259 matches
-
devină consumatori. Ponderea cea mai mare a persoanelor consumatoare de droguri se înregistrează la grupa de varsta 19-24 de ani. 7. Creșterea delincventei juvenile și reducerea vârstei la care debutează infracționalitatea. În special prostituția și proxenetismul, ca forme specifice de delincventa, amenință în primul rând tinerele fete. 8. Nu există o politică de stimulare/încurajare a întemeierii familiei în rândul tinerilor. Întemeierea unei familii este adesea descurajata de dificultatea procurării unei locuințe, obstacolele în găsirea unui loc de muncă, șansele scăzute
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
șomajului; cad victime "industriei sexului"; sunt din ce in ce mai dependente economic. ● Tinerii proveniți din instituții de asistență socială - au greutăți imense în găsirea unei locuințe și a unui loc de muncă; sunt expuși unui risc ridicat de a fi atrași în lumea delincventei; nu au familii care să le asigure protecție sau cei care au nu se pot baza pe ele. ● Tinerii cu comportamente deviante și delincvente sunt consumatori de alcool, droguri; fac parte din categoria "tinerilor străzii"; racolați în rețele de cerșit
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
a unui loc de muncă; sunt expuși unui risc ridicat de a fi atrași în lumea delincventei; nu au familii care să le asigure protecție sau cei care au nu se pot baza pe ele. ● Tinerii cu comportamente deviante și delincvente sunt consumatori de alcool, droguri; fac parte din categoria "tinerilor străzii"; racolați în rețele de cerșit, prostituție, pedofilie; delincvenții, după ieșirea din penitenciare, nu beneficiază de programe de resocializare și integrare socială. ● Tinerii supradotați - sunt vulnerabili datorită greutăților pe care
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
care definesc delicte în general și altele care sunt specific legate de vârstă, cum ar fi „starea de neascultare”, „chiulul de la școală”, fuga de acasă, vagabondajul, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, acte pentru care adultul nu este sancționat. Majoritatea conduitelor delincvente pot fi încadrate în patru mari categorii: încălcarea legilor de statut; furtul (principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor); violența; comportamentul de bandă, receptat de ceilalți ca periculos. Termenul de delincvență juvenilă desemnează conduite inadecvate ale tinerilor care n-
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
minorilor); violența; comportamentul de bandă, receptat de ceilalți ca periculos. Termenul de delincvență juvenilă desemnează conduite inadecvate ale tinerilor care n-au împlinit vârsta majoratului, fiind aplicat celor care transgresează legea, dar și celor care se integrează în anturaje potențial delincvente, având un comportamentul de evaziune, celor care au fugit de la domiciliu sau din mediul școlar, vagabondând, celor care au tulburări de comportament. Punctul de vedere legal reduce delincvența la raportul cu norma penală și urmările vătămătoare ale acțiunilor care sunt
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
dimensiunea juridică evidențiază tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți adulți sunt tot mai mari. Cercetările sociologice și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului totalitar, au relevat faptul că, în apariția diferitelor manifestări delincvente juvenile, un rol 30 important revine deficiențelor educative din mediul familial, școlar și social, dar și condiționărilor obiective și subiective, generale și sociale dintre diverși factori interni (care Țin de personalitatea tânărului) și externi (de natura economică, socială, culturală), care
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
important revine deficiențelor educative din mediul familial, școlar și social, dar și condiționărilor obiective și subiective, generale și sociale dintre diverși factori interni (care Țin de personalitatea tânărului) și externi (de natura economică, socială, culturală), care concură la configurarea ”carierei” delincvente a unor adolescenți și tineri. Asemenea factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
au reprezentat ”surse” potențiale de deviantă juvenilă. II.2. Evoluția delincvenței juvenile în România în perioada de după anul 1989 La nivel mondial, fenomenul delincvenței juvenile a cunoscut în ultimele decenii o creștere îngrijorătoare, atât în ceea ce privește rata minorilor implicați în activități delincvente, cât și în ceea ce privește gravitatea faptelor comise de către aceștia. Sub acest aspect România se înscrie în tendința generală. La cauzalitatea generală, specifică postmodernității, în cazul României se adaugă elementele legate de procesele de tranziție, de integrare europeană și cele legate de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
minori aflați în conflict cu legea penală, creșterea sensibilă a infracțiunilor comise de tineri prin violență și agresivitate, intensificarea gravității faptelor comise de minori și scăderea nivelului de vârstă la care minorii își încep cariera infracțională. II.3. Tipologia comportamentelor delincvente juvenile Specific perioadei de tranziție este faptul că, în principal, ”sursele” care alimentează sau defavorizează fenomenul de delincvența juvenilă sunt reprezentate de: minorii aparținând așa-numitului fenomen ”copiii străzii“, percepuți ca o categorie distinctă și cu un status social inferior
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale și nestructurate, care comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în care există deficiențe de socializare, motiv pentru care minorii fug
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale și nestructurate, care comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în care există deficiențe de socializare, motiv pentru care minorii fug de acasă și de la școală
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în care există deficiențe de socializare, motiv pentru care minorii fug de acasă și de la școală, intrand sub influența unor anturaje nefaste, în compania cărora încep să comită acte deviante și delincvente. Pentru mulți dintre acești minori, comportamentul lor deviant nu reprezintă altceva decat forma de manifestarea ”crizei” de originalitate adolescentină, ei participând la comiterea de delicte în mod întamplător sau ”ocazional“, din ”teribilism“, ”bravadă” sau ”spirit” de solidaritate de grup cu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
dintre acești minori există șanse reale de resocializare și recuperare în mediul deschis, prin adoptarea unor sancțiuni educative sau neprivate de libertate, evitându-se astfel pericolele ”etichetării” sau ”stigmatizării” lor de către comunitate, dar și cele ale ”învățării negative” a tehnicilor delincvente în cazul resocializarii în instituțiile de profil; minorii cu comportamente delincvente structurate, care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială, care provin, de regulă, din familii disociate structural și funcțional și cu o situație economică precară, având, totodată
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
mediul deschis, prin adoptarea unor sancțiuni educative sau neprivate de libertate, evitându-se astfel pericolele ”etichetării” sau ”stigmatizării” lor de către comunitate, dar și cele ale ”învățării negative” a tehnicilor delincvente în cazul resocializarii în instituțiile de profil; minorii cu comportamente delincvente structurate, care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială, care provin, de regulă, din familii disociate structural și funcțional și cu o situație economică precară, având, totodată, performanțe scăzute școlare și profesionale. Evoluția ”carierei” lor delincvente relevă comiterea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
cu comportamente delincvente structurate, care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială, care provin, de regulă, din familii disociate structural și funcțional și cu o situație economică precară, având, totodată, performanțe scăzute școlare și profesionale. Evoluția ”carierei” lor delincvente relevă comiterea, încă de la o varstă fragedă, a unor acte predelincvente (furturi de acasă sau de la vecini, colegi de clasă, fumat, fuga de la școală și abandon școlar, consum de alcool și chiar droguri, agresiuni fizice), pentru ca ulterior să treacă la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
de la vecini, colegi de clasă, fumat, fuga de la școală și abandon școlar, consum de alcool și chiar droguri, agresiuni fizice), pentru ca ulterior să treacă la realizarea unor fapte penale mult mai grave (tâlhărie, viol, furt, agresiuni fizice). minori cu comportamente delincvente recurente și reiterative, care comit fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățaȚi ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale, specializate în comiterea unor delicte spectaculoase, atât ca ingeniozitate și mod de realizare, cât și ca procedee de organizare și valorificare a ”produselor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
esențială a virilității și afirmării sociale -, pe cînd fetele învață să-și reprime agresivitatea (exprimarea ei fiind o formă de eșec personal sau o patologie dată de o socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt în conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt în conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din acest punct de vedere, repartizarea infracțiunilor pe sexe este un indicator important al civilizației carcerale, deoarece impune tratarea diferită și estimarea periculozității sociale. Problema criminalității feminine a început să-i preocupe în mod deosebit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
materiale pornografice), scăzînd, în schimb, violurile și incesturile. După unii specialiști, nici acestea nu au scăzut, ci au rămas necunoscute, din teama de sancțiuni, de răzbunare, de dezonoare multe din persoanele violate refuzînd să declare fapta la poliție. Există conduite delincvente specifice minorilor și tinerilor (asocierea în bande, violența, traficul și utilizarea drogurilor, furturile de mașini etc.), ce necesită o abordare distinctă, de aceea este important să înțelegem de ce se produc cele mai multe infracțiuni la vîrste fragede. Este un lucru știut că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
etc.), tinerii se asociază în bande pentru a-și realiza scopurile și interesele prin acțiuni ilicite, căci pe "căi" normale ele sînt greu sau imposibil de realizat. Sau, pentru a vorbi în termenii lui R.A. Cloward și L.E. Ohlin, "subculturile delincvente" grupează de regulă indivizi care, deoarece le sînt blocate sau obstrucționate oportunitățile economice sau culturale, utilizează mijloace ilegitime de reușită. O dată acceptat ca membru, minorul se transformă treptat-treptat, personalitatea lui căpătînd trăsături specifice: pasivitate și lene, instabilitate, agresivitate, ciudă, neîncredere
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
s-a ajuns așadar în situația în care criminalitatea din țară (desemnînd prin conceptul de criminalitate totalitatea infracțiunilor comise) să fie un fenomen controlat, supravegheat și gestionat de o serie de reprezentanți ai statului, cu ajutorul foștilor deținuți infiltrați în grupările delincvente. Nu surprinde, prin urmare, faptul că activitățile infracționale ale unor indivizi ajung să fie rapid cunoscute public atunci cînd autoritățile din fruntea statului (președinte, premier, miniștri sau secretari de stat) pornesc o campanie împotriva lor, ieșind la iveală fără să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de hoți de mașini, de spărgători de apartamente că istoria lor infracțională nesancționată legal era de mult cunoscută grație unor astfel de indivizi infiltrați. În concluzie, pedeapsa se acordă în sistemele juridice de tip comunist nu atît pentru sancționarea faptelor delincvente comise, cît pentru utilizarea infractorilor în exercitarea controlului social. Ceea ce propunea poliției pe vremea lui Napoleon celebrul tîlhar Vidoq șantajarea foștilor deținuți pentru controlarea lumii interlope a ajuns un fapt generalizat. Din cauza pedepselor prelungite, deținuții ajung să se adapteze lumii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ocupat altădată de activități familiale, rămâne în noile condiții gol și deci la îndemâna copilului, cu riscurile implicate. Tendințele individualiste determinate de industrializare și de nuclearizarea familiei au slăbit solidaritatea umană favorizând psihologia infracțională (Miftode, V., 2004, pp. 202-206). Presiunea subculturilor delincvente promovate prin mass-media, filme, muzică influențează direct conduita minorilor și dinamica actuală a delincvenței și criminalității. Indivizii care săvârșesc infracțiuni precum furtul adeseori săvârșesc și agresiuni sau sunt implicați în traficul și consumul de droguri. Criminologia a stabilit una din
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]