206 matches
-
clar că știe la ce să se aștepte. Dar Caranfil n-ar fi Caranfil dacă s-ar plia pe opinia majorității, și cred că acesta este meritul său cel mai mare ; într-o țară care nu mai dă o ceapă degerată pe critica de film, apar două volume consistente de cronicăreală impresionistă, liricistă, zburlit neconvențională care îndrăznesc să nu fie de acord cu cei care cred că se pricep la Cinema și pentru care Cinemaul a nceput acum opt ani... Este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
l-ai ascultat?! se miră Vlad. Acum te ascult pe tine... Ești nebun! îmi strigă Vlad, făcînd un gest larg cu brațele. Ascultă-i propunerea și dacă nu-i bună, pune-l să găsească altă soluție; doar nu vrei să degerăm aici!... Propunerea lui Graur e bună. Atunci?! Dacă nu-mi spui acum adevărul, n-o să mi-l mai spui vreodată. Ești nebun! Doi-doi-zero deschis! Azot în amestecător. Tensiune în filtre zece mii! Zece mii. Atenție, bag hidrogen: doi-doi-unu deschis! Deschide ventilul încet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a odihnit pe un pat modest de fier - cu gratii - Comandantul armatei române de al cărui nume se leagă „Independența”. Din ziua cînd s-a declanșat războiul pînă s-a terminat cu izbînda, El a dus viață de „soldat comandant” degerînd ca „oricare”, visînd la zile mai bune pentru țara Lui. Păcat că L-am uitat. I. Lăudat II. Faci bine că publici recenzia, fiindcă e o carte bună. Dacă voi uita să ți-o trimit acum, îmi voi aminti în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
germană, îndura frigul năpraznic al grelei ierni din 1942. în țară s-au format echipe din funcționari, învățători, preoți care mergeau din casă în casă să colecteze obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, ciorapi groși, căciuli, mănuși, flanele, pentru ostașii care degerau în Rusia. Profesorul Costin sosit la Pungești într-o scurtă permisie a povestit învățătorilor și fruntașilor satului despre realitățile de pe front și starea de spirit a ostașilor români. Le-a spus de propunerile unor ofițeri de rang mare care propuseseră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bine pentru vie, suportând cu stoicism ironiile ce-i erau adresate de consăteni în privința îngropatului viei. Iarna 1928-29 a fost extrem de geroasă, încât a compromis toate viile nobile și hibride și chiar și unii pomi și arbori de pădure au degerat atunci. Tata, care suferise ironiile consătenilor în toamnă, acum era pe buzele tuturor și era socotit câștigătorul lozului cel mare, dar adevăratul câștigător al lozului eram chiar eu!... Absolvisem cu bine clasa a V-a, via nobilă a tatei îngrijită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de care sunt hotărât să nu mă despart nicicând, niciunde. Să se pregătească deci, bătrânul cufăr, pentru o ultimă, cea mai grea, transbordare. În pivniță țineam nu numai lemne și cărbuni, ci și cartofi și, îngropați în nisip, ca să nu degere, morcovi. Iarna, când coboram adesea ca să scot și uneori să sparg lemne, îmi plăcea să-mi încarc până la bărbie brațele cu ele. Astfel împovărat, începeam să urc încetișor scara, treaptă cu treaptă... Cred că pot să opresc aici aceste evocări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
jos la teatru și bătea un vânt ca un bici roșu. Degetele mele s-au albit deodată și draga de Birgitta mi-a dat șalul ei mov ca să mă încălzesc. M-a văzut ca pe un copil căruia i-au degerat mâinile în copilărie... Sau poate și-a adus aminte de victima reginei Kristina (și a altora!), filozoful René Descartes (cu care nu mă compar!), pe care ea l-a obligat să-i dea lecții de filozofie dimineața, la ora cinci
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
acasă. Erau apoi cozile - celebrele cozi ale lipsurilor războiului, dar mai ales ale dezorganizării specific românești -, la carne și, mult mai des, la pâine. Dacă ar fi fost cu adevărat cozi, n-ar fi fost chiar prea mare necaz: așteptai, degerai, dar tot îți venea rândul. De cele mai multe ori era însă îmbulzeală și bătaie, căci nu cred să existe oameni mai nedisciplinați ca românii (vor avea puțin de furcă sovieticii cu ei, deși românii fiind în genere și tot atât de lași cât
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
închideau curentul iarna, de bâjbâiau copiii la ore și șefii de la partid care ne spuneau că temperatura ideală în clase era de 12-14°C iarna, privind cum ieșeau degetele vinete ale copiilor din mănușile tăiate ca să poată scrie fără să degere de tot. Am dat exemple apropiate experienței mele. Nici unul dintre acești oameni nu poate fi sancționat decât moral. Articol nepublicat, destinat Revistei 22 Delațiunea ca obligație, cruciadă și voluptate Istoria consacră ca prim document în limba română Scrisoarea lui Neacșu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
vreme ce femeile care educă, fac cercetare, sunt managere de firme, femei de afaceri, tratează bolnavi, judecă, administrează, produc servicii bancare, turistice, cresc PIB-ul în calitate de culegătoare în Vest, adică majoritatea femeilor din România, nu contează nici cât o ceapă degerată în imaginarul „feminin” al multor politicieni? De altfel, în strategiile lor de recrutare nu contează nici zecile de tinere absolvente de Științe politice. Politicienii nu le văd (oricum, nu-i văd nici pe băieții absolvenți), decât dacă au pile sau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
unei lumi în care trebuia să ne sacrificăm pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, să nu știm, vedem, consumăm mai mult decât credea partidul, o lume în care imaginea și vocea dictaturii ne intraseră în celule, a iernilor în care degeram, a cozilor în care ne striveam, în care toate ideile despre carieră, împlinire, succes, autoafirmare, erau de la străine la periculoase, fericirea personală, nelegitimă și dăunătoare. Serile se lăsa un întuneric negru peste tot iar ziua vedeam gri. De n-ar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
portret lui Oprița! Avea cam 22 de ani și era cantor la biserică. Un suflet deosebit de cald, de bun... Când i-au prins, i-au ținut pe spate În zăpadă și nu mai avea unghii la degete, cum i-au degerat și i-au căzut. Era un om plin de viață, patriot, român. Când i-au dus de la Securitate la penitenciar, i-au pus În lanțuri... Înainte de a-i duce să-i execute, era În camera de deasupra mea și mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
reșou, cu riscul să fie demascată pentru sabotarea economiei naționale (la Editura Minerva, o dactilografă mai inventivă își adusese de acasă o pereche de mănuși de lână, cărora le tăiase vârful degetelor și astfel putea să dactilografieze fără să-i degere mâinile). Seara, în jurul orei 22:00, când biblioteca se închidea, ieșeam cu bunul meu amic Z. Ornea în curtea spațioasă din fața Academiei Române, dar adeseori, când să trecem în Calea Victoriei, un securist dintre mulții plantați pe stradă ne întorcea cu o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Este un lux să ai mașină, este un lux să nu ai. Când o ai, te costă benzina îngrozitor când nu o ai, transportul în comun îți distruge nervii. Autobuzele sunt pline de cetățeni striviți ca sardelele își rup îmbrăcămintea, degeră în stații ore întregi, toată lumea întârzie la serviciu. Când ajung acasă, cad zdrobiți. în altă ordine de idei, chiriile au fost majorate sau dublate pentru un venit care depășește 1.500 de lei, chiar cu 20 de lei. Sigur, în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Universității „Dimitrie Cantemir” din București. Cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. În 2011-2012 a lucrat în cadrul proiectului „Regimul de muncă obligatorie aplicat evreilor din România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”. LAURA DEGERATU (n. 1982). Cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. A lucrat în cadrul proiectului „Regimul de muncă obligatorie aplicat evreilor din România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”. Domenii de interes: regimul de muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cine anume din Eși am fost în acea zi și altele. La toate aceste întrebări eu, zgâlțâind din dinți, cu mare greutate, încet, încet, dam câte un răspuns, poftorind (repetând) cuvântul de două sau de trei ori, întocmai ca cei degerați de frig, și după ce hatmanul a putut înțelege că eu sunt din Basarabia și în acea zi am fost la polcovnicul de miliție anume Teodorică Balș, a cărui moșii din Basarabia le am în posesie, au cerut să-i arăt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
măcar să mă întorc cu el în oraș, de bine de rău. Numai că atunci o brișcă- - Care brișcă? Puse cana pe masă cu un gest care părea să fie de părere de rău și scoase un soi de geamăt. - Au degerat, spuse servitoarea cu milă. Ar trebui să vă puneți degetele un timp sub robinet. Altceva mai bun nu-i de făcut. Și-a cui era brișca aia? - Brișca unui băiat sărman, un băiat de treabă, continuă parohul din Mégčre. Mi
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
el. Ceva esențial, spus limpede, ceva despre suferințele și bucuriile nației sale, atâtea câte sunt. În aceste circumstanțe, poemul nu poate fi o zbenguiala a cuvintelor”). Un superb, emoționant poem-cântec - Reaprindeți candela („Reaprindeți candela-n căscioare/ Lângă busuiocul cel mereu-/ Degerat la mâni si la picioare/ Se întoarce-acasă Dumnezeu. Doamne,Cel din slăvi creștine/ Ce păcate oare-ai săvârșit/ Că te-au dus acolo si pe Tine/ In Siberii fără de sfârșit ?!/ Refren:/ Toate le ierti, / Doamne de sus,/ Cu blândețe măreață
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
214004 4979 CIOCAN JAN (n. 1937) Dr. Tr. Severin, Str. Unirii, nr. 26 țel: 313206 21703 DAESCU EMIL OCTAVIAN (n. 1968) Dr. Tr. Severin, Str. Crișan, nr. 59, bl. Z5, sc. 5, et. 2, ap. 9 țel: 331775; 0720540624 19612 DEGERATU GHEORGHE (n. 1945) Com. Rogova țel: 353084 4998 DIRNA VIOLETA (n. 1958) Dr. Tr. Severin, Str. Traian, nr. 127 țel: 312669; 0723505089 4999 DOBRE CORNELIA (n. 1965) Dr. Tr. Severin, Str. Eugen Mares, nr. 6, bl. U3, sc. 3, ap.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
11. Mihai Chiosa P.N.L.-A.T. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Vintilă Nicu 2. Marian-Ion Trandafirescu 3. Ion Tătulescu 4. Margareta Codită 5. Dumitru Zaganel 6. Ion Gogosanu 7. Sorin-Titus Ciocea 8. Grigorie Ion 9. Marian Iliuta 10. Profir Degeratu Frontul Salvării Naționale 1. Petre Gongu 2. Vasile Cirjoi 3. Marian-Jean Marinescu 4. Ion Negrescu 5. Leonida Nicolae Nicolaescu 6. Viorel Gaița 7. Nicolae Sidor Marinescu 8. Ion Răduț 9. Alexandru M. Radu 10. Simion Ciuna 11. Mihail Dobriță 12
PROCES VERBAL din 27 septembrie 1992 privind alegerile generale pentru Camera Deputatilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
0724369165 4979 CIOCAN JAN (n.1937) Drobeta Turnu Severin, str. Unirii, nr. 26 țel: 0252313206 21703 DAESCU EMIL OCTAVIAN (n.1968) Drobeta Turnu Severin, Str. Crișan nr. 59, bl. Z5, sc. 5, et. 2, ap. 9 țel: 0252331775 0720540624 19612 DEGERATU GHEORGHE (n.1945) Com. Rogova țel: 0252353084 4998 DIRNA VIOLETA (n.1958) Drobeta Turnu Severin, str. Traian, nr. 127 țel: 0252312669 0723505089 4999 DOBRE CORNELIA (n.1965) Drobeta Turnu Severin, Str. Eugen Mares, nr. 6, bl. U3, sc. 3, ap.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
mi să citesc. Declarație: „Subsemnatul...” Atunci, de cu seară, am amestecat băuturile, recunosc, așa că... Își trage nasul. Așa că a rămas să doarmă în cimitir toată noaptea, cu capul pe mormântul prietenului lui de pat, iarna. Dimineață, a fost găsit degerat pe jumătate, de la brâu în jos. Dacă n-aș fi băut atât, m-ați fi găsit mort, nu? Că m-a chemat prietenul meu la mormânt, atâta a insistat, că m-am dus, cum să nu mă duc. Târfă! Nu
Poezie by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-website/Imaginative/3201_a_4526]
-
să ajute un om semiconștient, iar Max Chaya era doar un alpinist amator). Întrucât starea lui Sharp a continuat să se deterioreze toată ziua și alți alpiniști au trecut pe lângă el, șansele sale de salvare au scăzut: picioarele i-au degerat, nemaiputând să meargă; următorii alpiniști care coboară au și mai puțin oxigen și mai puțină putere de a da ajutor; nu mai este timp să se întoarcă șerpași care să-l ajute. Cel mai important, decizia lui Sharp de a
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
atunci, comuna Colceag avea 1326 de locuitori, iar Inotești 1586. În 1938, aceste comune figurează în plasa Urlați din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
durat cam trei ore, tătarii lovind năprasnic și despuind pe morți și pe răniți. Cătanele austriece au început să se retragă în pădurile Hlincei, fiind urmăriți de tătari și de moldoveni. Puținele cătane care au scăpat cu viață fugind au degerat de frig pe timpul nopții. A doua zi, domnitorul Mihai Racoviță a coborât de la Cetățuia la Curtea Domnească pentru a-i judeca pe trădători. Căpitanul Ferentz a fost adus în fața domnitorului legat cu o funie de gât de către tătari. La sfatul
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]