895 matches
-
unor copii cu dizabilități sau alte afecțiuni; - servicii sociomedicale pentru femeile însărcinate și mamele cu copii mici; - evitarea abandonului școlar prin asistarea familiei și școlii; - dezvoltarea de programme pentru prevenirea unor comportamente sociale distructive ca: alcoolismul, consumul de droguri, violența, delincvența, criminalitatea etc.; - furnizarea de echipamente și materiale pentru persoane cu dizabilități (proteze ortopedice, cadre de mers, fotolii rulante etc.); - servicii de consiliere telefonică (hot‑line) etc. În principiu, serviciile psihopedagogice și sociale comunitare sunt destinate tuturor celor care au nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și pentru alinierea la standardele prevăzute de normele și tratatele internaționale în domeniu; - în acest context, prioritățile sunt: reconsiderarea legislației referitoare la adopție, clarificarea prevederilor legale în domeniul neglijării, molestării sau abuzului asupra copilului în propria familie, legislația referitoare la delincvența și justiția juvenilă, analizarea posibilității înființării unor tribunale pentru minori / ale copiilor, reconsiderarea legislației referitoare la exploatarea sexuală și exploatarea muncii copilului; - promovarea adopției după principiul „o familie pentru un copil”, și nu „un copil pentru o familie”, ca măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și asigurări sociale, pentru familiile aflate în dificultăți socioeconomice și care nu‑și pot permite școlarizarea copiilor; - condițiile precare din unele școli datorate investițiilor reduse promovate în unele zone; - fenomenul migrației, sărăcia, zone/cartiere cu risc ridicat pentru comportament antisocial, delincvență juvenilă, consum de stupefiante etc.; d) cauze relaționale: - dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare; tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare/evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată, simptome din spectrul autistic etc.); - dificultăți
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reprezintă un proces continuu de confruntare cu problemele sale. A înțelege schimbarea socială este în mare măsură analiza procesului social de formulare de probleme și a efortului social de soluționare a lor. Societățile se confruntă continuu cu probleme sociale specifice: delincvență, tensiuni și conflicte sociale, catastrofe naturale, criză economică. Soluționarea problemelor duce frecvent la perfecționarea sistemului. Analiza p.s. a reprezentat o preocupare constantă a sociologiei. Sociologia americană a fost tradițional centrată pe analiza p.s. ale societății americane. Nu întâmplător, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care actual sau potențial afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b. determinarea magnitudinii problemei. Pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o imagine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării - nivelul mortalității infantile, gradul de satisfacție/insatisfacție; c. factorii determinanți ai dinamicii problemei sociale. Este important să se identifice factorii, condițiile, situațiile care generează constituirea și dinamica respectivei probleme. O asemenea analiză are în vedere fenomene și proces
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt dominați de spiritul de aventură și de asumare a riscului. Goana lor după adrenalină poate fi satisfăcută, în mod constructiv, prin actul creației. Dacă li se respinge această șansă, indivizii de acest tip pot eșua, în mod distructiv, în delincvență. Independența creatorului se traduce în faptul că își stabilește propriile reguli, se descurcă singur, nu este procupat de impresia pe care o lasă asupra celorlalți, se îmbracă uneori în mod deosebit. D. Trăsături voluntare de caracter: consecvența în urmărirea scopurilor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt dominați de spiritul de aventură și de asumare a riscului. Goana lor după adrenalină poate fi satisfăcută, în mod constructiv, prin actul creației. Dacă li se respinge această șansă, indivizii de acest tip pot eșua, în mod distructiv, în delincvență. Din acest motiv rolul școlii, al familiei și al societății în ansamblu este de a asigura cadrul manifestării creative a acestor persoane dotate. Un creativ este deosebit de perseverent în munca pentru care simte atractivitate; se dăruiește total creației și face
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să accepte regulile bazate pe înțelegerile mutuale, între covârstnici, dar pot fi încurajați să treacă de la gândirea moral convențională la cea postconvențională. Tradițional, această etapă de vârstă este considerată ca fiind una a echilibrului afectiv, două probleme rețin însă atenția : delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. În ambele cazuri, este implicată problematica afectivă și în principal frustrarea. Activitatea motrică, ca de altfel întreaga morfofuncționalitate a organismului uman, stă sub controlul sistemului nervos central, fiind, pe măsura complexității ei, într-o proporționalitate directă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
explicate, aceea că ar avea cu adevărat o acțiune asupra publicului. Publifobii și publifilii împărtășesc măcar această presupoziție. Și fiecare se comportă ca și cum ar fi adevărată. Niciun sociolog nu poate măsura științific influența atât de trâmbițată a "violenței televizuale" asupra delincvenței adolescenților. Dar toți sunt se pun de acord că imaginea ghetourilor americane transmisă de televiziune a indus un nou comportament bandelor din cartierele mărginașe franceze. Misterioasă și anodină eficacitate: iar un derbedeu prins făcând pe durul în suburbia Kremlin-Bicêtre, după ce
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
durabilă. operațiunea Habitat și viață socială (1976); crearea Comisiei Naționale pentru Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1981); crearea Delegației Interministeriale pentru Inserția Tinerilor, a Zonelor de Educație Prioritare, a Operațiunilor de prevenire pe timpul verii (1982); crearea Centrului Național de Prevenire a Delincvenței (1983); Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1984); crearea Delegației Interministeriale a Orașului, a Comitetului Interministerial al Orașelor, a Consiliului Național al Orașelor, a Consiliului Interministerial al Orașelor (1988); punerea în act a 546 contracte de dezvoltare socială a cartierelor (1989); Legea
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
schimbarea sensibilă a vieții locuitorilor, fiindcă proiectul urban trebuie pus în serviciul proiectului social 254. Contractul de coeziune socială presupunea programe cu obiective și acțiuni clare (habitatul și cadrul de viață, locuri de muncă, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței, înmulțirea parteneriatelor și implicarea locuitorilor). S-a urmărit concertarea diferitelor inițiative: programe locale privind habitatul; zonele dificile urbane; planuri locale de inserție prin activități economice; echipe de reușită educațională; contracte educative școală, familie, comunitate; oraș, viață comunitară, vacanță; contracte de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în cartiere etc. Până în 1989, politicile fuseseră centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.) folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zone de educație prioritare 1981, misii locale 1982, consilii de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la dezvoltarea socială a cartierului la dezvoltarea urbană a exprimat voința de a trata cartierul printr-o politică mai largă, la scara aglomerației urbane. Între 1994-1999 s-a urmărit simplificarea procedurilor de contractualizare. Au fost semnate programe
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
societatea trebuie s-o țină sub control social cu ajutorul medicilor 347. În acest context, boala este definită ca o abatere de la normele sociale (conform cărora indivizii trebuie să-și îndeplinească normal funcțiile, îndatoririle pe care le au în societate). Spre deosebire de delincvență, în cazul îmbolnăvirii individul nu este considerat responsabil de faptul că se abate de la normă, că deviază; mai mult, el este exceptat de la îndeplinirea obligațiilor sociale cât timp încearcă să se vindece, dar să nu abuzeze de beneficiile "secundare" asociate
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
boli venerice. Sunt copii traficați pentru a fi puși să cerșească, să provoace mila trecătorilor etc. Migrația părinților poate reduce sărăcia copiilor, dar sunt evidente și eșecurile provocate de acest fenomen: divorțul, copii singuri acasă (cu toate riscurile asociate: absenteism, delincvență, abandon școlar etc.). În 2007, Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului știa de un număr de 82 464 copii ai căror părinți erau plecați în străinătate 479. Acest număr este subdimensionat. Din alte cercetări rezultă că sunt 170 000 copii care
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rol deosebit îl are modul în care se poate individualiza inhibiția victimei în realizarea unor elemente care ajută, stagnează sau împiedică producerea unor efecte antisociale. (Tănăsescu, 2003, p. 184-185). CAPITOLUL II DELICVENȚA JUVENILĂ ÎN ROMĂNIA Conform unor autori noțiunea de delincvență juvenilă reprezintă, (Rădulescu, 1999, p. 202). În clasa delincvenței juvenile intră pe lângă acte care definesc delicte în general și altele care sunt specific legate de vârstă, cum ar fi „starea de neascultare”, „chiulul de la școală”, fuga de acasă, vagabondajul, consumul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
individualiza inhibiția victimei în realizarea unor elemente care ajută, stagnează sau împiedică producerea unor efecte antisociale. (Tănăsescu, 2003, p. 184-185). CAPITOLUL II DELICVENȚA JUVENILĂ ÎN ROMĂNIA Conform unor autori noțiunea de delincvență juvenilă reprezintă, (Rădulescu, 1999, p. 202). În clasa delincvenței juvenile intră pe lângă acte care definesc delicte în general și altele care sunt specific legate de vârstă, cum ar fi „starea de neascultare”, „chiulul de la școală”, fuga de acasă, vagabondajul, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, acte pentru care adultul nu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
pentru care adultul nu este sancționat. Majoritatea conduitelor delincvente pot fi încadrate în patru mari categorii: încălcarea legilor de statut; furtul (principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor); violența; comportamentul de bandă, receptat de ceilalți ca periculos. Termenul de delincvență juvenilă desemnează conduite inadecvate ale tinerilor care n-au împlinit vârsta majoratului, fiind aplicat celor care transgresează legea, dar și celor care se integrează în anturaje potențial delincvente, având un comportamentul de evaziune, celor care au fugit de la domiciliu sau
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
care transgresează legea, dar și celor care se integrează în anturaje potențial delincvente, având un comportamentul de evaziune, celor care au fugit de la domiciliu sau din mediul școlar, vagabondând, celor care au tulburări de comportament. Punctul de vedere legal reduce delincvența la raportul cu norma penală și urmările vătămătoare ale acțiunilor care sunt sancționate juridic. Ca formă distinctă de devianță (de natură penal adolescentină), delincvența juvenilă constituie un fenomen complex, care definește (Banciu, Rădulescu , 2002, p. 80) Analiza multidimensională a delincvenței
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
sau din mediul școlar, vagabondând, celor care au tulburări de comportament. Punctul de vedere legal reduce delincvența la raportul cu norma penală și urmările vătămătoare ale acțiunilor care sunt sancționate juridic. Ca formă distinctă de devianță (de natură penal adolescentină), delincvența juvenilă constituie un fenomen complex, care definește (Banciu, Rădulescu , 2002, p. 80) Analiza multidimensională a delincvenței creează posibilitatea înțelegerii fenomenului la diferite nivele: dimensiunea statistică evidențiază amploarea și evoluția fenomenului (în procente, medii, analize factoriale) în corelație cu diverși indicatori
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
delincvența la raportul cu norma penală și urmările vătămătoare ale acțiunilor care sunt sancționate juridic. Ca formă distinctă de devianță (de natură penal adolescentină), delincvența juvenilă constituie un fenomen complex, care definește (Banciu, Rădulescu , 2002, p. 80) Analiza multidimensională a delincvenței creează posibilitatea înțelegerii fenomenului la diferite nivele: dimensiunea statistică evidențiază amploarea și evoluția fenomenului (în procente, medii, analize factoriale) în corelație cu diverși indicatori sociali (economici, culturali, geografici); dimensiunea juridică evidențiază tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
evoluția fenomenului (în procente, medii, analize factoriale) în corelație cu diverși indicatori sociali (economici, culturali, geografici); dimensiunea juridică evidențiază tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea spre delincvență a anumitor indivizi sau grupuri sociale. II.1. Dinamica și evoluția fenomenului de delincvență juvenilă înainte de anul 1989 În perioada regimului totalitar din România, delincvența juvenilă a constituit o problemă socială și un fenomen complex, rezultate din interacțiunea unor cauze
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea spre delincvență a anumitor indivizi sau grupuri sociale. II.1. Dinamica și evoluția fenomenului de delincvență juvenilă înainte de anul 1989 În perioada regimului totalitar din România, delincvența juvenilă a constituit o problemă socială și un fenomen complex, rezultate din interacțiunea unor cauze sociale și individuale și a unor condiții favorizante, dar care au fost ignorate sau
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea spre delincvență a anumitor indivizi sau grupuri sociale. II.1. Dinamica și evoluția fenomenului de delincvență juvenilă înainte de anul 1989 În perioada regimului totalitar din România, delincvența juvenilă a constituit o problemă socială și un fenomen complex, rezultate din interacțiunea unor cauze sociale și individuale și a unor condiții favorizante, dar care au fost ignorate sau chiar negate uneori de către factorii cu funcții de răspundere în domeniul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
sociale și individuale și a unor condiții favorizante, dar care au fost ignorate sau chiar negate uneori de către factorii cu funcții de răspundere în domeniul aplicării legislației sau al socializarii morale a tineretului. Realizarea unor cercetări știintifice valide privind etiologia delincvenței juvenile din perioada regimului totalitar a fost sensibil diminuată datorită existenței a două impedimente de natură ideologică, care Țineau de natura regimului politic de atunci: “secretizarea” absolută a datelor statistice privind evoluția delincvenței juvenile, în vederea negării apariției și manifestării ei
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]