195 matches
-
a aduce atingere alin. (1), căpitanii vaselor comunitare de pescuit care desfășoară activități de pescuit trans-zonal, conform art. 19b, înregistrează data și ora primei intrări și a ultimei ieșiri. (3) Căpitanii vaselor comunitare care desfășoară activități de pescuit de specii demersal înregistrează în jurnalul de bord informațiile prevăzute în art. 19b. (4) În cazul vaselor scutite de obligația de a ține un jurnal de bord, statul membru asociat pavilionului efectuează controale, prin colectarea de probe, pentru evaluarea întregii activități de pescuit
jrc2893as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88048_a_88835]
-
JO L 19, 22.01.1994, p. 5. Articolul 19g Fiecare stat membru înregistrează activitatea de pescuit desfășurată de vase aflate sub pavilionul acestuia, în fiecare zonă de pescuit, conform art. 19a, și în "Cutia irlandeză", pentru zonele de pescuit demersal, pe baza informațiilor disponibile conținute în jurnalele de bord ale vaselor și a informațiilor colectate conform art. 19e alin. (4). Articolul 19h Fiecare stat membru evaluează, în termeni generali, activitatea de pescuit desfășurată de vasele aflate sub pavilionul acestuia, vase
jrc2893as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88048_a_88835]
-
membru informează Comisia, prin mijloace computerizate, în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 109/94, cu privire la datele obținute pentru activitatea de pescuit desfășurată: * în luna anterioară, pentru fiecare zonă de pescuit, conform art. 19a, și în "Cutia irlandeză", pentru specii demersal, înainte de data de 15 a fiecărei luni, * în primele trei luni anterioare, pentru fiecare zonă de pescuit, conform art. 19a, pentru specii pelagice, înainte de sfârșitul primei luni a fiecărui pătrar calendaristic." (2) După art. 20 se adaugă următorul articol: "Articolul
jrc2893as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88048_a_88835]
-
VIa la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2807/834 de stabilire a modalității de înregistrare a informațiilor privind capturile de pește ale statelor membre. - ora se exprimă utilizând ora universală (UTC), - atunci când se menționează captura reținută la bord pe specii, speciile demersale care sunt supuse TAC (captura legală totală) și cotelor care trebuie să fie înregistrate în jurnalul de bord în conformitate cu art. 6 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 se comunică individual în kilograme greutate vie; toate celelalte specii reținute la bord
jrc3811as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88973_a_89760]
-
din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, în conformitate cu Anexa I la prezentul regulament: - pentru fiecare zonă menționată la art. 19a alin. (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, înainte de data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă, în cazul speciilor demersale, - pentru fiecare zonă menționată la art. 19a alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, în cazul speciilor demersale, al somonului, păstrăvului de mare și peștilor de apă dulce, înainte de data de 15 aprilie, 15 iulie, 15 octombrie
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, înainte de data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă, în cazul speciilor demersale, - pentru fiecare zonă menționată la art. 19a alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, în cazul speciilor demersale, al somonului, păstrăvului de mare și peștilor de apă dulce, înainte de data de 15 aprilie, 15 iulie, 15 octombrie și 15 ianuarie pentru trimestrul precedent și înainte de data de 15 februarie a fiecărui an calendaristic pentru fiecare lună a anului
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
Declarație pe zonă de pescuit Ștergerea declarației pe zonă de pescuit FIS DFI ANEXA II Tabelul 1 - Coduri pentru zonele de pescuit din apele vestice - Regulamentul (CE) nr. 685/95 Echipament Speciile țintă Zone de pescuit Cod Echipament remorcat Specii demersale Vb (1), VI, VII, VIII, IX, X și CECAF 34.1.1, 34.1.2, 34.2.0 TGD0 (*) dintre care Vb (1), VI dintre care TGD1 Irish Box (5) TGD19 VII dintre care TGD2 VIIa TGD21 VIIf (2) TGD22
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
TGD43 CECAF 34.1.1(3) TGD44 CECAF 34.1.2(3) TGD45 CECAF 34.2.0(3) TGD46 CECAF 34.1.1(4) TGD47 CECAF 34.1.2(4) TGD48 CECAF 34.2.0(4) TGD49 Echipament static Specii demersale Vb (1), VI, VII, VIII, IX, X și CECAF 34.1.1, 34.1.2, 34.2.0 SGD0 (6) dintre care Vb (1), VI dintre care SGD1 Irish Box (5) SGD19 VII dintre care SGD2 VIIa SGD21 VIIf (2
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
sunt rezervate pentru sistematizarea datelor și nu pot fi folosite pentru declarații privind activitățile de pescuit. Tabelul 2 - Coduri pentru zonele de pescuit din Marea Baltică - Regulamentul (CE) nr. 779/97 Echipament Specii țintă Zone de pescuit Cod Echipament remorcat Specii demersale Subdiviziuni 22-32 TGD5 Echipament static și năvoade plutitoare Specii demersale Subdiviziuni 22-32 DGD5 Toate echipamentele Specii pelagice (hering, șprot) Subdiviziuni 22-32 dintre care AGH5 Unități de gestionare 31 AGH51 Toate echipamentele Somon, păstrăv de mare și pești de apă dulce
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
pentru declarații privind activitățile de pescuit. Tabelul 2 - Coduri pentru zonele de pescuit din Marea Baltică - Regulamentul (CE) nr. 779/97 Echipament Specii țintă Zone de pescuit Cod Echipament remorcat Specii demersale Subdiviziuni 22-32 TGD5 Echipament static și năvoade plutitoare Specii demersale Subdiviziuni 22-32 DGD5 Toate echipamentele Specii pelagice (hering, șprot) Subdiviziuni 22-32 dintre care AGH5 Unități de gestionare 31 AGH51 Toate echipamentele Somon, păstrăv de mare și pești de apă dulce Subdiviziuni 22-32 AGS5 1 Inclusiv subdiviziunile 29, 30 și 31
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
SG TS PS LL MI DG AG W + B W W W W W B B 1 B pentru Marea Baltică și W pentru apele vestice Tabelul 3 - Coduri pentru specii țintă sau grupuri de specii țintă Specii Cod Zona1 Specii demersale Specii pelagice Specii bentonice Plătică, rechin, ton și speciile preponderent migratoare Scoici Crabi comuni și crabi-păianjen comestibili Ton Specii pelagice (hering și șprot) Somon, păstrăv de mare și pești de apă dulce D P B M J C T H
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
navei pierdute în naufragiu: cod 1 (da)/cod 0(nu). Cantități capturate de nava(ele) transferate societăților mixte în perioada care face obiectul prezentului raport (atunci când există mai multe nave, se arată cantitățile totale) Coloane ... (10) Merluciu (t). (11) Specii demersale (t). (12) Moluște (t). (13) Specii pelagice (t). (14) Crustacee (t). (15) Alte specii (t). Tonaj comercializat aferent tuturor cantităților capturate menționate în coloanele de la 10 la 15 de mai sus Coloane ... (16) Cantitatea totală comercializată (t). (17) Inclusiv: cantitatea
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
sau pete întunecate. le sunt pești marini răspândiți în apele temperate calde, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. În Marea Neagră se întâlnește o singură specie: luciul ("Sphyraena sphyraena"), originar din Oceanul Atlantic și Marea Mediterană. Sunt pești pelagici sau demersali, cei mai mulți dintre ei trăiesc în apele de lângă țărm de mică adâncime: golfuri, estuare sau în vecinătatea recifelor de corali; unele specii trăiesc la suprafața în largul oceanelor sau până la adâncimi de 100 m sau mai mult. Juvenilii "Sphyraena barracuda" se
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
le (s) este un ordin de pești osoși teleosteeni bentonici sau demersali răpitori slabi înotători cu corpul înalt și foarte turtit, acoperit cu solzi ctenoizi și gura protractilă. Lungimea adulților variază de la 10 cm ("Zenion hololepis") până la 90 cm și 5,3 kg ("Zeus capensis"). Cele mai multe specii sunt argintii, bronze, cafenii, sau
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
o radie spinoasă și 5-9 radii moi. Înotătoare caudală scobită, trunchiată sau rotunjită, cu 12-15 radii lungi. Ochii foarte mari. Gura foarte protractilă prevăzută cu dinți mărunți pe fălci, uneori și pe prevomer și palatine. Orbitosfenoidele absente. Cele mai multe specii sunt demersale, care trăiesc aproape de fundul platformei continentale sau partea superioară a pantei continentale, la adâncimi de 35-1550 m. Adulții dulgherului mare ("Zeus faber") și probabil adulții unor altor specii de zeiforme se întâlnesc frecvent în zona pelagică sau în apropierea suprafeței
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
mima mediul înconjurător. Colorația se schimbă foarte ușor, în funcție de culoarea fundului pe care trăiește peștele. le sunt răspândite în mările din regiunea tropicală și cea temperată, iar unele specii din America de Sud și din arhipelagul malaez au devenit dulcicole. Sunt pești demersali, care trăiesc pe funduri moi mobile, mai ales nămoloase sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
răspândiți în oceanul Atlantic, Indian și Pacific. În Marea Neagră pătrund din Oceanul Atlantic și din Marea Mediterană câteva specii de sparide. Trăiesc în apele tropicale și temperate, putând în mod excepțional ajunge în apele reci și rareori în apele salmastre. Sunt pești demersali de pe platoul continental și panta taluzului continental. Peștii tineri trăiesc de obicei în apele mai puțin adânci în comparație cu cei adulți. Speciile mici și puietul peștilor mai mari sunt, în general, gregare, în timp ce adulții duc o viață solitară. Multe specii sunt
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
încetarea permanentă a activității de pescuit; - încetarea temporară a activității de pescuit; - investiții la bordul navelor și selectivitate în sensul direcționării pescuitului către speciile care prezintă o perspectivă bună în raport cu mărimea efectivelor și valorile fluctuației lor (pelagici: șprot și hamsie, demersali: calcan), fapt care ar permite o exploatare durabilă a resurselor pescărești din Marea Neagră. În scopul asigurării unei abordări unitare și integrate a pescuitului marin român în sistemul socioeconomic comunitar, PAEP trebuie urmat de acțiuni menite să creeze un sector piscicol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b) Specii demersale ... Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au făcut prin metoda holistică a traulărilor de sondaj (metoda suprafețelor), aplicată pe arii restrânse, fără a ține cont de zona de distribuție a întregului stoc, și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]