297 matches
-
a filmat toată operația de cezariană. "E frumoasă și are părul scurt. Am filmat tot", a spus Pepe, fericit, pentru Cancan. "N-am luat-o încă în brațe, că mai mult a ținut-o o asistentă. M-a ținut de degețel. Mi-a fost și frică să pun mână pe ea. Raluca a avut mult mai multe emoții ca mine", a mai spus acesta. Proaspăt tătic, Pepe a declarat că: "Abia aștept să îmi spună «Tata»", acesta afirmând pentru evz.ro
Pepe a devenit tatăl unei fetițe () [Corola-journal/Journalistic/73358_a_74683]
-
Țăndărică îi așteaptă pe toți cei care au vârsta mai mare de cinci ani să urmărească până pe 21 octombrie o serie de spectacole cu unele dintre cele mai frumoase povești ale copilăriei. Dănilă Prepeleac, Cei trei purceluși, Scufița Roșie, Tom Degețel sau Mica Sirenă, și nu în ultimul rând, Frumoasa și Bestia, fac parte din oferta lunii octombrie a Teatrului Țăndărică, de unde pot fi extrase multe pilde pentru viață. Frumoasa și Bestia este basmul minunat, în care frumusețea sufletului îngenunchează urâțenia
Teatrul Țăndărică te invită la Frumoasa și Bestia. Vezi programul () [Corola-journal/Journalistic/80941_a_82266]
-
din cadrul emisiunii Sinteza zilei: Deci eu îi urăsc pe acești oameni. Am ajuns în România anului 2013 să urăsc niște oameni până la dezumanizare(...) dacă aș trece pe un drum de munte și în stânga e o prăpastie, și așa cu două degețele se mai ține de o frunzuliță vreun propagandist din ăsta abject, de ăsta băsist, hidos, oribil, putred, viermănos, (...) vreun Turcescu, vreun de ăștia... să îl văd așa ajutor...ajutor...prietene, nu numai că nu îi ajut, mă întorc cu spatele
”Lacheu de serviciu”, un termen cu care Badea l-a ofensat pe Turcescu. Vezi motivarea instanței () [Corola-journal/Journalistic/45438_a_46763]
-
seama că sunt bebeluși care nu tac douăzeci de ore din douăzeci și patru. Un ofițer de Securitate cu studii de psihologie a bebelușilor - în trecutul îndepărtat se numeau prunci, plozi, dar cine mai știe? - ar urmări cu atenție încotro arată cu degețelul bebelușul sau bebelușa, în ce stil râgâie, cui și de ce zâmbește, cum schimbă de umoare, pe ce parte adoarme. Micuțul are de la naștere amprente digitale, dar nefiind în situația de a semna un angajament și a lua cunoștință de pseudonimul
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
și de ce zâmbește, cum schimbă de umoare, pe ce parte adoarme. Micuțul are de la naștere amprente digitale, dar nefiind în situația de a semna un angajament și a lua cunoștință de pseudonimul ce-i revine, i se poate, totuși, pune degețelul, înmuiat în tuș, pe prețiosul pergament. Prim, și cât de prețios pas în viață! Nu mai spun că făcut înaintea celui pe sol. Pe solul patriei. Va fi beneficiarul adult demn de anii bebelușiei? Iată întrebarea. Ofițeri din crema Securității
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
rămână în străinătate, nu i se va mai acorda viza ș.a. Complotiștii din maternitate, din parcurile publice vor fi demascați - și numai Dumnezeu știe ce greu e să mai pupi un complot, o conspirație. Nu întâmplător va îndrepta către suspect degețelul bebelușul informator. Având în vedere că la vârsta la care se află, bebelușul nu știe, pentru o bună bucată de vreme, să mintă, cele de el turnate sunt de un incontestabil adevăr. Securitatea s-ar fi asigurat, astfel, de cea
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
două situații limită, în jurul pragurilor care sînt precum tăișul lamei între două extreme. La marginea pădurii locuiește bietul tăietor de lemne, tatăl lui Hänsel și Gretel. În liniștea nopții aud copiii pe părinți cum vorbesc lîngă foc despre părăsirea lor ("Degețel auzi tot ce spuseseră, fiindcă înțelegînd din pat că vorbeau despre treburile lor, el venise tiptil și se pitise sub scăunelul tatălui ca să asculte fără să fie văzut"). Șiretenia, modul oblic permit punerea în mișcare a polilor opuși. Dar, mai
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
și mi le-ai oferit). Tare se mai bucură mama ei și drept mulțumire își sărută prințesa pe frunte. În altă zi prințesa plimbându-se prin grădina palatului găsi o buburuză și dorind să-i admire bulinele îi întinse un degețel: Gărgăriță-Riță Ce zbori prin poeniță Vino acum în joc Să îmi porți noroc Riță Gărgăriță Cu rochie pestrită . Gărgărița își lua zborul, iar prințesa alergă încercând să o prindă și nefiind atentă se împiedică și căzu. După cum știi și tu
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
să n-o vând nici odată. Inspirată de muzica lui Ravel, am combinat poveș tile pe o pânză pe care am numit-o Le petit poucet. — Cum arăta? — Era imaginea personajului din basmul lui Charles Perrault, într-o pădure. Tom Degețel era un punct roșu, pentru că mă gândisem și la Scufița Roșie. Pădurea ab stractă era sugerată de culoarea verde, se mai vedea și moara, de care ți-am vorbit, iar de partea cealaltă, printr-o anume specie de grafism, l-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
am fost răsfățată în această privință. Am avut prietene al căror farmec te îmbăta ca șampania. Erau de vârsta ta? — Nu, erau cu zece-unsprezece ani mai mari decât mine. Cred că în subconștient mă simțeam pierdută în lume ca Tom Degețel în pădure. Eram fără părinți, fără sora mea, singură în fața pericolului. Într-adevăr, cât au trăit, prietenele mele m-au ocrotit și m-au apărat extra ordinar, de aceea, când au murit, am rămas orfană. — De cine erai legată sufletește
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
apropie de ea și, curând, o învață un semn magic prin apropierea degetelor astfel ca acestea să întruchipeze o inimă. După o vreme, de Ziua Mamei, Lavinia și colegele ei aveau să-i dăruiască acestei învățătoare, 25 de inimi din degețele unite în chip miraculos, precum și zâmbetele lor fericite. Ambele învățătoare sunt foarte emoționate, alături de acești copii minunați care au ajutat-o pe Lavinia să se apropie de oameni și să-și depășească boala care o izolează de lume. Poveștile Mariei
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
și lăsă capul în pământ. Privi piciorușele desculțe. Erau negre de praf. Alergase toată ziua. I-ar fi plăcut să simtă iar încălțările de la oraș, dar la țară, vara, era prea cald să le poată purta. Continua să își privească degețelele, unghiile mici care își făceau loc încet prin praf, către pământ. Se trezi brusc la glasul blând al bunicii. O privi, ar fi vrut să-i spună, dar îi era drag cum îi vorbea. Când a plecat de la oraș nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
suprimat de cenzură a putut fi văzut abia în 1990. În noul său film, Jiri Menzel a reușit să îmbine spiritul vodevilesc cu gagurile filmului mut, istoria fiind culeasă cu literele mici ale unui om mic, un fel de Tom Degețel, o istorie care aparține nu numai lui Dite, ci și o istorie a Europei scrisă șucar, cu poante, prin plonjeul buf. Exuberanța personajelor care, trăind din plin farmecul timpului, sar să danseze, se agită, exultă lasă impresia că filmul este
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
celelalte limbi romanice. Mai mult decât atât: există prefixe și sufixe latinești care s-au transmis, prin intermediul unor cuvinte care le conțineau, tuturor limbilor romanice, în forme specifice. În această situație sunt, de exemplu, sufixul diminutival lat. -ellus (din rom. degețel, it. asinello, fr. ruelle, sp. asnillo) și sufixul colectiv lat. -etum (din rom. afinet, it. pineto, fr. cerisaie, sp. avallanedo, port. arvoredo). Derivat moștenit? Sau format în română? Datorită faptului că sistemul de formare a cuvintelor transmis din latină a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ciudatul luminiș, și încă de departe deslușiră pe blana de iarbă pătată cu negru o mică ființă roză, nemișcată, înconjurată de o slavă de raze ca a sfinților zugrăviți în biserică. Era un prunc gol, grăsuț, adormit și zvâcnind din degețele în somn, înconjurat de o coajă rotundă, subțire ca unghia, de cleștar arzător în soare. Fetele își aplecară capetele împrejurul vedeniei. Pletele cârlionțate li se lipeau, troznind ușor, de oul străveziu, pe care îl ridicară cu grijă, ca să privească mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
trecut pe lângă vechea alimentară, cu intrarea ei scundă pe sub o boltă de piatră. Am intrat o clipă în hruba unde, purtat în brațe de mama, trebuie să fi privit în jur cu ochi rotunzi și nătângi, să-mi fi-ntins degețelele spre mușcata roșie ca focul din vitrină (încă acolo după douăzeci și opt de ani), spre mașina de calculat primitivă, cu suluri de hârtie pentru bonuri, de la casierie, spre rafturile cu conserve și macaroane abia lucind în penumbră. Vânzătoarea încă se afla
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
strop, în sistemul venos, îi pătrundea în inimă, înconjurată acum de raze de lună, din auricule clipocea în ventricule, era zvârlită apoi printr-o contracție puternică în arterele jugulare, se despărțea în mii de filamente și eprubete ce-și împingeau degețelele în creier, rătăcea prin țevile axonilor, miliarde de Marii identice în tunici de glucoza, ce parazitau fiecare celulă stelată și fiecare nevroglie ca niște spirochete fermecătoare, se-ntîlneau în săli și pe coridoare și se contopeau unele cu altele, ca boabele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de la numărul 14. Nu putuse refuz" cu nici un chip, mai ales că simțise, când sărutase mânuța înmănușată a amantei lui, acea strângere discretă care-i provoca ime-l diat o erecție, pe care hainele țepene cu greu o puteau ascundea De câte ori degețelele angelice nu i se plimbaseră, în sus și-n jos, pe membrul său viguros de țăran, în căldura parfumată a alcovului plin de penni... De câte ori limbuță de pisică nu insistase-ndelung pe sfârcurile lui cafenii de pe pieptul fără un fia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fi întins apa de mercur a unei oglinzi. În patru alveole de spațiu, despărțite de-o oglindă în cruce, patru copilași așteptau goi revelația. Care veni când, pe oglinda ce se acoperise deodată de o rouă măruntă de aburi, patru degețele scriseră strâmb, cu litere mari, același cuvînt: ORBITOR Din litere șiroiră dâre umede, ajungând până la podea. Ceața se ridică încetișor și dintr-o dată nu mai era nici o poartă. Cei doi gemeni intrară în sala din centru, care le tăie respirația
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să-l poată străbate, să se cufunde în ilizibil, să-și transfere în țeastă grefa asta de creier. Mă simțeam ca o gravidă care i-ar încredința cuiva ("pentru numai o săptămînă") fătul dezvoltat în uterul ei, deja format, cu degețele străvezii și suturile craniene vizibile prin pielea hialină a capului, dar încă nenăscut, neînstare să deschidă ochii și să tragă în nări mireasma de crin a atmosferei. Când avea să-mi vină sorocul? Peste câți alți ani de adăugat zi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Academiei Navale Comerciale a fost marcat cu soldăței, cu amintirea acelor soldăței. Și nu erau soldăței de plumb, nici măcar de plastic, erau simpli pioni modelați din plastilină, într-atât de moale uneori, încât își topeau forma și culoarea printre „buricele” degețelelor. Un joc, un simplu joc, un vis, dar un vis măreț împlinit. Singura care a reușit să adune în spatele atâtor momente de așteptare emoțiile, bucuriile, neajunsurile și speranțele, a fost mama, deoarece tata a plecat mult prea devreme „în lumea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Academiei Navale Comerciale a fost marcat cu soldăței, cu amintirea acelor soldăței. Și nu erau soldăței de plumb, nici măcar de plastic, erau simpli pioni modelați din plastilină, într-atât de moale uneori, încât își topeau forma și culoarea printre „buricele” degețelelor. Un joc, un simplu joc, un vis, dar un vis măreț împlinit. Singura care a reușit să adune în spatele atâtor momente de așteptare emoțiile, bucuriile, neajunsurile și speranțele, a fost mama, deoarece tata a plecat mult prea devreme „în lumea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Puiu. Apoi, tot el, s-a dus în casă, și a adus niște pastile albicioase pe care, pe o bucată de hârtie, le-a sfărâmat cu ajutorul unui creion. După aceea, Sorina - care nu se visează decât doctoriță - a luat cu degețelele praful cel alb și l-a presărat, cu mare grijă, pe rana bolnavului. În cele din urmă, bunicul l-a pus, iarăși, în culcuș și toți trei i-a urat să se facă sănătos cât mai repede. Pe nesimțite, parcă
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mare bucluc, zice fîstîcindu-se, în timp ce Tușica și Angelina încep să schimbe priviri cu subînțeles, deci asta era, nebunatico, iar ți-a căzut cineva cu tronc și nu-ți mai poți lua gîndul de la el, să ai numai mare grijă la degețele, să nu te frigi înc-o dată, de ce trebuie să îți atragem noi atenția, nu ești tu pățită deja? Zbîîîrrrr, tacatacataca, ce vă pasă vouă? le spune făcînd fețe-fețe, nu despre asta e vorba, adică e și una, și alta, încearcă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
rămas doar ele trei, ce te miri așa Delfinaș? Dacă o mai lungim mult, ne prinde dimineața tot aici, Tușico, tiparul e mama croitoriei, spune Angelina, asta așa o fi, apoi urmează cusutul, atenție mare Delfinașule, ce-ți mai umblă degețelele, mai mare dragul să te vadă omul muncind, și nu în ultimul rînd, călcatul, dresul, pusul pe umeraș, retușul final. Meserie, artă, e atunci cînd nici nu te mai gîndești la lucrul pe care îl faci, cînd totul vine de la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]