [MD = 1.93, p = 0.034], în sensul că cele cu gradul didactic ÎI tind să adopte stilul inovativ comparativ cu cele având definitivatul care tind să adopte stilul adaptiv ( Anexă 19). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. Prezentarea comparativa a mediilor la stilul adaptiv-inovativ în funcție de variabilă grad didactic 12. Stilul planificat-flexibil Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele arată că există diferențe semnificative între cadrele didactice cu gradul I și cadrele didactice cu gradul ÎI [MD = 2.40, p = 0.000] și de asemenea între cadrele didactice cu gradul ÎI și cele cu definitivat [MD = 2.28, p = 0.003], în sensul că cele cu gradul didactic ÎI tind să adopte stilul euristic comparativ cu cele având gradul I sau definitivat care tind să adopte stilul algoritmic (Anexă 19). Rezultatul este ilustrat și în
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
000] și de asemenea între cadrele didactice cu gradul ÎI și cele cu definitivat [MD = 2.28, p = 0.003], în sensul că cele cu gradul didactic ÎI tind să adopte stilul euristic comparativ cu cele având gradul I sau definitivat care tind să adopte stilul algoritmic (Anexă 19). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. 62Graficul 16. Prezentarea comparativa a mediilor la stilul algoritmic-euristic în funcție de variabilă grad didactic 20. Stilul inductiv-deductiv Pe baza analizelor statistice obținute
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
experimentând diferite variante de rezolvare. De asemenea, există diferențe semnificative în funcție de gradul didactic al cadrelor didactice în ceea ce privește stilurile de muncă ale acestora. Astfel: Cadrele didactice având gradul didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă inovativ comparativ cu cele având definitivatul, care tind să adopte stilul de muncă adaptativ • Cadrele didactice având gradul didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă flexibil comparativ cu cele având gradul I, care tind să adopte stilul de muncă planificat • Cadrele didactice având gradul didactic
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă intuitiv comparativ cu cele având gradul I, care tind să adopte stilul de muncă analitic • Cadrele didactice având gradul didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă euristic comparativ cu cele având definitivatul sau gradul I, care tind să adopte stilul de muncă algoritmic • Cadrele didactice având gradul didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă deductiv comparativ cu cele având gradul I, care tind să adopte stilul de muncă inductiv. 85Observăm astfel
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
așteptat sau experimentând diferite variante de rezolvare, se oncentrează în special asupra imaginii de ansamblu, aspectelor generale, viziunii de ansamblu asupra problemelor, având mai degrabă capacitatea de a găsi aplicații particulare ale unor legități generale. Cât privește cadrele didactice cu definitivatul, acestea tind să prefere stilurile adaptativ, si algoritmic, pentru a rezolva o sarcină aplică metode deja cunoscute, urmează aceeași care că și în alte situații asemănătoare sau aplică reguli deja învățate, căutând soluții standard, iar atunci când sunt puși în fața unei
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
sută fiind imediat vândute cu doar douăzeci. De cumpărat le cumpărau tot cei cu avere...Și totuși cele mai frumoase căsătorii erau cele dintre învățător și învă țătoare. Trăgeau împreună la jugul vieții, își pregăteau împreună lecțiile, dădeau examenele de definitivat sau cele de înaintare în grade. Familiile de învățători își creșteau copiii în cinste și dragoste de țară și erau cele mai respectate în sat. Vasea Zaharov se străduia din răsputeri să mă învețe arta băutului. Stătea cu tot cu cei 27
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a vrut să fie scris cu doar o baniță de orz, oamenii au refuzat să-l înscrie și l-au cam poftit să plece de-a cucu. Erau prea bogați în suflet ca să se spurce cu micimea bogătașului! * Examenul de definitivat trebuia să-l susținem la Ceatatea Albă, în luna mai 1937. Dar cum să pleci? Un copil de trei ani, altul de un an, probleme...probleme...Și iată-ne, claie peste grămadă, noi, familia plus o fetiță, în căruța lui
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de kilograme. Gazda, un om tânăr, ținea casa din meseria de zidar. Aveau și ei trei copii. Cum învățam? Dumnezeu știe dar învățam pe ruptelea. Luaserăm probele scrise dar e moția cea mare o aveam pentru Steluța. Deși nu dăduse definitivatul, faptul că îl amânase de două ori din cauza nașterilor îi oferea o singură șansă. Aceasta. Pe deasupra mai era și concepția comisiei de a definitiva cât mai puțini candiddați, un fel de trimitere spre alte profesiuni mult mai sigure decât cele
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de Comitetul școlar județean, deschis spre lucrurile de bine. Șipcile au fost fasonate de Vladimir Culic, gospodar priceput la tâmplărie, iar stâlpii au venit bucată cu bucată de la săteni, fiecare renunțând la câte un salcâm pentru această lucrare. Steluța, după definitivat, a fost trimisă la Predeal, la cursurile de străjerie, urmând să primească și funcția de comandant drept care, cu două săptămâni înainte de încheierea anului școlar trebuia să organizeze ridicarea pavilionului străjeresc în curtea școlii. Am găsit după multe căutări un stâlp
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
spui că n-au dreptate atunci când susțin că nu te preocupă ridicarea continuă a pregătirii profesionale? Că dai sute de lei pe abonamente la publicații de specialitate tipărite în țară și în străinătate? Că nu te înscrii la grad, cu toate că definitivatul l-ai luat cu zece? Păi, când ai vrut tu să te înscrii, cine au fost, cei care ți-au interzis lucrul acesta? Ei, cei care te-au trimis la S., atunci, cu brigada științifică. Nu știau că brigada de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cravata Îi era legată strâmb, părea un libertin ramolit. Sunt sigur că părinții Annei ar fi preferat altă partidă, dar mă rog, ca burghezi protestanți de stânga, aveau totuși un anume respect pentru Învățământ. Apoi, eu aveam agregația, ea numai definitivatul. Cumplit e că soră-sa mai mică era foarte frumoasă. Îi semăna destul de mult, avea și ea sânii mari; dar chipul ei, departe de a fi oarecare, era superb. Asta ține de te miri ce, de combinarea trăsăturilor, de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
la răscruce de drumuri, singur în furtunile destinului și neabătut în credință și devotament, tocmai pentru că alt tată nu avusese decât partidul?! Tocmai lui să-i facă o pârțopină, oricât de profesoară o fi ea, cu tot cu Facultatea ei și cu definitivatul, și cu gradul ei și alte belele cu care și-a înfundat viața, tocmai ea să-i facă bucuria de a rămâne borțoasă din sămânța lui?! A avut la activ femeile femeilor. Activiste care mai de care, până și de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
corul cadrelor didactice, nelipsita cădelnițare oficiată de protopop și doi țârcovnici. Îl făcuseră profesor de onoare. Cei de la școală îi dăduseră și ei o diplomă laminată și câteva pagini xeroxate după câteva procese verbale ale inspecțiilor de pe când își dădea definitivatul. Se întorsese în primăvară din Sudica, unde se stabilise demult, după ce făcuse aici vreo nouă-zece ani de învățământ. Cei de la primărie se gândiseră să-l onoreze acum. La insistențele ei, mai ales. Magda îl meditase cândva pe primar, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]