616 matches
-
bioxid de carbon, are loc tot timpul anului și în cantități din ce în ce mai mari. Principalul poluator este autovehiculul ce funcționează cu arderea derivaților din petrol și cu combustibili vegetali. Numărul autovehiculelor crește văzând cu ochii, de nu mai au loc. Se defrișează spațiile verzi și se fac parcări, se lărgesc șoselele, etc. (scopul: să se încaseze bani). Bărbatul nu-i destul de domn, dacă nu circulă (în majoritatea cazurilor singur) în autovehiculul personal. Femeia nu-i destul de cucoană, dacă nu circulă (în majoritatea
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
uscarea (moartea) plantelor și îmbolnăvirea oamenilor. Acum nu mai există egalitate între cantitatea de oxigen absorbită (extrasă) și consumată din aerul atmosferic și cantitatea de oxigen introdusă (emisă) în aerul atmosferic. Unii oameni au micșorat cantitatea de plante verzi: au defrișat păduri (au tăiat copaci), au lăsat terenuri agricole nelucrate, în paragină, au micșorat spațiile verzi și le-au înlocuit cu diverse construcții și pavaje. Alți oameni au implementat noi obiective consumatoare de oxigen, care emit în aer deșeuri toxice: oxid
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
climei. Razele solare fierbinți au evaporat apa, au uscat pământul, dar ploi nu s-au produs. Satul românesc era așezat pe malul unei ape curgătoare, între apă și pădure. Pădurea atrăgea norii și ploua. Dar acum a dispărut pădurea. Au defrișat-o unii oameni. Apa este necesară organismelor vii și pentru spălarea corpului, la exterior, pentru făcut baie. M-au întrebat nepoții: cum fac baie plantele și animalele? Leam răspuns că lor le face baie ploaia. Toate ființele vii se spală
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
chestii? spuse Heidi, Încercând să pară relaxată. —Sunt multe plante care nu necesită fotosinteză, replică Moff. Ciupercile, În primul rând, trufele. Zona trebuie să fie umbrită. De aceea se găsesc sub coroanele copacilor. Păcat că pădurile tropicale de peste tot sunt defrișate de dobitoci nesătui. Habar n-au câte specii de vietăți incredibile sunt distruse pentru totdeauna. Distrug și pădurile tropicale de aici, din Birmania? Cât pot de repede. Unii pentru lemn, alții pentru a cultiva maci pentru heroină, mulți alții pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tribul Karen, am căzut de acord să le dăm propriul lor teren, locul unde se află chiar acum, oriunde ar fi asta, și zonele dimprejur, până la cinci mii de hectare. Pot hotărî singuri ce doresc să facă cu el: pot defrișa pădurea tropicală pentru a-l cultiva, pot vinde arborii de tec, orice Își doresc. Acestea sunt lucrurile pe care le promitem: vacanțe de lux pentru prietenii noștri americani, cinci mii de hectare pentru familiile tribului Karen din Myanmar. Iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
toarse din coconi de salamandră. Acest comerț luase o astfel de amploare încât puține erau gospodăriile care să nu aibă sub grindă o punguță cu "praf din călcâiul de aur al lui Zlota". Degeaba cutreiera potera munții și mlaștinile, degeaba defrișa pădurile, incendia stuful bălților și inunda galeriile peșterilor; frecventele răufăcătorii ale tâlharului erau singurele dovezi ale existenței sale. Până la urmă se apelă la serviciile și la dibăcia babei Sempronia, care-i făcu farmece de dragoste. Meșteri o păpușă de ceară
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
simbolic în Cosmos, printr-o repetare rituală a cosmogoniei. Ceea ce va deveni "lumea noastră" trebuie mai întîi să fie "creat", și orice creație are un model exemplar: Crearea Universului de către zei. Când s-au înstăpînit în Islanda (land-nama) și au defrișat-o, coloniștii scandinavi n-au socotit că fac un lucru nou, nici o muncă omenească și profană. Ceea ce făceau nu era pentru ei altceva decât repetarea unui act primordial, și anume transformarea Haosului în Cosmos prin actul divin al Creației. Muncind
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toarse din coconi de salamandră. Acest comerț luase o astfel de amploare încât puține erau gospodăriile care să nu aibă sub grindă o punguță cu "praf din călcâiul de aur al lui Zlota". Degeaba cutreiera potera munții și mlaștinile, degeaba defrișa pădurile, incendia stuful bălților și inunda galeriile peșterilor; frecventele răufăcătorii ale tâlharului erau singurele dovezi ale existenței sale. Până la urmă se apelă la serviciile și la dibăcia babei Sempronia, care-i făcu farmece de dragoste. Meșteri o păpușă de ceară
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
penală...! Se presupune fraude de ordinul milioanelor, care Însă, nu fusese adus la cunoștință celor În drept. Șeful Șantierului nedumerit, vorbea de unul singur. „Care să fie motivul...??” „Incredibil...!” - tună mânios Tony Pavone. La acest punct de lucru a fost defrișat tulpinele unei impresionante păduri turnând În această platformă peste cinci mii metri cubi de beton...! Iar barăcile metalice aduse de la Ploiești cu concursul Cotabilului Șef Gică Popescu cu bani grei din buzunarul propiu, am fost nevoiți să le montăm cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
un prejudiciu ce urmează a fi stabilit. Răspunde, am răbdare să te ascult...!” Tony Pavone, cunoscând cu exactitate mersul lucrărilor de la acel punct de lucru, Îi făcu ofițerului de miliție o demonstrație cu suficient de multe amănunte: de fapt Întradevăr defrișase rădăcinile pe fostul loc al unei păduri. Oamenii munciseră din greu iar În realitate buturugi au fost mult mai multe dar, la Întocmirea devizului ele au fost mascate de buruieni iar proiectantul nu a putut stabili cu exactitate numărul lor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dumitale. Spiritualitatea mea se întrupează în forme particulare. Socializarea ar fi pentru ea o nefericire. - Totuși nu putem trăi altfel decît împreună: abia acum cînd separarea a irosit energia națiunilor sună ora comunitară. Adunat, potențialul acestora va muta albiile, va defrișa munții, va usca potopul și va umezi pustiul... - Mereu cobori în pragmatism. Sîntem ființe cu spirit și morală, nu fiare. - Fără fapte omul nu poate dăinui. În primul rînd el are nevoie de mîncare. Vom impune dreptatea celor mici, nenorociți
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
scrâșnește, țâșnesc rafale de lumină. Tablă roți șuruburi lovite, zgomot de start enorm și infirm. Namila se urnește din loc, farurile se leagănă în oceanul negru și gros. Camionul olog, umple cu zgomot pustiul, o uriașă sălbăticiune beteagă, avansând nesigur, defrișând bezna, felii felii. Dunga unei streșini ruginite. Lăzile mari de gunoi. Ghidonul unei biciclete. O ușă, mătura rezemată de topor, în pragul ușii. Altă ușă: statuia. Statuia lucește scurt, cât să clipești. În rama ușii, nudul, statuia. Sub jetul auriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
inchizitoriale și ideile dogmatice 59. În acest sens trebuie să continuăm. Să continuăm să ironizăm doxa intelectuală, această jumătate de măsură a teoriei. Să rezistăm la ordine. Să refuzăm supunerea față de gândirea corectă intelectuală. În acest domeniu, să continuăm să defrișăm în jurul individualismului modern: acela al unui individ rațional care se domină și domină lumea, logică "economică", dacă despre asta este vorba, persoana pluralistă se hrănește tocmai din diversitatea sa, din preconștientul profund și chiar din presentimentul colectiv. Acest lucru este
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de autoigienă. Schimbările majore și dramatice de climă din ultima vreme (ultimii zeci de ani) ne arată că ea nu se simte prea bine. Faptul că avem, în general, această atitudine indiferentă față de mediu, pe care nu îl îngrijim, îl defrișăm, îl poluăm, ne batem joc de el duce la schimbările de climă și la aceste dezastre. Mântuitorul nostru Iisus Hristos a intervenit în favoarea noastră la Tatăl Ceresc, căci altfel lucrurile ar fi stat cu siguranță mult mai rău. Ar trebui
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
ce vor aduce noi și mari necazuri pe capul oamenilor... Pe la Fărcașa, Poiana Teiului și alte localități din valea Bistriței s-au pornit deja zăpoarele! Doamne ferește-i și apără-i pe necăjiți și pedepsește pe cei ce s-au îmbogățit defrișând în mod criminal podoaba arboricolă a vechilor noștri codri!... Ziua a II-a de Crăciun am fost insistent invitat la nepoata Neta, unde am găsit și pe nepotul Săndel cu soția, veniți de la Cozmești, de lângă Tecuci. Pentru a treia zi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Iată cum pedagogul ia atitudine civică față de această situație: pe de o parte îi compătimește pe cei amenințați, vrând să-i protejeze prin invocarea divinității, pe de altă parte îi admonestează și îi incriminează pe cei care „s-au îmbogățit defrișând în mod criminal podoaba arboricolă a vechilor noștri codri”. (p. 139) Găsim destule pagini în care atitudinea și limbajul sunt specifice satirei. În eseul începutul noului an școlar 2009 - 2010, surprindem satisfacția pe care autorul o trăiește pe 15 septembrie
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de pământ, fără să-și facă griji pentru ce se va întâmpla după aceea. Nu le păsa că vor fi secătuite, că vor fi luate de eroziuni sau că se vor transforma în deșerturi. În America de Nord, negustorii de cherestea au defrișat, una după alta, păduri imense pe care le-au transformat în pârloage și din care au folosit de abia treizeci la sută din lemn. Ca să evite munca de tăiere, aruncau în aer copacii mari cu praf de pușcă, distrugându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Indiana, Illinois, Kentucky, Wisconsin și Minnesota fără să atingă pământul cu picioarele, doar sărind dintr-un copac într-altul. Și, pe vremea aceea, nu existau tractoare, nici fierăstraie mecanice, nici camioane mari. Imaginați-vă cât timp le va lua să defrișeze aceste selve, atunci când șoseaua le va deschide ușor un drum către mahon, cedru, balsa ori samán... — Ceea ce Naturii i-a luat un milion de ani să creeze va fi distrus în cursul vieții noastre. — Și vom consimți să ni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mare", la o scrutare tîrzie a anilor de exaltare și nădejdi, își descoperă "nevoia pe care am simțit-o de a explora psihologia maselor ... Mi-am dat seama că ea lipsește științelor sociale și am fost cel dintîi care am defrișat-o în calitatea ei de cîmp de cercetare, pentru a înțelege de ce mă încîntase odinioară. Cînd am scris Vîrsta mulțimilor, experiența comunistă mi-a servit ca stimulent și fir conducător"2. Această "experiență", observă cititorul atent al Cronicii, l-a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ecologic, ca acoperire a nevoilor fundamentale ale oamenilor, dar și grijă pentru zestrea de resurse destinată generației/generațiilor viitoare. Dar economia, civilizația umană nu evoluează întotdeauna în limitele „raționalului entropic” după cum pot argumenta următoarele exemple: - parte din pădurile Amazonului sunt defrișate pentru a se cultiva soia, produs exportat în Europa ca furaj pentru hrana vitelor, care, la rândul lor, sunt sacrificate pentru consumul curent de carne. Din această producție de carne, o cantitate foarte mare este destinată animalelor de companie, al
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cu noi energii. Ecleziastul pornește de la lucruri spre interogarea lucrurilor. Întăi oferă spațiu de excelență splendorii lucrurilor, devine cel mai bogat om al timpului său. Apoi se găndește care e rostul acestei splendori. Găndul său devine din ce în ce mai alarmat, mai negator. Defrișează într-una, aruncă la pămănt ceea ce părea trainic, valoros: bogăția, fastul, gloria, ba chiar și înțelepciunea și știința. Dacă pănă acum entuziasmul interogativ condusese demersul, de acum se instalează ura, ca premisă a despărțirii: „Atunci am urăt viața căci nu
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
cu totul străină de proprietatea funciară legată de cultură. Concret, nu există niciun raport între această proprietate de drepturi de vânătoare și de pescuit și plantațiile care, indiferent de amplasarea lor, aparțin în întregime, fără restricție, celui care le-a defrișat. Astfel, foamea și lipsa pământului cele două cauze ale stagnării și ale mizeriei maselor rurale din Asia și din America Latină nu există în această regiune, și aceasta tocmai datorită dispersiei extreme a populației. Să fie acesta un element favorabil dezvoltării
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
culturile alimentare, în special de manioc, soiurile nu supraviețuiesc și, după un an sau doi, această primă încercare de cultivare dispare; • abia după acest eșec (la cea de-a doua primire a soiurilor), sătenii fac plantații adevărate, adică acceptă să defrișeze un spațiu delimitat de pădure în care textura solului este virgină. Acest proces oarecum paradoxal e general; acesta este cadrul temporal în care responsabilii locali ai serviciului agricol își organizează acțiunea, pierderile din primul moment făcând parte din fatalitatea unei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
etc; piese magnifice de elocvență, întotdeauna ornate de această perorație: Votați cincizeci de milioane (mai mult sau mai puțin) pentru a face în Algeria porturi și drumuri, pentru a transporta astfel coloni, pentru a le construi case, pentru a le defrișa câmpurile. În felul acesta veți ușura muncitorul francez, veți încuraja munca africană și veți face să rodească comerțul marseiez. Totul iese în profit. Da, acest lucru este adevărat dacă nu se consideră menționatele cincizeci de milioane decât din momentul în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
exemplu, problema poluării nu este cauzată de oamenii și ramurile industriale care dintr-o dată au manifestat mai puțină grijă față de mediu datorită unui alt fel de a proceda decât până acum. Avem în țară poluare de mult timp deoarece am defrișat pădurile, am lansat în atmosferă emisiuni toxice și radioactive, am aruncat deșeuri în ape, resturile menajere le-am depozitat în locuri improprii etc. De aici putem spune că uneori comportamentul normal, tradițional acceptat al oamenilor contribuie tot atât de mult la apariția
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]