238 matches
-
limbajul - care ar trebui s-o exprime, dezamorsând-o - devine mai alb, mai exact. Și, deși dramatismul e atent construit ascendent, anunțând un climax, momentul sinuciderii fiului, complet neanticipat, colorează violent peisajul pustietății nordice. El poate rima ca intensitate cu defulările copilului Roy, care, aflăm dintr-o altă povestire, pentru a se elibera de furie, vină și durere, trage în semafoare și în ferestre cu armele unui tată prea laș ca să-și asume până la capăt rolul de tată și soț (detaliu
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
și pe terenul fertil al tarelor unui public îndobitocit de tăcerea celor 50 de ani de comunism. Valurile de frustrări, zăgăzuite de barajul lipsei de curaj vizibilă în toate domeniile, își găsesc în vocea unui astfel de jurnalist canalul de defulare. E de înțeles deci toată uriașa cantitate de curent electric pe care o produce o astfel de hidrocentrală națională cu unic (sau destul de singur) beneficiar. Pentru a rămîne vocea unui public atît de larg, Cristian Tudor Popescu are nevoie să
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
ț, de rară vehemență, e și cea mai schematic-trivială din tot ce a pus până acum Marius Ianuș pe a sa "hârtie igienică": a înșira cuvântul de argou "muie", scris de obicei doar de "băieții de băieți" pe ziduri, pentru defulări elementare, lângă tot ce ar putea însemna, cu bune și cu foarte rele, România de azi, e cam facil-iconoclast, de un "anarhism" chiar de tarabă, oricât am fi de rodați la discursul super-democratic al zilei; iar alte câteva texte, printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
conferință de presă, Richard Harris a susținut o incitantă pledoarie ad hoc pentru libertățile bine temperate ale artei a 7-a, care nu se poate afirma că educă (vezi - de exemplu - apologia eroului-gangster), dar care are menirea de a asigura defulările vitale pentru o societate care încă nu și-a descoperit alte mijloace eficace de asanare a viciilor ascunse și a maladiilor cronicizate. De unde discernămîntul obligatoriu pentru a cerne kilometrii infiniți de peliculă...
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
incultura noilor înavuțiți: e vorba mai degrabă despre incapacitatea lor de a gândi în afara ideii de profit smuls! Or, bogăția reală constă tocmai în gratuitatea pe care ți-o poți îngădui. A azvârli cu banii într-un cazino este o defulare mai pe înțelesul miliardarului postdecembrist, pentru că a azvârli este opusul lui a smulge și deci, în esență, același lucru. Banii azvârliți, aruncați pe apa sâmbetei sunt de preferat celor reutilizați într-un circuit al donațiilor, pentru că miliardarul sărac nu cunoaște
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
ar fi preferat pe zdravenii, potenții frați Jderi, iubitului Romeo? Personajele se salvează de plictiseala (uneori milenară!) de a se repeta aceleași frămîntări carnale, aceleași sentimente subțiate de creatori severi și cîrciobari. Ele caută Cititorul cu disperare,acea zare atotcuprinzătoare, defularea infinită, splendidă... Dar el, Cititorul, își poate asuma această răspundere de dincolo de bine și rău...de "marfă" și "nașpa"? Bau-Bau!!!
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
de convingerea că ei sunt vestitorii nașterii lui Hristos. La puțină vreme după ce colindătorii au încetat să mai sune la ușă, înfășurat în mantia singurătății, am dat curs îndemnului de a așterne pe hârtie aceste rânduri, ca o încercare de defulare a unor întâmplări și trăiri stocate în subconștient. Catrenul cu care închei acest text, ușor nostalgic și pesimist, exprimă gândurile unui om aflat în toamna târzie a vieții și traumatizat de singurătate. Viața omului e ca o frunză-n vânt
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ceea ce a păstrat memoria, el își ajustează gesturile, și le reconsideră până când ele corespund sentimentului reactualizat. În prima etapă a imaginării artistice (imaginare însemnând, de astă dată, amintire), Botta își gândește mijloacele poetice urmărind (iată un alt paradox) ca prin defulare să ajungă la o gesticulație interioară, la o trăire în sine. Luciditatea, deliberarea, calculul se lasă ghicite în perorațiile poetului: Și jucătorul e un acrobat... (Meridian) Oh! Lovitura a fost destul de spontană și dureroasă... (Un timp mai prielnic) Am căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și unul dintre părinți, cel mai iubit. Recunoașterea imaginii acestuia duce la recunoașterea propriei imagini. Astfel, în continuarea ideii prin care afirmam singurătatea emitentului în fața suprafeței speculare, ne dăm seama că perpetuarea scriiturii diaristice nu este altceva decât o continuă defulare a unui psihotic ce nu-și găsește liniștea. Acestea ar fi implicațiile inter-frame ale romanului, cuprinse între marginile vagi ale parantezelor auctoriale. Se simte din plin lectura aplicată cu atenție textelor lui Eco (a se citi nota din jurnalul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
toate riscurile, am ordonat, bazat fiind pe discreția subalternilor mei, dublarea cantității de trotil și azotat de amoniu, efectul acestora devenind devastator asupra vilei prezidențiale, care a rămas fără acoperiș și fără geamuri. Consecințele, catastrofale la prima vedere, erau o defulare a umilințelor adunate în conștiința mea, în procesul de formare a „omului nou” prin educația de tip comunist. Mare păcat, că acest drum strategic și pitoresc care face legătura între Tara Făgărașului și Tara Sibiului, este închis, mai bine de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mecanismul, să-l demonteze, apoi să-l recompună spre a-l arăta lumii. Nu! Acel bărbat se implicase, și angrenajul l-a prins, strivindu-l. În șoferul acela, Mihai se vede pe sine, eliberat de rețineri, "consumînd" totul, ca o defulare. El, ignorînd chemarea! Dar, pe plan real, chemarea a fost mai puternică; l-a adus în plină iarnă aici, într-o casă pustie și i-a dăruit fericirea gîndului că va cîștiga pariul cu sine însuși. Restul afară de cei dragi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cînd sînt morocănos și nu-și ia lumea-n cap cînd sînt plecat cu săptămînile undeva departe, să scriu. Dacă mă rănește uneori, e pentru că se simte strivită de orizontul îngustat mereu și-atunci lovește în cei apropiați, ca o defulare. În felul ei, știe să-mi fie alături... Sau, cel puțin, încearcă să mă tolereze. De fapt, în acest univers închis, în care sacoșa goală este adevăratul stindard, ne tolerăm ce-am putea face altceva?! Niciodată însă n-am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
mână cu cifra de afaceri. La plecare, aveam impresia că toți acei ochi morți din tablouri mă urmăreau scrutător, spunâdu-mi: debutantule! Chiar așa, debutantule... Mirel 31 mai 2006 Aș dori să-ți scriu despre altceva decât despre obișnuitele noastre enervări (defulări, care sunt sigur că vor rămâne drept un portret neretușat al crudei realități valahe!), cu toate că, analizând la rece pot să o transform rapid în ENERVARE prin faptul că noi nu putem produce așa ceva. Ieri seara am comutat pe TV5 și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
modestie, deși oameni ca Mirel sau Codruț vor trebui cândva să ofere și soluțiile practice la degringolada morală actuală. Desigur, fiecare dintre noi își poate face propria listă cu pricini de enervare. Asta nu e suficient, deși poate fi o defulare sanitară. Tabloul ce ni se înfățișează este exact și cutremurător. O „fiziologie“ a tranziției, a tipurilor ei reprezentative, o geografie morală a spațiului public, spațiu în care trebuie să ai nervii tari - altfel spus să fii nesimțit - ca să nu te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
merite ca în Rezistența franceză, subminaseră dictatura. Ăla eu, ăla eu. Așa că m-am dus acasă ca să vizionez Revoluția în grup, solidar cu familia. Un filozof din București clama că am câștigat dreptul de a huidui. Așa a început Marea Defulare, sub această deviză mobilizatoare, care continuă și astăzi; să construim ceva huiduind altceva. Să ne răzbunăm. Să ne plătim polițele, s-o luăm de la capăt după ce mai întâi am dărâmat și ruinile, așa cum am făcut-o de-a lungul întregii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
te constrânge, vei vedea că lucrurile care îți dau libertatea de a-ți exprima furia sunt foarte puternice, la fel ca și cele care îți dau „your ticket to a natural high“. Iar pentru că extremele se atrag, tot ce înseamnă defulare poate fi exprimat prin abstractul ăsta superb care se numește artă, poate unica noastră șansă de a supraviețui ca rasă. Cel puțin cu asta am rămas mental, după câteva zeci de ore de colindat Insula în lung și-n lat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
zile... Cotidianul, 12-13 ianuarie 2002 Unde-s bancurile de altădată?! În ce privește umorul, se poate spune că populația României era mult mai înzestrată în timpul dictaturii decât acum. Iar dacă socotim că acest folclor urban reprezenta de fapt cam singura posibilitate de defulare (mai puteai, ce-i drept, să-ți bați copiii și nevasta!) a unei societăți supuse cenzurii politice, dispariția bancurilor constituie de bună seamă cea mai convingătoare dovadă că, astăzi, libertatea de expresie există și e, în mare, respectată. Zic „libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
fi putut să explodeze și atunci, în noiembrie 1987, dar publicul nu era pregătit din punct de vedere psihologic și ideologic. Cu alte cuvinte, în 1987 oamenii nu au putut să-și imagineze situația dincolo de un moment de frustrare, de defulare. Muncitorii brașoveni nu au ieșit în stradă ca să se „răzbune“ pe sistem; nu și-au propus să învingă regimul, ci au dorit să-și rezolve o problemă de moment. „Nu își imaginaseră încă lumea lor în alți termeni, pentru că nicăieri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
peste aspectul pompos-oficial al ultimelor două versuri: „Îndreptând-o cu grijă spre mărețul real / Unde omul renaște devenind social.“ Dacă ai o iubită, este păcat să vorbești despre ea ca un om politic despre programul lui de guvernare. Poezia ca defulare „Mă simt un rahat / sunt un rahat / o vomă pe care o bătrână / se pișă din picioare / încercând să mă dizolve“ - acesta este genul de poezie pe care îl cultivă Adrian Chivu, autorul volumului Schizosonet (Brumar, Timișoara, 2005). În principiu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
punem dar sunt pe stop“, „mă masturbez în căutarea ta“, „mă aplec și vomit“, „albumele de artă le vindem pe o sumă de căcat“ etc. Dacă asemenea texte nu au ca scop epatarea cititorilor, ci reprezintă un nevinovat mod de defulare, te întrebi de ce nu se defulează autorul la el acasă, nevăzut de nimeni. Mizantropie Nu e suficient să-i iubești pe oameni ca să scrii cărți bune. Toleranța, generozitatea, duioșia sunt valori morale, care nu garantează succesul în creația literară. Nici
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
rămâne în pat cuprinsă de extaz, el se poate duce cu o carte în mână la toaletă. Acreala cu care își studiază autorul propriul personaj nu are nici o finalitate literară. Mizantropia nu sublimează în literatură. Este vorba poate de o defulare la scenă deschisă, dar acest act de igienă psihică nu înseamnă și creație literară. Altă schiță, Lupta cu Îngerul, are și ea ca subiect o situație penibilă: un tânăr dintr-o familie săracă, Jan, aflat în vizită la o tânără
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de dramaturg. În felul acesta ne sugerează că are deja o carieră. În realitate, nu se poate ști care va fi evoluția sa. Deocamdată se prezintă în fața cititorului ca un autor imatur, care folosește scrisul ca pe o formă de defulare. Mai putem face observația, ca să ne amuzăm, că sexul masculin este evocat în piesele sale mult mai des decât sexul feminin. Înregistrăm astfel o discriminare pentru care autorul riscă să fie trecut pe lista neagră a mișcărilor feministe. Anca Pedvis
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de migrene sau de a concepe poezia însăși ca pe un delir nu este, luată în sine, de disprețuit. Dar autorul o aplică neinspirat și abuziv, cu o insistență maniacală, ignorându-l pe cititor. Acesta devine martorul inoportun al unei defulări turbulente și adeseori dizgrațioase. El asistă la un act intim lipsit de semnificație artistică și nu poate decât să se rușineze de indiscreția pe care (involuntar) o comite. Chestia cu blondele care își leagănă anusul ca un drogat coada este
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a-l transporta în Vest. Când și eu am plecat din România, în ’86, textul se găsea deja în America. Este un text care nu a fost scris pentru publicare, nu avea nici o șansă să apară, era un soi de defulare, mai curând, în camera mea de scris. Cum arată acum, după atâția ani? Dialogul cu Leon Volovici mai are alte două părți: una în ’99, la Ierusalim, alta în 2007, la New York. Deci e compus din trei părți. Cea din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
preoți; uneori, comentariile vizitatorilor lor au oarecare funcție punitivă, de sancționare ori alinare, dar nu mai mult de atât. Nu în ultimul rând, apoi, lumea blogurilor alcătuiește o uriașă, încăpătoare canapea psihanalitică. Jurnalele de pe bloguri sunt în cele mai multe cazuri fie defulări, fie refulări cu urmări destul de vizibile. Stăpânii de bloguri se descarcă de frustrări, neputințe, fragilități, își rostesc durerile și imperfecțiunile; sau, dimpotrivă, le camuflează pe toate acestea, le neagă, le travestesc; uneori, totuși, să nu exagerez, stăpânii de bloguri își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]