713 matches
-
Brăești ridicat ● - 497. Butea ridicat ● - 498. Ceplenița ridicat ● - 499. Ciortești ridicat ● - 500. Ciurea ridicat ● - 501. Coarnele Caprei ridicat ● - 502. Comarna ridicat ● - 503. Costuleni ridicat ● - 504. Cotnari ridicat ● - 505. Cozmești ridicat ● - 506. Cristești ridicat ● - 507. Cucuteni ridicat ● - 508. Dagâța ridicat ● - 509. Deleni ridicat ● - 510. Dobrovăț ridicat ● - 511. Dolhești ridicat ● - 512. Dumești ridicat ● - 513. Erbiceni ridicat ● - 514. Focuri ridicat ● - 515. Golăiești ridicat ● - 516. Gorban ridicat ● - 517. Grajduri ridicat ● - 518. Gropnița ridicat ��� - 519. Hălăucești ridicat ● - 520. Heleșteni ridicat ● - 521. Holboca ridicat ● - 522. Horlești ridicat
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Albești ridicat - ● 917. Alexandru Vlahuța ridicat ● - 918. Arsura ridicat ● - 919. Bancă ridicat - ● 920. Băcani ridicat ● - 921. Băcești ridicat ● - 922. Bălțeni ridicat ● - 923. Bogdănița ridicat ● - 924. Boțești ridicat ● - 925. Bunești-Averești ridicat ● - 926. Coroiești ridicat ● - 927. Crețești ridicat ● - 928. Dănești ridicat ● - 929. Deleni ridicat ● - 930. Duda-Epureni ridicat ● - 931. Dumești ridicat ● - 932. Epureni ridicat - ● 933. Fălciu ridicat ● - 934. Gârceni ridicat ● - 935. Lunca Banului ridicat ● - 936. Miclești ridicat ● - 937. Murgeni ridicat ● - 938. Oltenești ridicat - ● 939. Oșești ridicat ● - 940. Perieni ridicat ● - 941. Pogana ridicat ● - 942. Pungești
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
401. AGROINDUSTRIALA BUCIUM - S.A. 402. AGROINDUSTRIALA - S.A. HOLBOCA 403. AGROMIXT- S.A. REDIU 404. COTNARI - S.A. 405. IAȘI NORD - S.A. 406. PESCARIS - S.A. IAȘI 407. PODGORIA COPOU - S.A. 408. SELEFER IAȘI - S.A. 409. VINIFRUCT COPOU - S.A. 410. TEHNOSTAR - S.A. 410^1. DELENI - S.A. ------------- Poziția nr. 410^1 din anexa 1 a fost introdusă de articolul unic din LEGEA nr. 132 din 12 mai 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 18 mai 2006. Județul Ilfov și municipiul București 411. AGRO GLINA
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134887_a_136216]
-
Onești, Str. Libertății nr. 5, ap. 227, sc. 6, et. 6, județul Bacău. 144. Gharibafshar Peyman, cetățean iranian, născut la 3 aprilie 1964 în localitatea Tabriz, Iran, fiul lui Mohammad Konieh Houshang și Zahra, cu domiciliul actual în București, str. Deleni nr. 6, bl. T64, ap. 44, sectorul 2. 145. Jabra Johny, cetățean libanez, născut la 6 ianuarie 1966 în localitatea Zahle, Liban, fiul lui Maurice și Aida, cu domiciliul actual în București, Str. Clucerului nr. 57A, ap. 2, sectorul 1
HOTĂRÂRE nr. 775 din 18 iulie 2002 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143777_a_145106]
-
ap. 3, județul Dolj. 105. Gaitanaru Manea, născut la 6 martie 1958 în localitatea Popești, județul Vrancea, România, fiul lui Ștefan și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 83358 Seebruck, Stetten 6, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Deleni nr. 4, bl. T65, sc. 2, ap. 49, sectorul 2. 106. Dolejsi Constantin-Adrian, născut la 28 decembrie 1973 în București, România, fiul lui Dolejsi Manfred, cu domiciliul actual în Austria, 2401 Fischamend, Bahnstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 661 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
Clinic de Recuperare Iași Iași 168 4. Spitalul pentru Studenți și Elevi Iași Iași 169 5. Spitalul Municipal Pașcani Pașcani 170 6. Spitalul Orășenesc Târgu Frumos Târgu Frumos 171 7. Spitalul Orășenesc Harlau Harlau 172 8. Preventoriul TBC pentru Copii Deleni Deleni 173 9. Policlinica cu Plata Iași Iași 174 10. Policlinica cu Plata Pașcani Pașcani 175 Județul Ilfov 1. Unități - Spitalul Comunal Periș Periș 176 2. Unități - Spitalul de Obstetrica- Ginecologie "Dr. Maria Burghele" Buftea Buftea 177 Județul Maramureș 1
HOTĂRÂRE nr. 866 din 16 august 2002 (*actualizata*) privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al municipiilor, oraşelor şi comunelor şi în administrarea consiliilor locale respective. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144177_a_145506]
-
de Recuperare Iași Iași 168 4. Spitalul pentru Studenți și Elevi Iași Iași 169 5. Spitalul Municipal Pașcani Pașcani 170 6. Spitalul Orășenesc Târgu Frumos Târgu Frumos 171 7. Spitalul Orășenesc Harlau Harlau 172 8. Preventoriul TBC pentru Copii Deleni Deleni 173 9. Policlinica cu Plata Iași Iași 174 10. Policlinica cu Plata Pașcani Pașcani 175 Județul Ilfov 1. Unități - Spitalul Comunal Periș Periș 176 2. Unități - Spitalul de Obstetrica- Ginecologie "Dr. Maria Burghele" Buftea Buftea 177 Județul Maramureș 1. Spitalul
HOTĂRÂRE nr. 866 din 16 august 2002 (*actualizata*) privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al municipiilor, oraşelor şi comunelor şi în administrarea consiliilor locale respective. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144177_a_145506]
-
județul Bihor, România, fiica lui Iova Crăciun și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 3390 Melk, Pielachberg 63/4/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Tinca, județul Bihor. 496. Petrache Ionel, născut la 1 ianuarie 1965 în localitatea Deleni, județul Iași, România, fiul lui Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8261 Sinabelkirchen nr. 237/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Moldova Nouă, str. Vasile Alecsandri nr. 17, sc. 1, ap. 19, județul Caraș-Severin. 497. Petrache
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
2. Bun 3. Sapartoc 3. Sarpatak 11. Aluniș 1. Aluniș 1. Magyaro 2. Fitcau 2. Ficko 3. Lunca Mureșului 3. Holtmaros 12. Apold 1. Vulcan 1. Volkany 13. Ațintiș 1. Cecalaca 1. Csekelaka 2. Istihaza 2. Istvanhaza 14. Bagaciu 1. Delenii 1. Magyarsaros 15. Bahnea 1. Bahnea 1. Bonyha 2. Cund 2. Kund 2a. Reussdorf 3. Daia 3. Szaszdalya 4. Gogan 4. Gogan 16. Bălăușeri 1. Bălăușeri 1. Balavasar 2. Agristeu 2. Egresto 3. Chendu 3. Kend 4. Dumitreni 4. Szentdemeter
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
care a deținut în podgorie în anii 1937 1940 -15 hectare de vie. Stăpân al unor terenuri, evident și viticole, a fost aici la Cotnari și un urmaș al prințului Constantin Ghica, logofăt al Moldovei, și anume Gheorghe (Iordache) Ghica - Deleni . Moșia Deleni a revenit fiului cel mic Iordache „cu casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, c u heleșt eile și poienile de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deținut în podgorie în anii 1937 1940 -15 hectare de vie. Stăpân al unor terenuri, evident și viticole, a fost aici la Cotnari și un urmaș al prințului Constantin Ghica, logofăt al Moldovei, și anume Gheorghe (Iordache) Ghica - Deleni . Moșia Deleni a revenit fiului cel mic Iordache „cu casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, c u heleșt eile și poienile de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
afaceri, turismul ecleziastic, turismul de recreere, de odihnă, turismul sportiv, turismul viticol, agroturismul. în comună sunt conturate două trasee turistic e din or așul Iași și două trasee turistice din orașul Hârl ău: Iași - Erbiceni - Belcești - Cepelnița - Scobinți - Orașul Hârlău - Deleni - Cucuteni - Cotnari; „Drumul vinurilor” pentru cei care doresc să guste vinurile românești și să se bucure de zonele cu cele mai renumite podgorii din România. Cotnari este inclus în unul dintre cele patru trasee: Cotnari - Iași - Bohotin - Odobești. Acest traseu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Valeriu Cotea * O călătorie prin beciurile străvechi, lungi de zeci de metri, cu bolte înalte săpate la o adâncime de peste 15 metri, este atât o î ntâlnire cu istoria cât și cu spiritualitatea moldoveană * în zon a Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, boierii propriet ari de p odgorii au construit de-a lungul secolelor un adevărat oraș subteran * Am scos din adâncul pământului primele imagin i cu bec iurile străvechi care păstrează și astăzi vinul de C otnari * Citiți mai jos un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prea puțin cunoscute, lăsate moștenire ieșenilor de către istorie: Un adevărat oraș subteran, cu palate cu bolți înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva secole pe bolțile arcuite la o adâncime uneori de peste 15 metri și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fost construit, și până as tazi, din boltă nu i s-a desprins nici o piatră. ʺEste pivnița vechiului han de la Zlo dica care a funcționat din secolul 15 până în secolul 17. Hanul se afla la marginea drumului vechi al vinului Deleni - Scobinți - Zlodica - Cotnari. Se povestește că însuși domnitorul Ștefan cel Mare, când venea de la Cetatea de Scaun de la Suceava la Curtea Domnească de la Cotnari, făcea dese popasuri la Hanul de la Zlodicaʺ, a adăugat istoricul Paul Iancu, care este de asemenea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
i fie ucise l ebedele. „Dar ia spune-mi, când seʹncepe apriga va vânătoare”? „De poimâine, Măria Voastră .” „Și unde au s ă ia prâ z?” „Pe piscul lui Catelina” - O să-aveți bună răcoare.” „Și de aici pornim spre codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert, se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pierdut: Implementarea Sistemului Geografic Informațional a fost un prilej bun pentru autorități să numere monumentele istorice care nu mai există. La Iași, pe lista cu cele 1.644 de monumente istorice se mai află încă și conacul Krupenski din comuna Deleni. „Respectivul conac nu mai există de 40 de ani. Ruinele vor căpăta însă importanță arheologică“, a declarat directorul Direcției de Cultură Iași, Vasile Munteanu. George Banu și Alexandru Rădvan - câștigătorii Prometheus Criticul și istoricul de teatru George Banu a câștigat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
cuzoaia însemnând probabil țigancă. De fapt, nu departe se află și locul numit Dealul țiganului și putem considera părerea plauzibilă. Dealul-cot din satul Vatra, situat în partea de sudest a satului. Locuitorilor din această parte a satului li se spune deleni. Peste Deal-alt cot al satului Vatra, situat după un pinten de deal. în partea de sud a acestui deal se află Râpa Babei. Dealul Bărăncii-deal situat la sud-est de satul Baranca, parțial acoperit cu pădure. Pe harta de la 1885 a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
est de Botoșani, interfluviul Jijia - Prut, valea Jijiei. Argilele care apar de o parte și de alta a Jijiei (deci și în zona Șipote) sunt considerate ca depozite inferioare calcarelor și gresiilor ce apar în dealurile Repedea, Costești - Tg. Frumos, Deleni - Hîrlău,, , partea mai adâncă” a acestora („ argilele bazale”) fiind considerate de vârstă badeniană,argumentată doar de o faună săracă,prost conservată și de prezența sărurilor sub formă de eflorescențe. Cercetarea geologică asupra Sarmațianului din Platforma Moldovenească înregistrează în anul 1929
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deveni profesor, când a fost acuzat și eliminat din bancă doar pentru că, În prima tinerețe, făcuse pușcărie politică. Sandu ar fi fost un bun profesor de limbă română, un prieten al elevilor, un desăvârșit În predarea cunoștințelor la școala din Deleni ori oriunde decât să apuce drumul Oneștilor, să caute noi surse de existență, Îndepărtându-se de cei ce Ii cunoșteau trecutul. ∗ Comună Burdusaci, veche localitate răzășească. În „Supliment la Buletinul Societății Geografice Române” nr. 3/1886, p. 134, citim: „Burdusaci
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la Buletinul Societății Geografice Române” nr. 3/1886, p. 134, citim: „Burdusaci, comuna rurală pe apă Zeletinu (jud. Tecuci, plasa Zeletinu) se compune din 7 cătune și anume: Burdusaci (113 familii), Bucșa (21 f.), Gunoia (15 f.), Hagiac (11 f.), Deleni (5 f.), Oprisesci (114 f.) și Tochili (30 f.); peste tot 310 f. cu 1150 locuitori, din care 16 familii de ovrei și 17 f. de țigani. În comuna sunt 4 biserici, din care una foarte veche zidita de Ionaș
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
un cunoscut comun nouă - Dl. Iorgu Burghelea, iubitor al condeiului dar și al adevărurilor din viața muritorilor. Dar pentru adâncirea spuselor, dintr-o stație de tramvai, l-am rugat tot pe trăitorul momentelor evocate să le aprofundeze: „ Anii 1968-1969 la Deleni, localitate aproape de Cotnari, au fost edificatori mie că intelectual și cetățean al localității. Se știe, În existența atât de nesigură și imprevizibilă a poporului român, anul 1968 ne-a înviorat viața cu mutații surprinzătoare, lovind, Într-un fel, În bestiala
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fost nevoie de o declarație publică pentru a-mi asumă oportunitatea protejată de sinceritate la acea vreme. Din orizontul de entuziasm și dorința de afirmare În stil personal, am descins În ziua de 14 septembrie '68, Împreună cu soția, În localitatea Deleni,ceva mai Încolo de Hârlău. Frumos sat de răzeși, cu aspect economic atrăgător, cu oameni ospitalieri și cuminți, de mai mare dragul să te afli În compania lor. Delenenii se recomandă ca fiind buni gospodari și ingenioși Împletitori ai cântecului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de fete, cât și de nevestele lor. M-am convins de aceste calități atunci când am cerut elevilor mei să-mi aducă de la părinți poeziile de Eminescu, așa cum le țineau minte sau, eventual, cu golurile completate cum s-au priceput. La Deleni am venit cu scopuri Înalte. Mai Întâi mi-am propus să cunosc anturajul În care voi există: colegi, elevi, părinți, tineri din sat, cu o condiție căreia trebuia să-i rămân fidel - toți cei din jur să-mi devină prieteni
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]