1,109 matches
-
calității programului erau nu doar programa ambițioasă, ci și renumele profesorilor ce predau În cadrul școlii, printre care se numărau personalități proeminente ale elitei intelectuale române. Astfel de nume erau Mircea Vulcănescu (economie), Henri Stahl (sociologie), Francis Rainer (anatomie), Sabin Manuilă (demografie), Gheorghe Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau membri ai conducerii școlii 79. Unii dintre profesorii mai tineri fuseseră beneficiari ai unor burse de prestigiu. De
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
populației. Eugeniștii au fost atenți la diferite aspecte ale acestei probleme, luând În calcul atât rata natalității, cât și cea a mortalității infantile și au atacat problema descreșterii sporului de populație pe ambele fronturi. Impactul măsurilor eugenice a depășit domeniul demografiei și chiar pe cel al medicinei, ajungând În sfera politică, unde aceste reforme au determinat Însăși redefinirea conceptului de cetățenie. Legislația care Își propunea să amplifice calitatea și cantitatea reproducerii redefinea drepturile și obligațiile indivizilor În privința alegerilor conjugale și măsurilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al., Istoria. 64. Mircea Vulcănescu et. al. (eds.), Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București, București, 1937; Henri H. Stahl, Amintiri și gânduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, Editura Minerva, București, 1981; Chirot, „Ideology”. 65. D.C. Georgescu, „Secția de demografie, antropologie și eugenie a Institutului Social Român”, Sociologie Românească, nr. 1, ianuarie 1936, pp.56-57. 66. Vezi capitolul 5. 67. Dimitire Gusti, Opere alese, vol. 3, ed. Ovidiu Bădina și Octavian Nemțeanu, Ed. Academiei R.S.R., București, 1968, p. 248. 68
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
milioane de lei alocate În 1928 („Buget”, Arhivele Ministerului Sănătății, 1933, dos. 355, 1928, dos. 137, Arhivele Naționale, Filiala București). 75. Organizarea Biroului a fost modificată când acesta a devenit Secția pentru Biologie Umană și Antropologie, parte a Institutului pentru Demografie și Recensământ, sub conducerea lui Sabin Manuilă, Împreună cu Secția pentru Studiul Minorităților. 76. Este foarte probabil ca Banu, În calitatea sa de fost membru al mai multor guvernări „burgheze”, să fi fost și el condamnat la Închisoare sub regimul stalinist
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ai problemei minorităților. Vezi introducerea lui Larry Watt la opera lui Sabin Manuilă și Wilhelm Filderman, The Jewish Population in Romania during World War II, Fundația Culturală Română, Iași, 1994; Sorina Bolovan și Ioan Bolovan (eds.), Sabin Manuilă. Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj, 1995. 66. Sabin Manuilă, „Problema rasială a României”, România Nouă, vol. 7, nr. 41, 22 noiembrie 1940, p. 5. 67. Simion Mehedinți, Întrebări, București, 1942, pp. 255-256. 68. Nicole Hahn Rafter, Creating Born Criminals, University of
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
11, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1941, pp. 341-397. Banu, Gheorghe, „Organizarea medicinei asigurărilor sociale În România”, Revista de Igienă Socială, vol. 13, nr. 1-3, ianuarie-martie 1943, pp. 3-46. Banu, Gheorghe, Tratat de medicină socială, vol. 1, Medicina socială ca știință. Eugenia - Demografia, Editura Casa Școalelor, București, 1944. Bârsănescu, Ștefan, Pedagogia și didactica pentru școlile normale, școale profesionale și Învățători, ediția a VII-a revăzută, Craiova ș1943?ț. Bârsănescu, Ștefan, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937. Bogdan, Elena, Feminismul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urmă ani, București, 1885. Georgesco, C., „La fertilité différentielle en Roumanie”, XVIIe Congrès International d’Anthropologie et d’Archéologie Préhistorique: VIIe session de L’lnstitut International d’Anthropologie Bucarest 1-8 Septembre, 1931 (pp. 323-325), București, 1939. Georgescu, D.C., „Secția de demografie, antropologie și eugenie a Institutului Social Român”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1936, pp.56-57. Georgescu, D.C., Cercetarea cadrului biologic al satului. Îndreptar extras din: Îndrumări pentru monografiile sociologice, București, 1940. Gheorghiu, C.C., „Demofilia și eugenia ca principii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Kaplan (eds.), When Biology Became Destiny: Women in Weimar and Nazi Germany, Monthly Review Press, New York, 1984, pp. 271-296. Bologa, Valeriu et al., Istoria medicinii românești, Editura Medicală, București, 1972. Bolovan, Sorina, și Bolovan, Ioan (eds.), Sabin Manuilă. Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj, 1995. Braham, Randolf (ed.), The Destruction of Romanian and Hungarian Jews During the Antonescu Era, Social Science Monographs, Boulder, Colo. 1997. Brătescu, Gheorghe, Biological and Medical Sciences in Romania, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Brătescu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urls></urls></record></Cite></EndNote>(1984; 1988). Numit Index of Social Progress (ISP; WISP), a fost calculat începând cu 1986. El cuprinde, în forma actuală, 45 de indicatori grupați în 10 domenii: educație, sănătate, statusul femeii, efortul de apărare, economie, demografie, geografie, haos politic, diversitate culturală și efort social, agregați pe o scară de la 0 la 100. Cele mai dezvoltate, potrivit aceastei clasificari, sunt regiunile Australiei și Noii Zeelande (cu 84 de puncte), Europei (82 de puncte) și Americii de Nord (79 de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Altfel spus, statele se diferențiază între ele în funcție de puterea pe care o dețin. Însă puterea este întotdeauna relativă, ea nu poate fi măsurată cu exactitate, fiind mai degrabă o funcție a unor elemente ale puterii naționale: așezarea geografică, resursele naturale, demografia, moralul național, caracterul național, calitatea guvernării și a diplomaței, capacitățile tehnologice, economice și militare. În funcție de aceste variabile, fiecare stat își concepe propria politică externă. Dacă Statele au avantajul de a avea o dimensiune continentală, fiind înconjurate de ape, un stat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aceștia au Încercat să găsească un spațiu sigur În care să nu audă altceva decît „fluieratul ceainicului și ticăitul prietenos al ceasului”. Aflat În atenția cercetătorilor din cele mai diverse domenii cum ar fi științele economice, dreptul, relațiile internaționale, sociologia, demografia etc., exilul nu a lipsit nici dintre temele de cercetare ale istoricilor. Totuși, interesul sau dezinteresul istoricilor față de un subiect specific poartă amprenta contextului social, politic și intelectual În care se face reconstituirea istorică. De aceea, poate că unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1790-1930)”, Buletinul Institutului American din România, București, vol. I, nrs. 2-4, 1934, pp. 111-112; Radu Toma, „Românii din Canada”, Ecouri românești, nr. 59, august 1979, p. 11. Apud Gelu Neamțu, op.cit., p. 30. Ibidem, p. 25. Sabin Manuilă, Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, pp. 144-153; Edyed Ákos, „Problema emigrarii taranimii din Transilvania la Începutul secolului XX”, Acta Musei Napocensis, VII, Cluj-Napoca, 1970, pp. 365-378; Ioan Rusu Sirianu, Românii din statul ungar (statistica, etnografie), București, 1904, p. 309. Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
teritorială sub apăsarea popoarelor migratoare din interiorul continentului, din nordul scandinav și îndeosebi din Mediterana, Europa occidentală și-a regăsit echilibrul și capacitatea de afirmare în raport cu puterile ostile în cursul secolului XI. Rezultat al acumulărilor multiple de putere în sfera demografiei, a economiei și în general a vieții sociale, a constituirii unei forțe militare redutabile, alcătuită din cavalerii îndelung antrenați în mânuirea armelor, și nu în ultimul rând al unei direcții spirituale ferme asumate de papalitatea reformatoare din secolul XI, creștinătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doua jumătate a veacului XVII a condus la perpetuarea consemnării anului menționat ca decisiv în acest proces și aceasta în ciuda enunțării unor ipoteze verosimile - e drept în cadrul unor cercetări privitoare la istoria trecutului armenilor în general sau în lucrări de demografie istorică. Întâietatea notării sub această dată a trecerii armenilor prin pasurile Carpaților și schițarea contextului în care a avut loc acea strămutare a aparținut iezuitului Bzenszki Rudolf. Lucrarea sa Syllogimaea Transilvaniae Ecleziae per historiophilum anagnoston, scrisă în 1699 și păstrată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scopul de a deveni un instrument de lucru pentru strategii militari, care privesc țara ca pe o posibilă zonă de luptă și care conțin informații detaliate despre forțe militare existente, facilități militare și de transport, topografie militară, precum și despre politica, demografia, industria și agricultura țării. Deși problemele analitice care apar atunci când se realizează o asemenea bază de date sunt minime, este necesar să se știe care informații sunt importante și care nu. Deciziile cu privire la țările care urmează să reprezinte un viitor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unor informații despre terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, traficul de droguri și o serie de probleme de natură comercială și economică. De asemenea, această listă cuprinde solicitările factorilor politici privind informații din domenii neconvenționale precum noile tehnologii, demografia, migrația populației, problemele medicale și de mediu. Vezi Loch K. Johnson, „Smart Intelligence”, Foreign Policy, nr. 89 (iarna 1992-1993), pp. 60-61. 4. Pentru expunerea acestui subiect referitor la practica serviciilor secrete, vezi Adda Bozeman, Strategic Intelligence and Statecraft: Selected Essays
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
editie romanească Polirom, 1999 Tismăneanu, Vladimir, 1996, Arheologia terorii, Allfa, București Toffler, Alvin, 1983, Al treilea val, Editura Politică, București Toffler, Alvin, 1991, Powershift. Knowledge, Wealth and Violence at the Edge of the 21st Century, Bantam Books Trebici, Vladimir, 1979, Demografia, Editura Științifică și Enciclopedică, București Treptow, Kurt W, (ed), 1996, A History of Romania, Fundația Culturală Română, Iași Tuchman, Barbara, 1988, O oglindă îndepărtată. Urgisitul secol XIV, Editura Politică, București Vaisse, Justin, 2003, „From Transatlanticism to Postatlanaticism”, în National Interest
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ar putea spune că, deși multe cifre se referă la situații de după anul 2000, sunt numeroase și cele din anii ’70 și ’80 ai secolului abia încheiat. Cititorul trebuie să aibă însă în vedere că lucrarea nu este una de demografie, statisticile nu contează atât în sine, cât ca valoare în argumentarea și ilustrarea unor teorii și concepte care, la rândul lor, încearcă să descrie, să explice și să interpreteze cât mai riguros fenomene majore ale restructurării instituției familiale în lumea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și problemele sale au reprezentat un obiectiv central de reflecție și analiză a spiritualității umane încă din timpuri străvechi. Iar de aproximativ un secol, ea focalizează și atenția mai multor discipline științifice: juridice (dreptul familiei), economice (în special bugetele familiale), demografia (nupțialitate, fertilitate etc.), psihiatria (cu accent pe familia ca mediu potențator și terapizant al maladiilor psihice) și altele. Viziunile și preocupările acestor discipline se diferențiază în funcție de mai multe coordonate:de la macrosocial (sociologie, economie, demografie, istorie) la microsocial (microsociologia, psihologia socială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiei), economice (în special bugetele familiale), demografia (nupțialitate, fertilitate etc.), psihiatria (cu accent pe familia ca mediu potențator și terapizant al maladiilor psihice) și altele. Viziunile și preocupările acestor discipline se diferențiază în funcție de mai multe coordonate:de la macrosocial (sociologie, economie, demografie, istorie) la microsocial (microsociologia, psihologia socială, psihiatria); de la formal-normativ (politice, juridice, etice) la descriptiv-informal (sociologia, antropologia culturală, demografia, psihologia socială, psihiatria). Dar respectivele delimitări sunt mai mult de principiu, în fapt, între diversele ramuri ale științelor ce studiază familia funcționând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și terapizant al maladiilor psihice) și altele. Viziunile și preocupările acestor discipline se diferențiază în funcție de mai multe coordonate:de la macrosocial (sociologie, economie, demografie, istorie) la microsocial (microsociologia, psihologia socială, psihiatria); de la formal-normativ (politice, juridice, etice) la descriptiv-informal (sociologia, antropologia culturală, demografia, psihologia socială, psihiatria). Dar respectivele delimitări sunt mai mult de principiu, în fapt, între diversele ramuri ale științelor ce studiază familia funcționând numeroase interferențe și suprapuneri. E ușor de imaginat câte legături există, de exemplu, între dreptul familiei și contribuțiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
psihiatria). Dar respectivele delimitări sunt mai mult de principiu, în fapt, între diversele ramuri ale științelor ce studiază familia funcționând numeroase interferențe și suprapuneri. E ușor de imaginat câte legături există, de exemplu, între dreptul familiei și contribuțiile psihiatriei, între demografie și psihologia socială a familiei. Legislația condiționează legalitatea constituirii și desfacerii căsătoriilor de starea sănătății mintale, tot așa cum psihiatria își aduce contribuția la elucidarea actelor de violență și ilegalitate din familie. Privitor la intersecțiile dintre demografie și psihologia socială în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și contribuțiile psihiatriei, între demografie și psihologia socială a familiei. Legislația condiționează legalitatea constituirii și desfacerii căsătoriilor de starea sănătății mintale, tot așa cum psihiatria își aduce contribuția la elucidarea actelor de violență și ilegalitate din familie. Privitor la intersecțiile dintre demografie și psihologia socială în studierea familiei, să remarcăm doar că dacă demografia nu dorește să rămână la nivelul statisticilor, al constatărilor cifrice, ci încearcă și explicații și predicții ale comportamentului demografic - cum se și întâmplă, de altfel -, ea ajunge inevitabil
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
legalitatea constituirii și desfacerii căsătoriilor de starea sănătății mintale, tot așa cum psihiatria își aduce contribuția la elucidarea actelor de violență și ilegalitate din familie. Privitor la intersecțiile dintre demografie și psihologia socială în studierea familiei, să remarcăm doar că dacă demografia nu dorește să rămână la nivelul statisticilor, al constatărilor cifrice, ci încearcă și explicații și predicții ale comportamentului demografic - cum se și întâmplă, de altfel -, ea ajunge inevitabil la concepte și teorii fundamentale din psihologia socială: valori, atitudini și intenții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre formele de mariaj și familie și stratificarea pe sexe (genuri sociale)? Răspunsul la asemenea întrebări presupune apelul mai substanțial la cercetări istorice și cultural comparative. În al doilea rând, s-au impus în comunitatea științifică noi date și metode. Demografia istorică, sociologia istorică și istoria socială au dezvăluit, cu argumente statistice, interdependențele la scară macrosocială dintre industrializare și structura și comportamentul familial. Aceste evenimente, înglobate într-o țesătură mai largă de cauze, au determinat următoarele orientări tematice principale: • Anticipate de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]