991 matches
-
să renunțe vreodată chiar și la cea mai neînsemnată dintre caracteristicile care fac din el ceea ce e. El se consideră irecuperabil pentru alte forme de viață, ba chiar consideră acest caracter irecuperabil dreptul său cel mai sacru. Chiar și un delincvent, un bandit, un toxicoman - când au întrecut o anumită limită - simt acest disperat drept al lor de a rămâne, oricum și cu prețul oricărei dureri, ei înșiși. Prin urmare, a declara pe cineva irecuperabil înseamnă a sancționa o stare de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cultura, „diferită” și profund „străină”, a clasei sociale dominante. Dar există și alți scriitori „populari” care nu prea sunt niște artiști „naivi”. De exemplu, cei ce au scris la sugestia cuiva (a unui preot, a unui sociolog). Este cazul scriitorilor „delincvenți” (adică lumpenproletariatul din Italia de Nord), de care se ocupă Camon, analizând o carte apărută acum câțiva ani, Autobiografii din lumea interlopă 1, îngrijită de Danilo Montaldi 2. Scriitorii de acest gen sunt, ca să spunem așa, „transcriși” sau, mai bine
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cumplită, este tăcerea; dar nici cu această „elocvență a tăcerii” nu-i de glumit: toată numai o derâdere detașată și disprețuitoare, aristocratică în felul său, într-un fel huliganic. Pare paradoxal, dar, inventând sau înjghebând această „biografie” a unui mic delincvent sicilian (ce-își povestește viața tovarășilor de celulă), Sciortino a adoptat aceleași măsuri stilistice ca și Marchizul De Sade. Fiecare pagină a sa este - într-un fel puțin mai umil și, în ce privește conținutul, mult mai prudent - o pagină din Justine
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dintre ele fiind prezentat Într-un capitol separat și scris de un alt autor. Programele au În comun dovezi solide referitoare la eficiența lor, dar variază mult În ceea ce privește zona de interes - educație, nutriție, combaterea drogurilor, programe preșcolare, dezintoxicare pentru tinerii delincvenți. Scopul lucrării este de a răspândi aceste informații, iar editorul nu introduce capitole conținând rezumate, analize comparative sau generalizări. 3b. O carte care generalizează Cartea lui Lisbeth Schorr (1997) se ocupă de strategiile majore ce au ca scop Îmbunătățirea condițiilor
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
hărțuit pe mulți cercetători În momentul demarării studiilor. De exemplu, În studiile clasice, un „caz” poate fi un individ. Jennifer Platt (1992a, 1992b) a observat că studiile de Început ale școlii de sociologie din Chicago s-au ocupat de antecedentele delincvenților minori sau ale vagabonzilor. Vă puteți imagina foarte ușor și cazurile pacienților, ale studenților eminenți sau ale liderilor politici. În toate aceste situații, un individ reprezintă cazul studiat și unitatea primară de analiză. Se colectează informații despre fiecare individ relevant
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
diferite că instituții economice, obiceiuri sociale sau ideologii politice au purtat r)zboaie. Inc) și mai frapant, numeroase tipuri diferite de organizații au dus r)zboaie, indiferent de faptul c) erau triburi, principate m)runte, imperii, națiuni sau bande de delincvenți. Dac) o condiție indicat) pare s) fi cauzat un anumit r)zboi, trebuie s) ne întreb)m ce factor constant determin) repetiția r)zboaielor, chiar în cazul în care cauzele lor variaz). Variațiile privind calitatea unit)ților nu sunt direct
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
așa, numai bine nu ne-a făcut toată povestea. Daily World a tăbărît pe noi cu toată muniția din dotare, analizînd pe pagini Întregi faptul că „The Look e atît de disperat că a ajuns să facă invitații pînă și delincvenților inveterați“. Locul pare mai gol ca oricînd și, ca să pună capac la toate astea, săptămîna asta au demisionat cinci angajați. Nu-i de mirare că Eric are fața asta atît de căzută. — Unde-i Jasmine? Face ochii roată În zona
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cauze adânci în interiorul familiei, rezultă că printr-un efort concentrat al membrilor ei, ea va putea fi ocolită sau stabilizată. 9.3.1.2. Terapia familială structurală tc "9.3.1.2. Terapia familială structurală " Născută din activitățile cu tinerii delincvenți și avându-l ca figură centrală pe Salvador Minuchin (1974), are la bază ideea conform căreia comportamentul disfuncțional reflectă o structură inadecvată a sistemului familial. Ea se concretizează în următoarele concepte și idei mai importante: - structura sistemului familial înseamnă indivizi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
De ce văd invers? (1970), inclusiv polițiste și de aventuri: Moartea manechinului (1970), Un biet bunic și o biată crimă (1970), Bunicul și păcatele lumii (1971), Detectiv la paisprezece ani (1971), Bunicul și porunca să nu ucizi (1972), Bunicul și doi delincvenți minori (1974), Bunicul și o lacrimă de fată (1976) ș.a. Și-a cucerit însă o poziție centrală pe tărâmul prozei abia în 1980, cu Biblioteca din Alexandria (Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR; ediția a doua, 1992
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
văd invers?, București, 1970; Moartea manechinului, București, 1970; Un biet bunic și-o biată crimă, București, 1970; Bunicul și păcatele lumii, București, 1971; Detectiv la paisprezece ani, București, 1971; Bunicul și porunca să nu ucizi, București, 1972; Bunicul și doi delincvenți minori, București, 1974; Un bunic și o biată aventură, București, 1974; Ucenicie printre gloanțe, București, 1974; Bunicul și o lacrimă de fată, București, 1976; „Munții în flăcări” - Transilvania 1849, București, 1978; Biblioteca din Alexandria, București, 1980; ed. 3, postfață Gabriel
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
spațiu cognitiv mai complex (credințe și atitudini interconectate, scenarii detaliate), este deci determinată de mediul social și familial în care se naște și crește copilul: privațiunile de tot felul, victimizarea, tratamentul violent din partea părinților, caracterul nesigur, cu găștile de tineri delincvenți, lipsa de suport social e greu să producă indivizi inocenți. Iar ca note comune ale acestor stări sunt sărăcia și lipsa de educație - caracteristici aflate la rândul lor în raport de circularitate cauzală. În multe țări, lor li se asociază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
televizată și comportamentul agresiv este clară și evidentă (apud Sears et al., 1991). Studiile de laborator relevă și ele o influență semnificativă a expunerii la scene vizuale violente asupra creșterii agresivității. Cercetările în condiții de observație riguroasă asupra unor tineri delincvenți (internați în instituții speciale) din SUA și Belgia nu au ajuns la rezultate univoce; la același timp și conținut vizionat, pe unele loturi s-a înregistrat o asociere statistică pozitivă între vizionare și conduita efectivă, la altele, nu (Parke et
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
incompatibile simultan (este cazul unui elev/student ce are rolul de lider al unei echipe care trebuie să discute despre modalități de diminuare a delincvenței la adolescenți și, simultan, are și rolul de membru într-un grup de astfel de delincvenți); rolul pe care trebuie să-l îndeplinească persoana se află sub standardele și performanțele pe care elevul/studentul respectiv consideră că le are (dacă unei persoane dominatoare i se dă rolul de sprijinitor al interacțiunilor din grup fără a avea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru pitorescul gratuit și naturalism de G. Călinescu. Scrierea fixează, cu mijloace reportericești, scene din lumea interlopă, asemănătoare celei din literatura lui Maxim Gorki și a lui Panait Istrati. Dărăpănata clădire numită Hotel Maidan e un sălaș de vagabonzi, cerșetori, delincvenți, un azil de noapte constănțean, al cărui „cel mai temut pasager” e un hoț frumos și isteț, „o floare de om”, Lixandru Vasile, supranumit Don Bazil. Acesta e urmat pretutindeni, ca de o umbră, de „anormalul” Pulca, zis Pulca Animănui
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
familii, În care are drept model figurile maternă și paternă. Lipsa afectivității sau iubirea prost Înțeleasă, de a oferi copilului tot ce are nevoie, material, răsfățul, cu alte cuvinte, poate face din copilul pașnic În primii ani de viață un delincvent la adolescență, capabil de minciuni, furt, bătaie, consum de droguri. În familiile În care unul dintre părinți este violent, repercusiuni sunt mai ales În ceea ce Îl privește pe copil, el fiind cel mai fragil și influențabil. Copilul-victimă tinde fie să
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
În totalitate unor circumstanțe de viață sau voinței unor alte persoane sau instituții cărora nu li se poate opune. Cele mai frecvente exemple de persoană-limită sunt date de transformarea indivizilor din penitenciare, lagărele de prizonieri, persoanele izolate social (emigranți, șomeri, delincvenți etcă. Privațiunea de libertate, care Închide persoana, o va transforma În ceea ce privește manifestările sale exterioare. Ea nu va avea Însă nici măcar posibilitatea de a protesta. Orice abatere de la normele restrictiv-limitative se pedepsește. În aceste condiții, protestul persoanei va avea un caracter
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
izolate, fără de familie, fără ocupație, lipsite de resurse materiale, trebuie asistate, asigurându-li-se condiții corespunzătoare de habitat, hrană, ocupație etc. Se va urmări În special resocializarea acestora, obișnuința de a trăi În colectivitate, de a comunica cu ceilalți. fă Delincvenții ridică probleme serioase și speciale de asistență și Îngrijire. Măsurile aplicate trebuie să aibă un caracter de siguranță și supraveghere atentă. Se va evita contactul Între aceștia, aplicându-se În principal metode de educație specială, de resocializare, activități practice utile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de persoane: cerșetorii, prostituatele, copiii străzii, alcoolicii, toxicomanii etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Un rol deosebit trebuie acordat asistenței și protecției unor categorii sociale, cum sunt copiii și adolescenții, familia, populația cu handicap, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice, precum și unor factori cu risc crescut de vulnerabilitate psihică, precum: alcoolismul, toxicomaniile, tentativele de suicid, delincvenții, alte sociopatii. Pe lângă măsurile psihoprofilactice, în cadrul recuperării extrem de importante vor fi reorientarea profesională și resocializarea bolnavilor psihic sau a deficienților. 7. Istoric Deși s-a constituit ca disciplină teoretică și specialitate medico-socială abia în secolului XX, se poate spune că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
motive, sociale, economice sau politice. O altă categorie o reprezintă mediile ambientale forțate, în care sunt obligați să conviețuiască unii indivizi, formând o comunitate eterogenă, în circumstanțe sociale deosebite: lagăre de muncă, prizonieri de război, colonii de muncă, colonii de delincvenți etc. Toate acestea ridică probleme deosebit de serioase și complexe. Pe lângă aspectele sociale, politice, economice, morale, se pune problema deosebit de importantă a sănătății mintale a acestor grupe populaționale. Un aspect diferit de cel de mai sus, care exprimă trăsăturile structurale ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socială urbană este neomogenă și datorită faptului că viața de confort și plenitudine atrage ca un miraj o categorie de indivizi din alte zone sociale. Aceștia vin fie în căutare de lucru, fie ca să se piardă în anonimatul vieții citadine: delincvenți, aventurieri, psihopați sau sociopați, emigranți, muncitori sezonieri etc. Acest „val de populație” cu caracter migrator face ca viața și comunitatea umană citadină să nu fie omogene și, în plus, prezintă pericolul unui amestec dăunător funcțiilor sociale, instituțiilor și relațiilor umane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
L. Tanfani și G. Caprini, P. Sivadon). Măsurile care se impun din punctul de vedere al igienei mintale sunt deosebit de importante. Ele vizează atât persoanele imigrante, cât și societatea receptoare. Aceasta, întrucât mulți imigranți pot adopta conduite de tip deviant, delincvent, care reprezintă un pericol antisocial pentru societățile în care ei imigrează. 6. Sănătatea mintală și schimbările forțate de mediu Dacă în cazul mobilității geografice individul sau grupul de indivizi acceptă în mod voluntar schimbarea mediului de origine prin emigrare, sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condițiile de carceralitate, psihoze de tip carceral. Psihozele carcerale se datorează condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de indivizi tarați social, moral sau psihologic. Acest grup de tulburări psihice se caracterizează prin următoarele (A. Porot): survin, de regulă, la delincvenții primari; apar imediat sau la scurt timp după internarea în penitenciar; au un caracter tranzitoriu și sunt reversibile prin tratamentul de specialitate. Din punct de vedere clinic se observă stări depresive, stări anxioase, episoade confuzionale, decompensări ale psihopaților, stări delirante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau temă mistică. Din cele de mai sus, se constată marele polimorfism al tulburărilor stării de sănătate mintală, legate de situațiile-limită datorate războaielor, precum și deportărilor sau internărilor forțate în lagărele de muncă, prizonieratului de război, dar și detenției indivizilor sociopați delincvenți din penitenciare. Toate acestea pun serioase probleme de sănătate mintală, pe care acțiunea de igienă mintală și societatea trebuie să le rezolve. 7. Politica sănătății mintale Față de aspectele mai sus menționate se impune adoptarea unor măsuri speciale de igienă mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fără familie; bolnavii cu afecțiuni somatice cronice etc.; familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de familie bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu probleme speciale: șomerii, emigranții/azilanții, grupele de tineri delincvenți, persoanele dependente social, sociopații, toxicomanii, prostituatele etc.; persoanele din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de societate, familie, cu un regim de viață strict controlat și impus de norme interioare; spitalele de bolnavi cronici, spitalele de psihiatrie, căminele de bătrâni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]