280 matches
-
sau în alte locuri vizibile. Ceea ce mi-a atras atenția a fost tendința manifestată direct sau difuz a celor care au gândit și produs aceste forme diverse de comunicare a ofertelor de a crea o identitate diferențiată, de a se demarca față de concurența de pe „piața” turismului/pelerinajului. Mai jos, un inventar ad-hoc al ofertelor, ordonate pe baza unor cuvinte-cheie. - Experiență și seriozitate : „Conducător de grup O.A. - 20 de ani de experiență în turism” sau „Ileana - ghid spiritual, ghid specializat”. - Îndemnuri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
succesului și atașamentului pe care i-o arată pelerinii de sex feminin ? Eric Neumann propune ecuația de bază a arhetipului feminin : femeia = corp, corporalitate = vas, recipient = receptacul. Corpul sfinților este deci una dintre cheile de interpretare. Sfânta Parascheva s-a „demarcat” în competiția simbolică cu ceilalți sfinți în jurul cărora se organizează pelerinaje în România pentru că ea este foarte „feminină” ; sub veșmintele sale se poate citi forma unui corp omenesc, așezat într-o raclă alungită, ca o navă, sacru concentrat într-o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o pot confirma pe deplin deoarece am întâlnit-o și eu foarte des în România) este aceea că pelerinii își folosesc cunoștințele religioase, „dar și pe cele istorice, geografice etc. ca pe o formă de capital cultural, pentru a se demarca de ceilalți pelerini”, însă și față de colegii de serviciu, care nu privesc întotdeauna cu ochi buni astfel de escapade cu iz religios. Discursul pelerinilor despre „puritatea” locurilor vizitate este însă impregnat de un limbaj secular. „Puritatea” este înțeleasă în acest
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Hrana consumată în timpul pelerinajului ritual religios este un semn de autodefinire, puternic marker identitar (Farb, Armelagos, 1980 : 144). Unii pelerini consumă cu strictețe doar alimente de post, alții refuză orice fel de hrană în timpul perioadei de așteptare, pentru a se demarca net de ceilalți. Am auzit la un moment dat chiar și replica : „Cum aș putea să o sărut pe Sfânta Parascheva cu buzele pline de grăsime ?”. Mecanismele de demarcare identitară și religioasă fondate pe interdicții și practici alimentare sunt active
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
evidențierea binefacerilor aduse de emancipare, ridicată la rang de vârstă de aur prin excelență. Această punere în contrast a contribuit, în mod firesc, la a face și mai sumbru tabloul trecutului evreiesc. Ulterior, iudaismul reformat și sionismul, căutând să se demarcheze de iudaismul medieval, au înnegrit și mai mult acest tablou, punând pe seama lui toată povara suferinței evreiești. În euforia lor, susținătorii franco-iudaismului, evrei cetățeni și destul de bine integrați, se prefac a nu vedea ce suportau încă alții, în alte zone
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
să nu ne lăsăm înșelați de aparențe; deși operează cu simboluri, mistere și realități ascunse, Eliade nu are nimic de-a face cu o analiză de tip guenonian (lucru pe care îl spune limpede în Jurnalul său), căutînd să se demarce de proliferarea abuzivă a unui anume tip de fantastic în literatura secolului al XIX-lea, precum și de orientarea ezoterică tradițională în Europa. Eliade nu recurge la magie sau la alte practici spiritualiste pentru a da un sens Naturii, pentru a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
specială : zona CFR, zona militară, zona aeroporturilor, cimitirele, instituțiile spitalicești și de Învățământ, organizări de aprovizionare - hale, târguri; - zona de spații libere: grădinițe, grădini, parcuri interioare și exterioare, păduri. Clasele de construcție caracterizează suprafața , Înălțimea și așezarea clădirilor și sunt demarcate după principiul utilizării intense a terenului În centru și pe artere principale și micșorarea intensității utilizării spre periferie. Se urmărește corectarea și distribuția rațională a densității populației și a construcțiilor. Se considera că densitatea existentă: de 72 loc/mp era
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
chestionate asupra condiției lor în Centrul mamă-copil arătau că a fi mamă este cel mai de seamă fapt al vieții unei femei, pe care și l-au asumat cumva într-o manieră eroică. Mărturiseau chiar că viața pare a fi demarcată clar într-o etapă de autonomie și libertate confuză (deși poți face orice vrei, nu știi ce să faci) și perioada total diferită când, devenind mame, au conștientizat povara existenței relaționale și greutatea purtării continue de grijă. Aceste considerente se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și trăită", Alexandru Duțu nota, la rândul său, că literatura de specialitate "are două limite evidente" și anume, "ea confundă adesea Europa cu Occidentul sau sugerează faptul că Europa a început să dobândească o conștiință de sine atunci când și-a demarcat hotarele spre Răsărit..." 174. Sorin Antohi, autor a numeroase studii privind geografia simbolică europeană, marchează ruptura dramatică a hărții politice și istorice a Europei o dată cu declanșarea Războiului Rece: "Cortina de Fier reușise să impună dinspre geopolitică spre antropologia culturală diviziunea
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
conducerii și al specialiștilor în RP, ci un construct socio-cultural edificat, pe de o parte, din experiențele anterioare ale membrilor și, pe de altă parte, prin utilizarea de către membri a resurselor de putere specifice organizației, cu scopul de a-și demarca o poziție cât mai avantajoasă în cadrul acesteia. Bineînțeles, specialistul în RP poate interveni, dar nu asupra "culturii" (așa cum greșit se sugerează adeseori, atribuindu-i-se puteri copleșitoare), ci asupra sensurilor care pot fi atribuite comportamentelor formale sau informale deja existente
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
rezolvare a ei este aceea de a-i nega realitatea sau importanța! După cum ușor poate constata lectorul amabil al paginilor mele, eu mă Înscriu, În problema identității, În „falanga” pozitiviștilor”, a romanticilor, a „naționaliștilor”, având bineînțeles grijă de a mă demarca Întotdeauna de cei care abuzează de idealurile naționale, de ceaușiștii de ieri sau de politicienii demagogi și profitori de azi! Revenirile mele pe teritoriul național, repetate și ciudate sau incomode pentru mulți, mai ales În vechiul regim, ca și sângele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru că erau mai mulți factori în joc acolo. Nu neg că existau în anumită măsură aceste polarizări și în România, Polonia, Ungaria, în diferite alte culturi mici din toată zona asta dintre Elba și Nipru, sau cum vrei s-o demarcăm. Dar simplificarea și proiectarea au fost născocite de către sociologi, iar mie nu-mi sună bine deloc, știu că nu corespund adevărului. S. A.: Nu corespund ca unică diagramă a luptelor de idei și a dinamicilor istorice. Pe de altă parte, mă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
legitimitatea comuniștilor, excludea în principiu orice idee de cooperare cu ei sau cu organizațiile politice, care se prezentau sau erau percepute ca moștenitoare ale partidelor comuniste. Această respingere totală a comunismului, acest efort al noilor elite postcomuniste de a se demarca clar de tot ceea ce era sau putea fi asimilat comunismului, ne duce cu gândul la expresia unui clivaj social si politic, profund, nevizibil în cursul deceniilor puterii comuniste. Profunzimea acestui clivaj, natura sa proprie și persistența sa sunt subiecte de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Imperiul Sovietic nu era singurul, el avea mereu rivali puternici, dar existența sa a oferit mereu un model de modernizare de urmat, diferit de modelul metropolelor capitaliste. În sfârșit, ea a servit de sprijin strategic țărilor doritoare de a se demarca de Occidentul capitalist. Astfel, comunismul mondial creează o structură competitivă geopolitică, care menține rivalitatea între cele două sisteme mondiale și prin acest fapt accelerează modernizarea lumii întregi 15. Dacă se consideră comunismul de stat ca o modernizare particulară, accelerată și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
nu realizez când am intrat în cealaltă țară. O comuniune spațială atât de naturală, încât gândul că pe aici a trecut cândva o frontieră ți se pare absurd. Azi, hotarele politice nu mai separă state ce împărtășesc aceleași valori, ci demarchează civilizații. Occidentul versus Rusia, Occidentul versus China. Cu atât mai frustrat te simți ca est-european, ale cărui opțiuni sunt ignorate de arhitecții noilor hărți ale lumii. Bruxelles are deja toate semnele unei metropole: bulevarde largi, parcuri imense, building-uri supermoderne. Hotelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se reped să dea pumni, palme, ghionturi. Se desfășoară astfel, minute în șir, un fel de balet repetitiv, cu mișcări sacadate, în care personajele sînt împiedicate de mascați să lovească mai tare, se smucesc și îmbrîncesc, urlînd cam aceleași enunțuri, demarcate de interjecții și întretăiate de bip-uri. Eroii joacă un rol care le este desigur familiar, dar care devine artificial prin exces: fac eforturi ca scena să țină cît mai mult, răcnesc toți odată, cît mai strident, astfel încît adesea
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
firi luptătoare, personajul care a ajuns, într-un fel, să-și detroneze autorul, printr-o faimă la care puține alte creații de hârtie au putut să ajungă. "Donquijotesc", ca și "hamletian" ori "bovarism", s-a transformat într-un substantiv comun, demarcând o arie tipologică și o atitudine fundamentală a omului. De ce credeți că este atât de magnetică personalitatea lui Don Quijote? De ce publicul cititor, atât de atras, de obicei, de eroii puternici, viguroși, învingători, îl urmărește cu răsuflarea tăiată pe cavalerul morilor
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
chiar temeiul unor excomunicări (prin manualele de literatură atît de abuziv de subiective). Și mi s-a explicat, mai tîrziu, că în cutare nefericită provincine încă nerestituită României, a fi postmodern înseamnă a fi un bun român sau a te demarca de clasa ignarilor postmoscoviți. Bravo acestui cuvînt-valiză, dacă rezistă la asemenea striviri ! Și, de fapt, nici nu am ce să-i reproșez și nici nu cred că el ar fi prea contagios pentru acei dintre noi deja vaccinați cu atîtea
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
intervențiie în arena dezbaterilor, pe alocuri chiar 1n unele scrieri minore ca importanță. Această porțiune a tabloului capătă, deci, semnul minus. La antipozi, creația, netributară conceptelor sterile, se menține validă în nucleul de bază, nu e răsturnată. Adesea se poate demarca exact începutul și sfârșitul deraierii. La Cioran și Eliade, faza care a precedat impasul, s-a remarcat printr-o efervescență a inspirației, deschisă în toate direcțiile, neutră în genere ideologic. Debutul în prima tinerețe e scutit de plaga infecției. Apoi
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
cana de cafea în mână privea cărțile pe rafturi, toate în polonă, cu coperți urâte și aspre. Gosha nu suna, timpul se scurgea lent prin aerul dens, călduț și somnolent. Profesorul s-a apropiat de fereastră și a zărit spațiul demarcat de siluetele egale ale clădirilor. Toate aveau aceeași culoare - culoarea cenușie, albicioasă a cerului. Chiar și zăpada părea a fi cenușie. Soarele strălucea neconvingător. Pe stradă stătea un tanc. Profesorul Andrews deschise fereastra, atât de insolită era priveliștea. Aerul geros
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
scrierii anunță unul dintre cele mai valoroase și originale romane ale lui Petru Popescu, care, alături de Oaza și jurnalul Întoarcerea, constituie expresia noului autenticism petrupopescian în variantă americană. Aceste volume nu presupun o vandabilitate însemnată. O analiză atentă pe text demarcă îndeosebi argumente literare indubitabile. Dacă adăugăm atmosfera reușită de sfârșit de secol din Înainte și după Edith, romanul antropologic din Amazon Beaming, fiorul plin de autenticism al întâlnirii omului modern cu australopitecul din Almost Adam și, dacă minimalizăm formulele narative
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
de fond uman și literar comun în majoritatea romanelor petrupopesciane, ceea ce reface legătura dintre opera românească și americană, subordonată unor teme comune (ex. tema supraviețuirii în contextul ideologiei comuniste sau în cel antropologic). O analiză tematică și de stil riguroasă demarcă o matrice comună. În scrierea tuturor romanelor sale, el este un povestitor redutabil. Concluzia limpede este că Petru Popescu este același atât în România comunistă, cât și în SUA. Contextul ideologic din România și cel specific entertainement-ului din Occident, la
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
cu atît mai dificilă cu cît intervine și parafraza. Atenția deosebită acordată unor texte de propagandă, iată un pariu riscant pe care și-l asumă autorii. Materia este analizată fără a i se preciza statutul. Penibilitatea unor texte trebuie precis demarcată de contextul istoric. Benzile desenate, filmele de aventuri erau ideologizate, dar jucau un rol foarte important, acela de "cultură populară". Această nuanță nu-i absolvă de vină (de a fi ideologizat materiale pentru copii, spre exemplu) pe autorii materialelor respective
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
Niculescu I. Una dintre problemele fundamentale ale comunităților românofone - atât în nordul Dunării (între Carpați și chiar în zonele subcarpatice de nord, ale �Huțulilor" ucrainieni), cât, mai ales, în vastele regiuni sud-danubiene și balcanice - a fost aceea de a-și demarca individualitatea etnolingvistică, de a-și afirma identitatea. Peste tot pe unde se găseau ("de la Galicie jusqu'au c�ur de la Grèce", cum scria Emmanuel de Martonne, în 1902 - dar și până în Kosovo, Albania și Marea Adriatică), în mijlocul altor comunități non-romanofone (grecești
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
cultural și mental, în propria ta experiență. Interpretarea devine, astfel, o variantă de traducere, pentru că, interpretînd, transpun ceva în altceva. Între cei doi termeni care intră în ecuația intepretării-traducere există inițial o distanță, spațiu liminal, cum îl numește Iser, care demarchează atît conținutul pe care îl intepretez, cît și diferența dintre două registre. Scopul interpretării este de a micșora acest spațiu liminal, de a reduce diferența și de a genera un nou termen, un al treilea, numit de autor emergență. Deși
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]