451 matches
-
a fost repede contrazisă de realitate. Încet-încet, într-o confruntare aspră între două tabere revoluționarii proruși și naționaliștii care visau o reîntoarcere la România -, balanța s-a înclinat de partea celor din urmă. În favoarea lor a mai intervenit un factor, demobilizarea trupelor rusești, staționate pe teritoriul Basarabiei, care, retrăgându-se, au trecut țara prin foc și sânge. Tâlhării, crime, pogromuri și teroare, care i-au îndepărtat până și pe țărani, la început proruși, datorită reformei agrare promise de bolșevici. Și pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
comun, reforma agrară, iar în 1921 se vor reuni în cadrul "Internaționalei Verzi". Războiul a mai provocat și o altă schimbare majoră în țările industrializate înlesnind intrarea femeilor pe piața mîinii de lucru, situație care nu a revenit la "normal" după demobilizare, căci pierderile umane au mărit diferența de număr între cele două sexe. În 1911, existau în Germania 49,3 % bărbați și 50,7 % femei. Zece ani mai tîrziu, proporția trece la 47,6 % bărbați și 52,4 % femei, ceea ce se
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
trece examenele anilor 2 și 3 la Facultatea de drept de acolo, orașul București fiind încă sub nemți. Mi-am procurat o serie de cursuri și cărțile necesare pentru pregătirea examenelor. Ajuns apoi la Galați, acasă, m-am ocupat de demobilizarea lui Constantin, spre a putea pleca și el la casa lui. Despre Constantin Bădică, ordonanța mea, care nu m-a părăsit o clipă și cu care am fost cot la cot tot timpul războiului, nu pot spune decît că-i
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
astfel să fie la un loc toți frații... dovadă că frații noștri de acolo știu cine sunt și ce vor”... Un documentar intitulat „Transnistrenii” semnează G.T. (George Tofan). * Pacea era semnată. Peste Nistru, ori în Ungaria focurile de armă continuau, demobilizarea nu sunase. Așa se explică audiența la cititori a poeziei „Într-o sară la cazarmă” scrisă de Al.Vlahuță la 28 aprilie și publicată în Glasul Bucovinei la 9 mai 1919: Într-o sară, la cazarmă, sub copaci abianfrunziți, Dorobanții
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a tatălui. După multe informări și informații căpătate din diferite surse, mama a găsit unitatea și pe tata care supraviețuise până atunci luptelor împotriva armatei sovietice și mai apoi împotriva Germaniei, într-o pădure din apropierea localității Moreni. După terminarea războiului, demobilizarea generală l-a adus și pe tata la Gheorghe Lazăr. Înrăit de faptul că “eliberatorii ruși” au ocupat Basarabia și că acolo a rămas toată agoniseala dar și părinții cu cei 8 frați, a început să facă propagandă anticomunistă în preajma
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
plata ei și așezând în toate întreprinderile ziua de muncă de 8 ceasuri, și să întocmească controlul țării asupra fabricilor și a veniturilor pe tot pământul Republicei Moldovenești. Sfatul Țării are în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei și a fabricilor. Ca să înlăture grozăviile foametei și a urmărilor ei, Sfatul Țării va lua toate măsurile, ca să fie arate și sămănate toate câmpiile slobode ale Basarabiei. 4. Să orânduiască alegerile drepte în așezământurile locale de sine ocârmuire, care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dându-le autonomia culturală-națională-personală. 8. Să orânduiască treaba învățământului pe temeiul autonomiei și al naționalizării pentru toate popoarele Republicii Moldovenești. 9. Să întocmească îndată polcuri naționale din ostași născuți pe pământul Basarabiei, pentru apărarea bogăției țării de jaf în vremea demobilizării oastei și pentru izbăvirea țării de cea mai strașnică anarhie. 10. Să ieie măsuri pentru ca îndată să se încheie pace fără răpiri de pământuri străine și, iară despăgubiri de război, dându-se noroadelor dreptul de a-și hotărî soarta; pacea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Lichidare, în luna septembrie 1921. Aceste date se referă la bunurile livrate României în perioada războiului imperialist (1916-1917), precum și la cele pierdute de Armatele noastre 4, 6, 9 și parțial de Armata 8, pe teritoriul României și al Basarabiei, la demobilizarea din 1918. Conform acestor date, datoria totală a României față de R.S.F.S.R. se ridică la suma de 982.755.826 ruble și 79 copeici, 15.216.107 franci și 40 centime, 23.000.000 lei, 621.240 lire sterline, 579.066
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
copeici, 15.216.107 franci 40 centime, 621.240 lire sterline, 579.066 dolari, 156.000 mărci finlandeze, 26.400 yeni. 2) Bunuri pierdute de armatele noastre 4, 6, 9 și parțial 8, pe teritoriul României și al Basarabiei, la demobilizarea din 1918: 326.662.075 ruble 65 copeici, 23.000.000 lei. Ultima categorie este împărțită în două subgrupe: a)Bunuri date autorităților române spre păstrare, sub semnătură - bunuri dovedite cu acte românești incontestabile, cu semnăruri, cu chitanțe ș.a.m.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Datele prelucrate conform schemei menționate, chiar dacă cuprind toate materialele aflate la dispoziția Direcției a II-a de Lichidare precum și materialele predate C.P.C.C. nu pot fi considerate în nici un caz definitive, întrucât o bună parte dintre materiale a dispărut atât în timpul demobilizării din 1918, cât și transportul frontului român în Crimeea, în 1919. Din această cauză, multe bunuri atât ale unor depozite, cât și ale unor unități ale armatei au rămas neinventariate și nu au fost incluse în datele menționate. Ținând seama
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
informații pot avea, de asemenea, o importanță mare la convorbirile cu România, deși ele au doar un caracter informativ. Mai trebuie remarcat că în tabloul general al datoriilor României nu au intrat materialele privind bunurile predate sde armatele noastre (la demobilizare), organizațiilor obștești, instituțiilor orășenești și de plasă, mănăstirilor, populației ș.a.m.d., aceste materiale au rămas neprelucrate și de aceea n-au putut fi incluse în tabloul general. Tot așa cum nu au fost incluse în tabelul general documentele în limba
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pentru noi. Iată dife ritele articole care ne încremeniră: [1. Dobrogea cedată în întregime, lăsându ne cu o cale comercială la Mare prin Constanța. 2. Rectificarea fruntariilor cu Ungaria, luându-ne trecătorile și coama munților. 3. Concesiuni economice Germaniei. 4. Demobilizarea armatei, în parte imediat, în totalitate îndată ce va fi subscrisă pacea cu Rusia. 5. Libera trecere prin Puterile Centrale a ofițerilor-instructori, aliații noștri. 6. Pacea trebuia parafată până la 19 martie.] (Ediția a II a, 1996, p. 153. ) Era așa de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
candidatura de deputat marghilomanist la Gorj. Chiar Rădulescu-Motru, profesor universitar, directorul revistei care în 1915 pleda intrarea în război, își uitase internarea la Săveni și ceruse un mandat în Camera aleasă sub ocupație. Aceste alegeri ocupau toată administrația, până și demobilizarea încetase. Marghilomaniștii și carpiștii se combăteau pe față, nu se înțelegeau decât în ura în contra liberalilor și mai ales a Brătienilor și în neprevederea scurtei lor vieți ca parlamentari. D. Emil Petrescu plecase la moșie, încetase lupta, liberalii se abțineau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o frăție de arme. Mai ales după eliberarea Transilvaniei, lupta contra germanilor, deși dusă până la capăt, nu rezona în sufletele zburătorilor români. "Am continuat acest război ca niște automate povestește Dan Vizanty. (...) După ce ne-am întors în țară, a urmat demobilizarea și începutul acestei <<păci>> ciudate care continuă și azi. Pentru mine și pentru țara mea aveau să urmeze episoade dramatice". Comunismul se instaura, la presiunea continuă a sovieticilor. Pe 22 august 1947 este scos din cadrele active ale armatei. Ca
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
atât: "Mi-am pierdut aripa dreaptă... voi învăța să trag cu stânga!". La câteva luni după aceasta, în noiembrie 1943 devine comandant al Regimentului 2 Vânători-Parașutiști, continuând în perioada iunie-noiembrie 1944 să acționeze în Bretania, parașutat în spatele liniilor germane. La demobilizare, în 1945, acumulase nu mai puțin de 17 motive (ca integritate fizică) pentru care ar fi putut fi reformat. Wolf Hirth Celebru pilot planorist german, nu a luat efectiv parte la război, dar a realizat performanțe aviatice de invidiat, în
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
este înaintat la gradul de locotenent, iar pentru faptele de eroism, este decorat cu “Coroană României” clasa a V-a, “Coroană României” cu panglică de Virtute Militară în grad de cavaler, cu “Crucea de Fier” și alte decorații, iar la demobilizare avea gradul de căpitan. Datorită tăvălugului sovietic, ce a venit în 1944, pește țară, profesorul Vasile Tiganescu a fost refugiat în Banat și a funcționat ca profesor la Gimnaziul “Principele Carol” din Sanicolaul Mare și apoi la cunoscutul Liceu “Coriolan
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
12.12.1942, iar Pr. cpt. rez. Băcăoanu Petru a rămas în continuare, toată iarna 1942 - 1943, reîntorcându-se cu unitatea sa de care depindea (fiind pe front și în 1943, data exactă se poate constata din arhiva respectivă) precum și demobilizarea sa, întrucât nu cunosc dacă i s-a făcut, apoi, livret militar în care să se specifice toate mutațiile, Pr. Băcăoanu făcând atunci parte din clerul militar de rezervă, nu din cel activ și, deci, probabil, nu i s-a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a fost medic definitiv la Asigurările Sociale din Iași, iar după înființarea Institutului de Igienă, șef de secție la Igiena Socială. În perioada refugiului în Transilvania, dr. Constantin Bart a activat la Spitalul Militar din Alba Iulia, până în 1946. După demobilizare, s-a întors la Iași, la Facultatea de Medicină. După un an, în 1947, a fost demis după o activitate de 27 de ani, cu definitivat în învățământul superior, cu trei gradații de merit și trei de vechime, urmaș de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
văzut niciodată înfiorătoarea mizerie a cartierelor muncitorești din Londra, și desigur din celelalte mari orașe industriale ale Angliei, dar eu mă refer la aceea din Londra, pe care am văzut-o în 1932. De altfel, la întoarcerea din Rusia, după demobilizare, am spus fără sfială tuturor prietenilor mei că Românii n-au dreptul să vorbească despre „barbaria” din Rusia sovietică (termen folosit de preferință de propaganda antonesciană) deoarece n-am văzut la Odes[s]a mizeria mahalalelor bucureștene și de-a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să se producă efectiv peste cîteva săptămîni...). Dar o asemenea mutație, făcută de coroană, necesita un răgaz de cel puțin șase săptămîni. (Aici ieșea la iveală aspectul ei ascuns: trebuia să se obțină ca România să aibă răbdare, să ordone demobilizarea și să aștepte pînă la Paștele Cailor încrezîndu-se într-o promisiune regală, transmisă mie printr-un baron necunoscut...). "Binevoiți să transmiteți Maiestății sale că îi mulțumesc pentru această comunicare confidențială. Presupun că, adusă astfel la cunoștința ministrului României, ea este
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
În timpul regimului comunist, psihologia românească se definea prin celebra formulă: să-i moară și vecinului capra! Adică ungurului... Dar până la unguri mai sunt și alți vecini. Români. Să le moară capra la toți: să fim egali în sărăcie. Era o demobilizare generală potrivită cu regimul de atunci, care propovăduia demagogic o egalitate care nu exista nici măcar în lege, în faptă ce să mai vorbim... Cel de acum vrea să impună o societate capitalistă - de ce oare guvernul încurajează în continuare invidia pasivă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
interogațiilor, contrucțiilor interjecționale etc.); desemnarea destinatarului (prin folosirea alocutivelor de adresare, aparținând "tipului vocativ"); solicitarea ca destinatarul să-și asume statutul de alocutor (solicitarea de participare la interlocuțiune prin folosirea elementelor aparținând "tipului imperativ") − (b) prezentarea; (c) menținerea contactului; (d) demobilizarea verbală 4. 3. ALOCUTIVE INTERJECȚIONALE 5 În paginile de față, ne vom ocupa de unele formațiuni din româna actuală încadrabile, în mod tradițional, în categoria interjecțiilor alocutive 6. Materialul lingvistic consultat relevă faptul că interjecția ocupă o poziție privilegiată în
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
sferei de utilizare și evoluția proprietăților enunțiative ale formei prezentative; − vom încerca să prezentăm funcțiile comunicative (valorile pragmatice) ale unor alocutive hortative, numite de noi de mobilizare (care realizează o ofertă pentru îndeplinirea unei acțiuni − prin varianta tipică hai) și demobilizare verbală (care au funcția de frânare sau atenuare a unei acțiuni a alocutorului − printr-una dintre variantele tipice: stai)8 în limba română actuală.9 Menționăm faptul că multiplele așa-zise valori semantice ale formațiunilor discutate "survin de obicei în urma
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
arate roadele. (EZ, 14.V.2008) Cristian Tudor Popescu (jurnalist): Dar acest partid nu va mai conta pe scena politică activă, cum nu va mai conta, iată, un alt partid, PRM (EZ, VI. 2008). 3.2. Alocutive de mobilizare și demobilizare verbală Cu alt prilej (Manu Magda 2003a) afirmam faptul că progresia comunicării se realizează printr-un efort continuu și alternativ de mobilizare și demobilizare a interlocutorilor cu ajutorul unor mijloace specifice, lingvistice și non lingvistice, care diferă de la o cultură și
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mai conta, iată, un alt partid, PRM (EZ, VI. 2008). 3.2. Alocutive de mobilizare și demobilizare verbală Cu alt prilej (Manu Magda 2003a) afirmam faptul că progresia comunicării se realizează printr-un efort continuu și alternativ de mobilizare și demobilizare a interlocutorilor cu ajutorul unor mijloace specifice, lingvistice și non lingvistice, care diferă de la o cultură și de la o limbă la alta, variind în funcție de context, interlocutori, canal 26. Vorbitorul își anunță intenția de a realiza un anumit act de limbaj prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]