198 matches
-
contextul socio-cultural în care a funcționat sau funcționează și de a o evalua cu alte criterii. Astăzi, când știința modernă face legea, celelalte discipline nu au dispărut cu totul: s-au camuflat, transformându-se în simple practici și tehnici. Sunt demonizate, blamate, suspectate și puse la index. Cu toate acestea, ele sunt consultate pe ascuns și destul de căutate, dacă ținem seama de mărturiile celor care (încă) mai practică divinația și magia. Dramatic nu este faptul că a apărut știința modernă, ci
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este văzută în această ilustrare ca o întoarcere nefastă împotriva propriului demers, ca o tentativă de „răzbunare” a naturii sau ca o „revoltă” a produselor tehnologiei, ca în perspectivele ficționale distopice de tip cyberpunk. Astfel că majoritatea ficțiunilor ajung să demonizeze știința și tehnologia sub forma unei forțe care amenință și distruge individul și umanitatea însăși. Imaginile ficționale ale cyborgului nu sunt lipsite de însușiri precum violență și masculinitate, dar nici de aspirații umane sau de trăsături ale umanizării, de victimizare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe care scrie „București-Moscova”. Sub un imens portret al lui Stalin, militarii români luați prizonieri de ruși se înscriu cu elan în divizia „Tudor Vladimirescu”, pregătită în URSS să facă ordine în armata română. Ofițerii care refuză cizma sovietică sunt demonizați, numiți „prietenii ciocoilor”. Singurul viitor luminos pentru România e acela de colonie sovietică. Marele scriitor Mihail Sadoveanu, autorul cărții, poate fi mulțumit cu această transpunere cinematografică a „luminii care vine de la răsărit”. Ca și în celelalte trei filme realizate până
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
liderii ei, în frunte cu Ion Iliescu însuși, se ținuseră cu prudență departe de revoltă, când nu comandaseră, ca Stănculescu, Chițac sau Gușe, reprimarea în sânge a acesteia. Acest spectacol masca rolul represiv al armatei în întregul ei, singularizând și demonizând exclusiv Securitatea. El deschidea calea unei eventuale intervenții sovietice legitime, intens evocată în zilele de 23 și 24 decembrie, atât în emisiunile de radio interne (ciudat, însă, practic niciodată în cele TV), cât și în afara României, în schimburile diplomatice la
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
modestă profesoară de franceză de la Cluj, de o ținută cu adevărat ascetică e denunțată că ar intenționa să acapareze industrii întregi și să le ducă, nu se știe cum, în străinătate. Manifestanții pro-FSN scandează energic Noi nu ne vindem țara!, demonizând reforma economică și privatizarea, coroborând tema egalitară cu cea naționalistă Jos străinii! și cu violența denunțării dușmanilor poporului Jos cu fiii de chiaburi și de legionari! Fără moșieri! Trebuie să recunoaștem însă că această contestare dirijată a legitimității opoziției își
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
propagandă și dezinformare: de partea românească, televiziunea, care, departe de a calma spiritele, le incită, în continuitate perfectă cu propaganda național-ceaușistă; de partea maghiară, reporteri care, ciudat, se găseau la Târgu-Mureș în mare număr pe 19 martie, și care îi demonizează sistematic și exclusiv pe români, la nevoie chiar fabulând fără ezitare 66. Din fericire, experiența a eșuat în esența ei: oricare vor fi fost crizele cu care s-a confruntat România în acei ani de început ai democrației, Transilvania nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în niciun fel una decisivă, la referendum prezentându-se mult mai puțin de jumătate din numărul alegătorilor cu drept de vot, dar oamenii președintelui au putut clama că peste 60% dintre cei care votaseră nu acceptau suspendarea lui Traian Băsescu, demonizând sistematic majoritatea parlamentară care votase în favoarea acesteia, "cei 322". În ciuda faptul că referendumul l-a ajutat în primul moment mai degrabă pe Băsescu și PD-ul, PSD a profitat și el de regăsirea propriei combativități, precum și de o alianță conjuncturală
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al Doilea Război Mondial de către forțele aliate câștigătoare în care au fost judecați responsabilii pentru crimele de război comise de naziști. Cealaltă modalitate de luare în stăpânire a trecutului are o încărcătură mai degrabă spirituală decât juridică. Trecutul traumatic este demonizat, considerat a fi posedat de forțe oculte, iar ororile asociate acestui trecut sunt considerate a fi lucrarea diavolului. În aceste condiții, soluția terapeutică și emancipativă de eliberare de trecutul malefic este "exorcizarea demonilor trecutului" (Tismăneanu, 2013a). Pasaje din Raportul final
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care îi erau apropiați, el amintea adesea numele lui Weininger. Dincolo de radicalismul moral care îi apropie, Kraus și Weininger au formulat puncte de vedere fudamental diferite asupra relației dintre rațiune și sensibilitate. În timp ce Weininger diviniza rațiunea drept încorporarea moralității și demoniza lumea sentimentelor ca sursă a haoticului, a forțelor distructive, Kraus credea că fantezia și creativitatea își au sursa în sensibilitate. Fără o autentică adeziune afectivă la valori, intelectul omului degenerează și poate să devină un instrument al bestialității. Pentru Kraus
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care este „anticamera împărăției cerurilor”. Prin rugăciune, împlinim scopul mântuirii dăruite de Hristos umanității, prin jertfa euharistică a Trupului Său. Rugăciunile noastre vor da rezultatele așteptate atunci când le rostim cu sinceritate, cu credință puternică și cu multă smerenie. Tatăl băiatului demonizat din Sfânta Evanghelie a primit un răspuns universal valabil pentru credincioșii din toate timpurile: „Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede”. Sf. Apostol Pavel ne îndeamnă să ne apropiem de Dumnezeu „cu inimă curată și cu credință deplină”. De
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care îi erau apropiați, el amintea adesea numele lui Weininger. Dincolo de radicalismul moral care îi apropie, Kraus și Weininger au formulat puncte de vedere fudamental diferite asupra relației dintre rațiune și sensibilitate. În timp ce Weininger diviniza rațiunea drept încorporarea moralității și demoniza lumea sentimentelor ca sursă a haoticului, O VIAȚĂ DE EROU? 23 a forțelor distructive, Kraus credea că fantezia și creativitatea își au sursa în sensibilitate. Fără o autentică adeziune afectivă la valori, intelectul omului degenerează și poate să devină un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
postmodernitatea. În fapt, întregul volum, un adevărat tratat, încearcă prin varii și subtile speculații culturale și filosofice să aplatizeze, să umanizeze fiara apocaliptică a postmodernității, prin aflarea insulelor de adevărată continuitate culturală și socio-istorică. Ne îndeamnă, cu întemeiere, să nu demonizăm postmodernitatea, ci, mai înțelept, să învățăm cum să-i facem față, să ne adaptăm fără a ne pierde natura umană. Cu un optimism ponderat și în marginile realității constată că opinia modernității, pentru care secularizarea era o axiomă, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că din perspectivă pur occidentală, este vorba de adevărate truisme și că a le mai invoca, fie și polemic, înseamnă a forța uși deschise. Dar nu aceeași este și situația la noi, după decenii de luptă de clasă, care a demonizat și extirpat, pur și simplu, toate aceste noțiuni esențiale. Chiar și opoziția cea mai liberală le folosește rar. Neoliberalismul lui Ștefan Zeletin n-a avut, din păcate, nici un ecou. Ceea ce spune foarte mult și despre un anumit climat ideologic și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în comun, anume critica idealismului și prioritatea conferită puterii și politicii. Prin urmare, acest capitol ar trebui să servească drept avertisment: pe cît de mult a fost idealizat adesea idealismul pentru a permite o critică realistă, pe atît a fost demonizat realismul de către adversarii săi și întrebuințat în mod greșit de către susținătorii săi reacționari. Opoziția binară dintre realism și idealism contribuie mult mai adesea la conturarea identității observatorilor și practicienilor, decît la claritatea analitică. Imaginea realistă asupra lumii vrea să fie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
demon" are o încărcătură negativă). Este meritul mai multor antropologi și istorici ai religiilor din ultimele decenii de a fi insistat asupra distincțiilor dintre demon și diavol, magie și satanism. Dintr-o inerție veche și păguboasă spiritual, noi continuăm să demonizăm astăzi magia. Ne înșelăm profund. Or, cartea lui Servier are marele merit de a ne da o mică lecție despre ceea ce a fost și (poate) mai este încă veritabila magie. În acest sens, eu aș apropia eforturile lui Jean Servier
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în practică, acestor drepturi. Așa cum o arată numeroasele procese în care a fost implicat partidul și liderii săi, dispozițiile legale privind protejarea unor drepturi au fost adesea puse în aplicare împotriva voinței lor. Discursul moralist și radical al Republicanilor care demoniza și ataca adversarii politici, respingând legitimitatea sistemului politic, nu a contribuit la promovarea unei culturi a dialogului sau a consensului în viața publică a Cehiei. Cu toate acestea, fără îndoială, după cum s-a sugerat mai sus, Republicanii au dat o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cer a fiului zeului. Aceste texte sunt mituri livrești ce se corelează cu religia practicată numai prin medieri multiple. După ce Împărații creștini au interzis cultul roman, În special a sacrificiului sângeros, și după ce marele interes pentru teatrul roman a fost demonizat și abolit definitiv În antichitatea târzie, aceste texte au supraviețuit ca un bun cultural, iar mai târziu s-au putut insera Într-un nou context istoric sub numele de „religia păturilor sociale culte” sau „religia paralelă”2. Surprinzător este faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reușit să reconstruiască o figură destul de convingătoare a unui zeu indo-iranian * V•trahan și a unui erou victorios În lupta Împotriva unui balaur: prima figură ar putea fi propriu-zis iraniană, iar cea de-a doua, indiană. În timp ce Indra a fost demonizat În zoroastrism (cf. mai jos, subcapitolul 2.8), corespondentul său indian a fost ridicat la rang de divinitate aproape supremă În religia vedică (Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 177 sq.). Desigur, nu este lipsit de semnificație faptul că tradiția zoroastriană Îl prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tot ceea ce putem reconstrui despre transmiterea Avestei, mai ales pe baza mărturiilor din cărțile În pahlavi, demonstrează că, În orice caz, clerul sasanid era foarte conștient de ruptura tradiției cauzate de căderea primului imperiu persan. Figura lui Alexandru a fost demonizată: faima sa legendară din literatura persană medievală are, În realitate, origini străine, mai Întâi elenistice și apoi islamice. Pentru zoroastrieni Însă Alexandru Macedon a fost Întotdeauna un blestemat, un exponent al nedreptății, distrugător al regalității legitime și dușman al Bunei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În angelologie, demonologie, dualism și escatologie (cf. Bousset, 1901; 1907; 1926; Reitzenstein, 1921; Reitzenstein și Schaeder, 1926). Alexandru reprezintă ruptura cea mai gravă și mai profundă a tradiției iraniene, mai ales În ceea ce privește religia. Nu fără motiv propaganda sasanidă i-a demonizat imaginea: În Întreaga tradiție zoroastriană, Alexandru este un „blestemat” (În limba pahlavi, gizistag), unealtă a nedreptății, dușman aș credinței adevărate și al clerului magilor. Așadar, percepția zoroastriană a lui Macedon este foarte diferită de cea din Iranul seleucid sau part
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
antisovietice. Cei doi au fost găsiți vinovați și condamnați la muncă silnică: Siniavski a primit șapte ani (dar a făcut numai șase) și Daniel cinci. Procesul Siniavski-Daniel s-a desfășurat in camera, deși o campanie de presă menită să-i demonizeze pe cei doi reușise să atragă atenția publicului. Dar procedurile de judecată, Înregistrate și transcrise În secret de câțiva oameni prezenți În sala tribunalului, au fost publicate un an mai târziu În rusă și engleză, generând petiții internaționale și cereri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ale castității și ale calmului meditativ. Efigiilor purității, mamă, logodnică, soție li se opunea astfel o feminitate perversă, care a cunoscut în literatura epocii o bogăție cu totul specială"357. Feminitatea circumscrisă unei vocații domestice sau transferată registrului mariologic este demonizată și idealizată în același timp. O bună parte din tratări sunt centrate pe eșecul gestionării elementului feminin inoculat subversiv tinerilor dandy, pe latențele problematice pe care feminitatea le conține, pe indicibilul unor posturi și expresii încifrate la nivel somatic. Studiile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al Doilea Război Mondial de către forțele aliate câștigătoare în care au fost judecați responsabilii pentru crimele de război comise de naziști. Cealaltă modalitate de luare în stăpânire a trecutului are o încărcătură mai degrabă spirituală decât juridică. Trecutul traumatic este demonizat, considerat a fi posedat de forțe oculte, iar ororile asociate acestui trecut sunt considerate a fi lucrarea diavolului. În aceste condiții, soluția terapeutică și emancipativă de eliberare de trecutul malefic este "exorcizarea demonilor trecutului" (Tismăneanu, 2013a). Pasaje din Raportul final
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]