6,757 matches
-
de lucru: pe grupe Momentul folosirii: Comunicarea de noi cunoștințe Sarcina de lucru: Studiați conținutul fișei de lucru Timp de utilizare: 5 minute 1. Obiectivele politici pronataliste comuniste: aă sporirea natalității b) creșterea speranței de viață la naștere c) creșterea demografică 2. Legislație: a) decretul nr.770 /1966 - interzicerea avortului b) decretul nr.771 / 1966 - stabilirea sancțiunilor c) decretul nr.409 / 1985 - impozite mai mari pentru persoanele fără copii 3. Consecințele: a) reducerea cheltuielilor familiale pentru creșterea și educarea copiilor, acordarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și lăcașurile de cult ridicate în trei cartiere ale Brezei: biserica „Sf. Nicolae” din Breaza de Sus (1777); biserica din cartierul Podu Vadului (1810); biserica „Sf. Gheorghe” din cartierul Breaza de Jos (1830). De asemenea, date despre realitățile economico-sociale și demografice de la Breaza sunt furnizate de Catagrafia anului 1838. Începând cu anul 1856, biserica Sf. Gheorghe Nou din București devine și ea coproprietar pe moșia Breaza. Aceasta avea ca arendași pe Jane Dimotescu din Provița de Sus și stăpânea o suprafață
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie demografică relativă. Ei șiau înălțat casele pe dealurile și văile din jurul terasei, dând naștere unor așezări mai mici care le poartă si astăzi numele: Nistorești, Surdești, Irimești, Pescărești, Șendrești, Vrăbiești, componente ale orașului contemporan, cărora li se adaugă altele mai mari
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Belia în râul Prahova, si-a luat numele de Gura Beliei, pe a cărui vale au curs odată cu undele sale zglobii, numai rele, stricăciuni si belele. În extremitatea sudică a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații demografice, Podul Vadului care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al populației care ajunge la 14847 locuitori. Analizând populația orașului Breaza în perioada cuprinsă între 1966-1977 se constată un spor de populație de 1921 locuitori. Este perioada în care se înregistrează cel mai mare spor natural datorită legislației în domeniul demografic impusă de regimul totalitar. Anul 1968 se remarcă prin cea mai ridicată valoare a natalității: 35% și un spor natural de 25, 8%. Și după 1977 populația brezeană a avut o evoluție permanent ascendentă atingând până în preajma finalului de deceniu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
datorează unei mortalități destul de ridicate cu un indice de 19‰ în 1930 și 21‰ în 1946. După 1966, analizând puțin mai amănunțit indicatorii mișcării naturale, se observă că perioada cuprinsă intre deceniile 7 și 9 se poate asocia cu explozia demografică - fenomen care se manifestă in majoritatea regiunilor țării. Acest lucru a fost posibil pe fondul noilor posibilități și perspective de progres social și economic pe care le ofereau acele timpuri, la care s-au adăugat și o serie de factori
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lucru a fost posibil pe fondul noilor posibilități și perspective de progres social și economic pe care le ofereau acele timpuri, la care s-au adăugat și o serie de factori care au ținut de politica de încurajare a creșterii demografice pe care a adoptat-o regimul politic comunist. Ea se referea la interzicerea avorturilor, la asigurarea unor facilități de ordin financiar și material familiilor cu mulți copii, la care s-au adăugat îmbunătățirea condițiilor de viață și de locuit, cât
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
feminină, în anul 2003 înregistrându-se o populație totală de 19234 locuitori, femei fiind 9791 iar bărbați 9443 Structura populației pe grupe de vârstă și analiza acesteia pune în evidență aspecte de o mare importanță, atât din punct de vedere demografic cât și economic. Sub aspect demografic se pot preciza o serie de fenomene ce sunt în funcție de această variabilă, care evidențiază, în ultimă instanță, specificul de manifestare în profil teritorial a unor indicatori de bază ai dinamicii populației. Pe plan economic
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o populație totală de 19234 locuitori, femei fiind 9791 iar bărbați 9443 Structura populației pe grupe de vârstă și analiza acesteia pune în evidență aspecte de o mare importanță, atât din punct de vedere demografic cât și economic. Sub aspect demografic se pot preciza o serie de fenomene ce sunt în funcție de această variabilă, care evidențiază, în ultimă instanță, specificul de manifestare în profil teritorial a unor indicatori de bază ai dinamicii populației. Pe plan economic reprezintă o bază de planificare reală
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ușoară scădere, înregistrându-se o creștere pe segmentul populației adulte. Ceea ce este îmbucurător este faptul că, de exemplu, față de de anii de referință de mai sus, populația vârstnică este în regres și deci orașul Breaza nu prezintă fenomenul de îmbătrânire demografică ce afectează majoritatea țărilor europene, cuprinzând în ultimii ani și populația României și implicit a județului Prahova. Cele mai mari ponderi le are populația adultă cu vârste cuprinse între 30-39, 40-59 și chiar 50-59 ani. Aceste segmente de populație au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
persoane tinere sau adulte. Pe ansamblu, localitatea nu prezintă încă o situație îngrijorătoare, dar problemele nu sunt deloc simple, afectează întreaga societate românească și numai timpul și urmărirea unor strategii corecte de integrare și dezvoltare socială și economică și implicit demografică vor arăta o imagine viabilă sau nu a comunității de aici. Însă vigilența trebuie întinsă la maxim. 5. 5. 2 Structura pe naționalități și confesională Amplasată într-un teritoriu de pură componență națională, această așezare atestă covârșitoarea majoritate a populației
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se calculează analitic pe baza unei norme specifice de (1,5...5) l/om,zi: - se ia în considerație la adoptarea valorii normei specifice gradul de ocupare și utilizare al suprafețelor întreținute, ca și densitatea populației și parametrii ecologici și demografici ai zonei; - pentru centre comerciale, piețe se poate adopta o normă de necesar specific de (1...1,5) l/om,zi Necesarul de apă tehnologică pentru industrie (qiă se calculează analitic în conformitate cu norma tehnologică și capacitatea de lucru a fiecărei
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
realizarea până în prezent a unor studii de geografie umană care să privească numai comunitățile de ruși-lipoveni din orașele și satele județului Iași. De aceea, în lucrarea de față, am urmărit cu atenție câteva tendințe manifestate în evoluția populației, complexitatea fenomenelor demografice și interacțiunea acestora cu cele social-economice. Date statistice și informații generale despre rușii-lipoveni din județul Iași se regăsesc în unele lucrări de geografie umană care tratează populația județului sau a țării, în monografiile așezărilor, în lucrări de doctorat sau de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
rezultate ce reflectă situația reală din populația totală generală, cu o anumită probabilitate. Rezultate certe pentru reflectarea situației de pe piața muncii se pot obține numai în urma investigațiilor statistice totale care se realizează la recensămintele populației. Deoarece, în cazul unor indicatori demografici și economici, nu se face o distincție clară între populația majoritară și etniile conlocuitoare, iar rezultatele recensământului din 2011 nu au fost încă validate, pentru obținerea datelor necesare am apelat atât la Institutul Național de Statistică, cât și la alte
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Bălușești din cuprinsul Șeii Ruginoasa pomenește și geograful Victor Tufescu în lucrarea “Dealul Mare-Hârlău”. În prezent comuna Todirești curpinde trei sate: Todireștireședință, Stroești și Băiceni. 2. Analiza geografică a populației 2.1. Evoluția numerică a populației ruso-lipovenești În interpretarea datelor demografice referitoare la staroveri trebuie sa ținem cont de faptul că de-a lungul timpului autoritățile au folosit termeni diferiți pentru membri acestui grup etnic (ruși, lipoveni sau ruși-lipoveni), iar indicatorii referitori la etnie, limbă maternă și religie nu s-au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
perturbatoare a factorilor amintiți mai sus. Evoluția numerică a populației din localitățile supuse analizei a fost, în general, oscilantă în timp, în funcție de realitățile politicoeconomice, de măsurile pronataliste și antinataliste sau indiferente din anumite perioade istorice, la care se adaugă comportamentul demografic specific reprezentanților acestei comunități. Din analiza datelor surprinse la recensăminte se constată că, în general, populația totală înregistrează o evoluție ascendentă, firească, pe când la populația staroveră apar mai ales în perioada 1930-1992 și valori contradictorii care nu pot fi explicate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în toate localitățile în care era bine reprezentată poate fi pusă pe seama persecuțiilor religioase și politice din prima jumătate a secolului XX, coroborat cu constituirea statului Israel (1948), implicând mișcări migratorii masive. La această scădere au mai contribuit și comportamentul demografic specific (tradiția ca familia să nu aibă mai mult de 1-2 copii ) și procesul de îmbătrânire demografică. Cu excepția perioadei când oamenii aveau rețineri în exprimarea liberă a apartenenței etnice, satul Todirești a cunoscut o ușoară creștere procentuală a populației ruso-lipovenești
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
prima jumătate a secolului XX, coroborat cu constituirea statului Israel (1948), implicând mișcări migratorii masive. La această scădere au mai contribuit și comportamentul demografic specific (tradiția ca familia să nu aibă mai mult de 1-2 copii ) și procesul de îmbătrânire demografică. Cu excepția perioadei când oamenii aveau rețineri în exprimarea liberă a apartenenței etnice, satul Todirești a cunoscut o ușoară creștere procentuală a populației ruso-lipovenești până în anul 1992, (0,6% în 1930, 2,7% în 1992), după care ponderea acesteia în totalul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
2002, când populația rusolipovenească avea acceeași pondere ca și etnicii greci și evrei 0,13% - și în anul 2011 când a ajuns la 0,17% din populația totală. Din analiza diagramei care prezintă populația rușilor-lipoveni la ultimele recensăminte, observăm creșteri demografice semnificative în Municipiul Iași și în comuna Focuri, ambele cu peste 95%, urmate de Tg.Frumos cu 42%, situație pentru care Filip Ipatiov folosește sintagma” disimulare etnică”, explicând astfel că în anul 1992 comunitățile starovere aveau mai mulți membri decât
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
anul 1992 comunitățile starovere aveau mai mulți membri decât apăreau în statisticile recensământului. Din aceeași analiză rezultă și o scădere a numărului de etnici ruși-lipoveni la Brătești, însă aceasta se încadrează în limite acceptabile, fiind în strânsă legătură cu legitățile demografice. 2.2. Componentele geodemografice și evoluția lor La nivel de localitate evidența numărului născuților și al decedaților precum și structura populației după anumite criterii nu țin cont de diferențierile etnice. Populația rusolipovenească nu este majoritară în nici una din localitățile vizate (la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
activ al bilanțului natural și se poate exprima ca fiind raportul între numărul de născuți vii în decursul unui an și populația care a dat naștere acestora. Principalii factori care determină valorile natalității sunt condițiile de viață ale populației, politica demografică, practica religioasă, starea de sănătate și vârsta populației. În perioada 1966-2011, atât la nivelul populației totale a orașului Tg.Frumos cât și la populația de ruși-lipoveni s-au înregistrat valori ridicate ale natalității în intervalul 19701990, fapt explicat prin aplicarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
economice la nivel local și național, cât și fenomenului migratoriu, mulți tineri alegând să părăsească țara în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit și care să le asigure un nivel de trai mai ridicat. Mortalitatea este un indicator demografic care se calculează ca raport între numărul de decese în decursul unui an și populația medie: M=D/Pmx1000. În perioada 1966-2011 valorile mortalității prezintă o evoluție mai echilibrată față de cele ale natalității, cu perioade de creșteri și reduceri mai
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mortalitatea populației orașului se menține la valori cuprinse între 6 și 4,5‰, în timp ce mortalitatea rușilorlipoveni ajunge la 13,3‰ în 1995 și la 15,5 ‰ în 2002, scăzând apoi la valoarea de 7,3 ‰. Mortalitatea infantilă este un coeficient demografic care se raportează numai la numărul născuților vii din perioada în care s-au înregistrat decesele în vârstă sub 1 an și este hotărâtor influențat de condițiile igienicosanitare precum și de nivelul de trai scăzut. Analizând decesele în cadrul populației de ruși-lipoveni
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și este hotărâtor influențat de condițiile igienicosanitare precum și de nivelul de trai scăzut. Analizând decesele în cadrul populației de ruși-lipoveni în perioada 1996-2011 se constată un singur caz de deces sub 1 an în anul 1997, numărul redus al acestui coeficient demografic datorându-se atât asistenței medicale sporite, grijei deosebite acordate copiilor, nivelului de trai destul de ridicat, la care se poate adăuga și factorul genetic. Sporul natural ”nu are nici o semnificație pentru puterea de reproducere a populației” (Trebici, 1979, p.279), dar
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
copiilor, nivelului de trai destul de ridicat, la care se poate adăuga și factorul genetic. Sporul natural ”nu are nici o semnificație pentru puterea de reproducere a populației” (Trebici, 1979, p.279), dar prezintă importanță mai ales pentru descrierea și înțelegerea creșterii demografice. În perioada 1996-2011, la Tg. Frumos bilanțul natural prezintă valori pozitive pentru cele două grupe de populație, excepție făcând anul 2002 când la populația de ruși-lipoveni mortalitatea a depășit natalitatea (Buruiană, D., 2007). Cele mai ridicate valori s-au înregistrat
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]