595 matches
-
deicticele se diferențiază din punct de vedere semantic și referențial atît de sintagmele nominale descriptive și denominative, cît și de structurile anaforice. Diferite modele teoretice nu numai lingvistice, ci și filozofice au fost propuse pentru explicarea funcționării semantico-referențiale a termenilor deictici. Pentru Otto Jespersen, unul dintre primii lingviști care a atras atenția asupra particularităților deicticelor, numite de el shifters, termen preluat apoi de Roman Jakobson și tradus în franceză prin embrayeur, iar în română prin ambreior, deicticele sînt cuvinte al căror
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
descriptive și denominative, cît și de structurile anaforice. Diferite modele teoretice nu numai lingvistice, ci și filozofice au fost propuse pentru explicarea funcționării semantico-referențiale a termenilor deictici. Pentru Otto Jespersen, unul dintre primii lingviști care a atras atenția asupra particularităților deicticelor, numite de el shifters, termen preluat apoi de Roman Jakobson și tradus în franceză prin embrayeur, iar în română prin ambreior, deicticele sînt cuvinte al căror sens variază în funcție de situație, definiție controversată, avînd în vedere excluderea completă a oricărei stabilități
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcționării semantico-referențiale a termenilor deictici. Pentru Otto Jespersen, unul dintre primii lingviști care a atras atenția asupra particularităților deicticelor, numite de el shifters, termen preluat apoi de Roman Jakobson și tradus în franceză prin embrayeur, iar în română prin ambreior, deicticele sînt cuvinte al căror sens variază în funcție de situație, definiție controversată, avînd în vedere excluderea completă a oricărei stabilități semantice a acestei clase. În studiile de pragmatică, sensul deictic este de tip instrucțional și nu descriptiv, ca în cazul sintagmelor nominale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Jakobson și tradus în franceză prin embrayeur, iar în română prin ambreior, deicticele sînt cuvinte al căror sens variază în funcție de situație, definiție controversată, avînd în vedere excluderea completă a oricărei stabilități semantice a acestei clase. În studiile de pragmatică, sensul deictic este de tip instrucțional și nu descriptiv, ca în cazul sintagmelor nominale cu articol hotărît/nehotărît. Pentru G. Kleiber, se poate vorbi, și în cazul deicticelor, de un sens descriptiv, dar redus la minim (eu trimite la persoana vorbitorului, aici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
excluderea completă a oricărei stabilități semantice a acestei clase. În studiile de pragmatică, sensul deictic este de tip instrucțional și nu descriptiv, ca în cazul sintagmelor nominale cu articol hotărît/nehotărît. Pentru G. Kleiber, se poate vorbi, și în cazul deicticelor, de un sens descriptiv, dar redus la minim (eu trimite la persoana vorbitorului, aici, la locul în care se află acesta etc.), specificul referinței fiind dat de relaționarea cu elementele contextului specific enunțării în care sînt folosite. Astfel, funcționarea semantico-referențială
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un sens descriptiv, dar redus la minim (eu trimite la persoana vorbitorului, aici, la locul în care se află acesta etc.), specificul referinței fiind dat de relaționarea cu elementele contextului specific enunțării în care sînt folosite. Astfel, funcționarea semantico-referențială a deicticelor se distinge nu prin variația sensului acestora, căci altfel ele ar putea fi folosite oricum de vorbitori, ci prin modul specific de identificare a referentului, care operează în mod obligatoriu prin raportare la contextul spațio-temporal caracteristic enunțării lor. În ceea ce privește tipologia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se distinge nu prin variația sensului acestora, căci altfel ele ar putea fi folosite oricum de vorbitori, ci prin modul specific de identificare a referentului, care operează în mod obligatoriu prin raportare la contextul spațio-temporal caracteristic enunțării lor. În ceea ce privește tipologia deicticelor, un prim criteriu de clasificare îl constituie dimensiunile constitutive ale situației de enunțare: participanți, spațiu, timp. Dacă la început, pe baza etimologiei, clasa cuprindea doar deicticele spațiale (aici, acolo), cele care păstrează ideea de indicare demonstrativă, ulterior, aceasta a înglobat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
operează în mod obligatoriu prin raportare la contextul spațio-temporal caracteristic enunțării lor. În ceea ce privește tipologia deicticelor, un prim criteriu de clasificare îl constituie dimensiunile constitutive ale situației de enunțare: participanți, spațiu, timp. Dacă la început, pe baza etimologiei, clasa cuprindea doar deicticele spațiale (aici, acolo), cele care păstrează ideea de indicare demonstrativă, ulterior, aceasta a înglobat și expresiile temporale care se interpretează prin raportare la vorbitor și la momentul enunțării (acum, atunci) și expresiile care identifică participanții la actul comunicării : eu, tu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trei mari clase: personal, spațial și temporal. La aceste trei tipuri fundamentale, lingvistica textuală, pragmatica și a n a l i z a d i s c u r s u l u i au adăugat tipuri suplimentare: deixisul textual (deicticele de spațiu și timp al căror reper îl reprezintă textul în care apar, de ex., mai sus, mai jos), deixisul memorial/ empatic (sintagmele demonstrative al căror referent nu poate fi identificat nici pe baza textului, nici pe baza situației de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deixisul memorial/ empatic (sintagmele demonstrative al căror referent nu poate fi identificat nici pe baza textului, nici pe baza situației de comunicare, ce țin de nivelul emoțional al comunicării și creează un efect de empatie cu vorbitorul) și deixisul discursiv (deicticele interpretîndu-se nu doar în funcție de contextul exterior textului în care apar, ci și de genul discursiv specific textului în cauză, integrîndu-se unei anumite scene de enunțare: de ex., deicticele de timp în discursul de presă /vs./ discursul televizual/literar etc.) Un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicării și creează un efect de empatie cu vorbitorul) și deixisul discursiv (deicticele interpretîndu-se nu doar în funcție de contextul exterior textului în care apar, ci și de genul discursiv specific textului în cauză, integrîndu-se unei anumite scene de enunțare: de ex., deicticele de timp în discursul de presă /vs./ discursul televizual/literar etc.) Un al doilea criteriu de clasificare diferențiază elementele deictice prin natura lor de cele care devin deictice prin uz. Opoziția pornește de la diferența dintre referința deictică și cea anaforică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în care apar, ci și de genul discursiv specific textului în cauză, integrîndu-se unei anumite scene de enunțare: de ex., deicticele de timp în discursul de presă /vs./ discursul televizual/literar etc.) Un al doilea criteriu de clasificare diferențiază elementele deictice prin natura lor de cele care devin deictice prin uz. Opoziția pornește de la diferența dintre referința deictică și cea anaforică, pe baza localizării diferite a referentului (în afara textului sau, respectiv, în interiorul acestuia). În prima categorie intră cuvintele al căror sens
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
specific textului în cauză, integrîndu-se unei anumite scene de enunțare: de ex., deicticele de timp în discursul de presă /vs./ discursul televizual/literar etc.) Un al doilea criteriu de clasificare diferențiază elementele deictice prin natura lor de cele care devin deictice prin uz. Opoziția pornește de la diferența dintre referința deictică și cea anaforică, pe baza localizării diferite a referentului (în afara textului sau, respectiv, în interiorul acestuia). În prima categorie intră cuvintele al căror sens este deictic și care nu cunosc alte tipuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțare: de ex., deicticele de timp în discursul de presă /vs./ discursul televizual/literar etc.) Un al doilea criteriu de clasificare diferențiază elementele deictice prin natura lor de cele care devin deictice prin uz. Opoziția pornește de la diferența dintre referința deictică și cea anaforică, pe baza localizării diferite a referentului (în afara textului sau, respectiv, în interiorul acestuia). În prima categorie intră cuvintele al căror sens este deictic și care nu cunosc alte tipuri de uzuri: deictice primare / transparente / esențiale / directe / centrale / prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
natura lor de cele care devin deictice prin uz. Opoziția pornește de la diferența dintre referința deictică și cea anaforică, pe baza localizării diferite a referentului (în afara textului sau, respectiv, în interiorul acestuia). În prima categorie intră cuvintele al căror sens este deictic și care nu cunosc alte tipuri de uzuri: deictice primare / transparente / esențiale / directe / centrale / prin excelență, de obicei în număr redus în majoritatea limbilor, esențialmente pronumele de persoana întîi și a doua, adverbe de loc și de timp ca aici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Opoziția pornește de la diferența dintre referința deictică și cea anaforică, pe baza localizării diferite a referentului (în afara textului sau, respectiv, în interiorul acestuia). În prima categorie intră cuvintele al căror sens este deictic și care nu cunosc alte tipuri de uzuri: deictice primare / transparente / esențiale / directe / centrale / prin excelență, de obicei în număr redus în majoritatea limbilor, esențialmente pronumele de persoana întîi și a doua, adverbe de loc și de timp ca aici, acum. În cea de a doua categorie intră unitățile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
redus în majoritatea limbilor, esențialmente pronumele de persoana întîi și a doua, adverbe de loc și de timp ca aici, acum. În cea de a doua categorie intră unitățile ce pot avea, în funcție de context și de nevoile comunicării, uzuri atît deictice, cît și anaforice, fiind denumite prin sintagmele deicticele periferice / opace; cunosc astfel de uzuri expresiile demonstrative și pronumele de persoana a treia. În cadrul clasei deicticelor, un rol important revine deicticelor personale, în special celor care trimit la eul vorbitorului, ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întîi și a doua, adverbe de loc și de timp ca aici, acum. În cea de a doua categorie intră unitățile ce pot avea, în funcție de context și de nevoile comunicării, uzuri atît deictice, cît și anaforice, fiind denumite prin sintagmele deicticele periferice / opace; cunosc astfel de uzuri expresiile demonstrative și pronumele de persoana a treia. În cadrul clasei deicticelor, un rol important revine deicticelor personale, în special celor care trimit la eul vorbitorului, ca sursă a oricărui act enunțiativ. Atît participanții la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
doua categorie intră unitățile ce pot avea, în funcție de context și de nevoile comunicării, uzuri atît deictice, cît și anaforice, fiind denumite prin sintagmele deicticele periferice / opace; cunosc astfel de uzuri expresiile demonstrative și pronumele de persoana a treia. În cadrul clasei deicticelor, un rol important revine deicticelor personale, în special celor care trimit la eul vorbitorului, ca sursă a oricărui act enunțiativ. Atît participanții la actul comunicării, cît și deicticele de timp și de spațiu se organizează în funcție de acest pol central al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pot avea, în funcție de context și de nevoile comunicării, uzuri atît deictice, cît și anaforice, fiind denumite prin sintagmele deicticele periferice / opace; cunosc astfel de uzuri expresiile demonstrative și pronumele de persoana a treia. În cadrul clasei deicticelor, un rol important revine deicticelor personale, în special celor care trimit la eul vorbitorului, ca sursă a oricărui act enunțiativ. Atît participanții la actul comunicării, cît și deicticele de timp și de spațiu se organizează în funcție de acest pol central al comunicării. Rolul esențial al deicticelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de uzuri expresiile demonstrative și pronumele de persoana a treia. În cadrul clasei deicticelor, un rol important revine deicticelor personale, în special celor care trimit la eul vorbitorului, ca sursă a oricărui act enunțiativ. Atît participanții la actul comunicării, cît și deicticele de timp și de spațiu se organizează în funcție de acest pol central al comunicării. Rolul esențial al deicticelor personale este acela de a articula enunțul în situația de enunțare, prin trimitere la persoanele legate de evenimentul enunțiativ. Caracterul indispensabil al acestora
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deicticelor personale, în special celor care trimit la eul vorbitorului, ca sursă a oricărui act enunțiativ. Atît participanții la actul comunicării, cît și deicticele de timp și de spațiu se organizează în funcție de acest pol central al comunicării. Rolul esențial al deicticelor personale este acela de a articula enunțul în situația de enunțare, prin trimitere la persoanele legate de evenimentul enunțiativ. Caracterul indispensabil al acestora este justificat în primul rînd de unicitatea tipului de referință pe care îl asigură, făcînd trimiterea la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Nivelul morfosintactic privilegiat de tradiția gramaticală este explicat prin prisma particularităților enunțiative și pragmatice ale discursului raportat: discursul de citare deschide un spațiu enunțiativ în care se integrează discursul citat, condiționînd interpretarea elementelor ce trimit la enunțarea acestuia (în principal, deicticele și modalitățile). Se raportează un act de enunțare și nu un enunț, acțiunea de raportare pune în legătură două entități lingvistice: cea responsabilă de discursul de raportare și cea care produce discursul raportat. În mod tradițional, instanța de raportare are
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
moalităților de punere la distanță a discursului citat, a corespondenței între planurile enunțării; interesează, în principal, la acest nivel, strategiile de integrare a enunțării discursului citat în spațiul enunțiativ al discursului de citare (cu un accent marcat pe funcționarea elementelor deictice, a indicatorilor și cvasi-indicatorilor). Aceste perspective se subordonează, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, problematicii constrîngerilor de gen și celei a poziționării vorbitorului raportor față de destinatarul discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
modalizările autonime, la J. Authier-Revuz, cum ar fi folosirea în discursul indirect a unor fragmente între ghilimele, de care este prezentat ca responsabil vorbitorul al cărui discurs se raportează; discursul direct cu conjuncție (sau discursul direct legat), care păstrează sistemul deicticelor specific discursului direct; discursul narativizat; rezumatul cu citate la D. Maingueneau, adică o reformulare sintetică a unui discurs, în care intervin fragmente în ghilimele, iar punctul de vedere al vorbitorului raportor poate interfera cu cel al producătorului discursului citat. Atenția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]