207 matches
-
se bazează pe accentuarea punctelor forte și folosește o varietate de tehnici: terapia familială și cognitivă, metode comportamentale (managementul situațional, managementul furiei, etc.). Programul a fost studiat intensiv, iar folosirea lui pentru tratarea a diverse probleme juvenile grave (delincvenți sexuali, delicvenți cronici, delicvenți violenți și tineri care consumă și abuzează de substanțe psihoactive) este bine fundamentată empiric (Hengeller & Bourdouin, 1990; Schoenwald și colab., 2000). Verificați-vă cunoștințele Care dintre următoarele afirmații privind tulburarea de conduită și tulburarea opozițională est falsă? Cronologic
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pe accentuarea punctelor forte și folosește o varietate de tehnici: terapia familială și cognitivă, metode comportamentale (managementul situațional, managementul furiei, etc.). Programul a fost studiat intensiv, iar folosirea lui pentru tratarea a diverse probleme juvenile grave (delincvenți sexuali, delicvenți cronici, delicvenți violenți și tineri care consumă și abuzează de substanțe psihoactive) este bine fundamentată empiric (Hengeller & Bourdouin, 1990; Schoenwald și colab., 2000). Verificați-vă cunoștințele Care dintre următoarele afirmații privind tulburarea de conduită și tulburarea opozițională est falsă? Cronologic, tulburarea opozițională
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
familia avea să împărtășească din plin consecințele provocate de noile împrejurări politice și militare circumscrise ultimatumului sovietic înaintat României la 26 iunie 1940. După cedarea fără luptă a Basarabiei, bunicul dinspre mamă, Ion Verejanu, fost primar al Dondoșanilor, considerat drept „delicvent” de noile autorități de ocupație, însoțit de propria-i consoartă (Sonia) și de fiul lor (Mihail), au fost deportați în taigaua siberiană, de unde doar ultimul avea să-și mai revadă satul, în urma amnistiei decretată de președintele Nikita Hrusciov. Părinții „unchiului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nerezolvată, cu carențe afective și educaționale. Această categorie de indivizi compensează instabilitatea lor afectivă și morală prin vagabondaj, furt, colecționarism absurd, acumularea de obiecte, avariție, mitomanie, intrigi etc. Adesea, ele sunt persoane din rândul cărora se recrutează alcoolici, toxicomani, prostituate, delicvenți etc. Instrumentele și mijloacele acțiunii psihomorale Cum și prin ce se realizează acțiunea psihomorală? Care sunt instrumentele sau mijloacele utilizate În această acțiune? Cum și cu ce acționăm asupra celuilalt? Iată câteva Întrebări deosebit de importante cărora trebuie să li se
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
copiilor, delictele gratuite pe care le comit minorii, au ca principal mobil carențele din sfera afectivă a personalității. Sunt cunoscute, în acest sens, cercetările lui S.E. Glueck, care relevă faptul că fenomenele afective conflictuale sunt mult mai frecvente la subiecții delicvenți (75%), față de nedelicvenți (23%), iar modalitățile de exprimare a acestor conflicte cunosc o întreagă gamă de manifestări: de la nesemnificative acte de izolare, nesupunere și negativism, până la reacții de violență, cu caracter delictual. Prin funcția sa informațională, o „stare afectivă” determină
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
comportamentul altor persoane. Practica asistenței sociale se confruntă cu profesionalizarea relativ recentă a domeniului în România, cu dificultăți în ceea ce privește structurarea proiectelor și fezabilitatea acestora. Asistentul social este pus adesea în fața unor situații extrem de complicate (familii dezorganizate, sărace, copii orfani, abandonați, delicvenți, consum de droguri, alcool, persoane cu deficiențe de sănătate, bătrâni neajutorați, șomeri etc.) ce-1 impun să-și axeze activitatea pe un fundament teoretic solid. Teoriile în asistența socială sunt parte integrantă a evoluției contemporane a asistenței sociale.2 În
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sistemul de mijloace, tehnici, procedee, forme și căi de acțiune în spațiul social. Importante, chiar indispensabile, sunt procedeele adecvate muncii cu grupul în general, cu toată familia, în special (când este vorba de o familie problemă), sau cu "bandele de delicvenți". Capitolul 7 Teoria centrării pe client 7.1 Cadru conceptual "C.Rogers a construit și utilizat teoria centrată pe client, aceasta însemnând că pacientul, clientul, trebuia lăsat să se exprime, înlăturând progresiv, treptat, obstacolele ce îl împedicau să ajungă la
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
criminologice și psihologice, clasificarea ține seama de numeroase criterii, cele mai semnificative vizează gradul de profesionalism al infracțiunii comise, gradul de adaptare socio-afectivă a individului, precum și diferitele fenomenologii delincvențiale: d. nivelul semnificativ acordat infracțiunii de către indivizii devianți îi împarte în delicvenți profesioniști și cei ocazionali. Cei dintâi se caracterizează printr-un nivel crescut al inadaptării și al antisocialității, fiind mereu preocupați de organizarea riguroasă a actului infracțional, aceste reprezintă sensul vieții lor, un mod de a exista. În mod curent, profesioniștii
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
stimulează trecerea la actul criminal. Ceea ce nu împiedică însă ca delicvența să nu fie perfect compatibilă cu simplele tendințe nevrotice sau psihonevrotice, care au fost relevate în cadrul unor anchete, în Franța, pe mai mult de jumătate din 500 de tineri delicvenți examinați (V. G. Stefani și G. Levasseur, 1968). Astfel hiperemotivii au apărut destul de numeroși, temperamentul lor corespund unei forme atenuate de nevroză a fricii (nevroze d'angoisse) și care invadând tot individul până la obnubilarea înțelegerii îl poate conduce la acte
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
îl poate conduce la acte din cele mai stupide (ca, de pildă, fuga automobilistului de la locul accidentului, legitima apărare imaginară etc.). Printre psihastenici indolenți și inactivi se găsesc mulți vagabonzi, prostituate, homosexuali utilitari etc. Aceștia furnizează un important contingent de delicvenți, fără o personalitate solidă, pe care unele doctrine criminologice îi declară atinși de labilitate. Trebuie menționată aici și importanța mitomanilor mici isterici a căror manifestări exterioare pot fi foarte apropiate celor ale schizoizilor. Foarte inventivi și abili aceștia livrează adevărați
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
schizoizilor. Foarte inventivi și abili aceștia livrează adevărați specialiști în simularea unor agresiuni ori atentate la pudoare. Trebuie deci să reținem că nu atât nevrozele propriu-zise cât tendințele nevrotice par să aibă importanță în criminologie. Psihopatiile sunt extrem de răspândite printre delicvenți și reprezintă în accepțiunea restrânsă deficiențe psihice care nu înlătură discernământul critic (ca și nevrozele), dar prezintă o serie de atitudini structurate anormal, motiv pentru care conduita acestora se exprimă intens și foarte variat în plan infracțional. Fiind lipsiți de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pe fondul exagerării sau slăbirii sentimentelor familiale pe care le implică, un fel de indiferență afectivă cu consecințe periculoase. În sfârșit, absența ori anomaliile vizând instinctul de asociere dezvoltă indiferența afectivă față de ceilalți, care este un semn caracteristic al numeroșilor delicvenți. În etapa actuală, este însă greu de a atinge cu precizie suficientă problema legăturilor reale ale fiecărui tip de anomalie, în raport cu fiecare tip de delicvență. Statistici citate de J. Pinatel indică, totuși, prezența masivă a psihopaților în rândul delicvenților, indicând
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
numeroșilor delicvenți. În etapa actuală, este însă greu de a atinge cu precizie suficientă problema legăturilor reale ale fiecărui tip de anomalie, în raport cu fiecare tip de delicvență. Statistici citate de J. Pinatel indică, totuși, prezența masivă a psihopaților în rândul delicvenților, indicând pe diferite grupe procente care merg de la 7,4% până la 40,5%. (Pinatel, 1956, p. 274) Alte statistici au dat cifra de 50% de psihopați (caracteriali). Indiferent de motivul cauzator al actului criminal, de frustația sau disstresul resimțit de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca să nu mai vorbim de efectul drogurilor care macină în special populația tânără a multor națiuni. În plan social consecințele nu sunt mai puțin importante, pentru că victimele acestui viciu tulbură familia și mediul social în care trăiește. Individul devine un delicvent cu potențial crescut de infracționalitate și, în cele din urmă, ajunge să constituie o problemă socială sub toate aspectele: de la inadaptare, delicte, la consum de resurse prin morbiditatea pe care o dezvoltă în timp. Sigur, față de gravitatea problemei pe care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
diferențiale De ce este devianța mai caracteristică unor grupuri decât altor grupuri? Devianța se învață la fel ca alt comportament social. Valorile subculturilor diferă în societățile complexe; unele subculturi susțin valorile care favorizează devianța, ce se învăță prin socializare. Bandele de delicvenți și aceia care se integrează în subculturile comunităților deviante. Teoria prețuirii de sine De ce unii oameni aleg să fie devianți? Rolurile deviante sunt adoptate dacă ele sporesc prețuirea de sine. Eșecul la recompensa comportamentului conform normelor acceptate. Aceia care nu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, conștiința morală, le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi. Sunt persoane needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia pot avea o inteligență superioară. 9) Psihopații abulici Sunt persoane inerte, inactivi, influențabili, fiind permanent dirijați de alții, ușor de manipulat, datorită sugestibilității lor crescute. 10) Psihopații astenici În această, categorie intră persoanele care au
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comun de manifestare violența. Din punct de vedere formal și în ceea ce privește conținutul tematic, aceste psihoze colective se pot manifesta sub diferite aspecte, după cum urmează: conduite de violență fizică, verbală, socială etc; conduite delictuale (bandele de delincvenți, grupele marginale de tineri delicvenți, crima organizată, grupările teroriste etc.); competiții sportive dominate de violență (box, curse de tauri, lupte de cocoși, câini etc.); festivaluri muzicale sau de dans modern, bazate pe ritm care induc exaltarea simțurilor și o stare de extaz fizic prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihologice, este autorul a 40 de volume de specialitate, comunicări la congrese internaționale (Franța, Anglia, Germania, Elveția, Austria, Grecia, S.U.A.), studii și cercetări în domeniul științelor despre om și societate. Dintre acestea, merită să fie menționate lucrările: „Pedagogia recuperării minorului delicvent, coordonatele metodologice ale recuperării minorului inadaptat”; „Deficiența mintală și organizarea personalității”; „Limbaj și intelect”; „Nervozitatea copilului”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociației Psihologilor din România, al Societății Române de Criminologie și Criminalistică. Biografia sa este înscrisă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
uman, problema trebuie pusă ca experiență morală. Artistul nu ia atitudine, ci trăiește răul și binele, eliberîndu-se de amândouă, rămânând cu o intactă curiozitate. De unde acel "imoralism" (față a preocupării morale), care la Gide se vădește în interesul pentru adolescență, delicvenți, vițiile insolite, crimă, revoluție socială, exotic, experimentate toate cu o egală simpatie, însă cu hotărârea de a nu se opri nicăiri. O consecință a acestui experimentalism, care e un cult al eului, este dicteul automatic. Scriitorul își scoate materia din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
izbânda" din 23 august; cu toate acestea, gărzile au avut o contribuție notabilă și la instaurarea regimului, prin menținerea lor "în orașe și chiar în unele localități sătești" ca forme de "control cetățenesc împotriva speculanților, împotriva hoților și a altor delicvenți" (Loghin, Petricean: 1974, 94-95; În sprijinul activității...: 1986, 20-21). Putând fi înființate și desființate după bunul plac al regimului, gărzile și-au pierdut treptat utilitatea generală, pe măsură ce leninismul post-revoluționar înlocuia cu succes organizarea "burgheză" a societății românești. Au fost reactivate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
crearea unei rețele de prieteni și chiar controlarea eficientă a relațiilor cu ceilalți (Staub, 1996). Alegerea asociaților, a contextelor sau a mediilor tolerante la agresivitate (sau care o încurajează chiar) poate favoriza dezvoltarea caracteristicilor deja existente. Prietenii sau bandele de delicvenți reușesc să satisfacă nevoia de apartenență, prilejuind dezvoltarea identității sau a securității de care copilul a fot privat. Adolescenții agresivi tind să-și aleagă amici sau grupuri antisociale, pe de o parte, pentru că au aceleași înclinații, pe de altă parte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la scene de violență va intra și el sub incidența unei desensibilizări emoționale prin intermediul unui biais de scădere progresivă a activării fiziologice. Cantitatea de violență mediatizată "înghițită" de către un copil de 8 ani prezice recurența fanteziilor agresive și a comportamentului delicvent la vârsta de 19 ani (Eron, Walder și Lefkowitz, 1971 citat de Eron, 1994). Influențele externe precum cele care vin din partea televizorului pot interacționa cu alți factori ai agresivității ca atitudinea negativă a părinților față de copil. Interacțiunea unei mari doze
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scala agresivității a fost observată la subiecții de sex masculin. Corelația este însă negativă pentru subiecții de sex feminin (Gladue, 1991). O altă corelație pozitivă s-a înregistrat între nivelul testosteronului la adolescenți și descrierea de către mamă a comportamentului lor delicvent. Alte cercetări semnalează o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și agresivitatea fizică comisă de către indivizi în timpul unui conflict personal. Olweus și colegii săi (1980 citat de Endersen et al., 2001) au remarcat la adolescenți o asociere pozitivă între nivelul de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
paradoxal nevoia de comunicare cu părinții abuzivi. Procesele normale de separare de părinți și dezvoltarea psihologică independentă devin din această cauză mult mai dificile. Experiența ostilității și a abuzului dăunează dezvoltării stimei de sine și a percepției sinelui. Criminalii violenți, delicvenții și membrii găștilor violente au cu toții o stimă de sine foarte slabă în raport cu alte categorii de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu sunt diferiți față de ceilalți copii în ceea ce privește perceperea propriilor competențe individuale și sociale. Diferența constă în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
antisociali și respinși). Iar această asociere duce la formarea delicvenței. Fiecare copil deviant devine model pentru ceilalți și, interacționând, ei se susțin reciproc. Comportamentele antisociale devin și mai elaborate, iar tendința de a săvârși acte deviante crește. În această perspectivă, delicventul juvenil riscă să devină un adult delicvent. Explicațiile sunt valabile pentru ceea ce Patterson numește delicvență precoce, distingând-o de delicvența tardivă. Patterson și colegii săi (Patterson, 1986; Patterson, Debaryshe și Ramsey, 1989 citat de Dishion et al., 1994) au coordonat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]