507 matches
-
plus detașamente de miliție, protestul nu se stinge. În oraș, veștile iau dimensiuni de mit la cald, iar zvonurile (unele dintre ele răspîndite chiar de oamenii Securității) nu au efectul demoralizator scontat, ci nasc furie și sporesc solidaritatea În rîndul demonstranților. În oraș, se știe că morga a fost Închisă (cadavrele celor uciși nu pot fi văzute sau ridicate de rude); se știe de asemenea că registrele spitalelor pe unde au trecut răniți sau morți au fost distruse - evident, sînt curățate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din morții care au ajuns la morgă sînt răniți găsiți În spitale, ridicați și executați În stradă de ofițeri de Securitate; se vorbește despre brutalitatea oamenilor Securității, care sînt În stare să recurgă la Înjunghieri operate anonim, În masa de demonstranți - de obicei, În rinichi; se vorbește chiar despre violențele de negîndit la care au fost supuse femei Însărcinate. În multe zone strategice din cartiere se constituie puncte de rezistență, manifestanții organizează baricade sau pur și simplu blochează cu mașini bulevardele
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu par foarte liniștite, există teama unor noi evenimente sîngeroase. Deși Timișoara e declarată oraș liber de comunism. Ceea ce s-a Întîmplat aici nu rămîne fără ecou În restul țării. Azi În Timișoara, mîine În toată țara, lozinca scandată de demonstranți pare să-și Împlinească pronosticul. În cele mai mari orașe au loc evenimente similare, urmînd mai mult sau mai puțin același scenariu - nu În toate orașele se produc violențe, iar numărul victimelor este semnificativ mai mic ca În Timișoara, dar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și alte instituții de stat, a atras mulțimi de curioși, mii de oameni care au venit de bunăvoie, intuind potențialul acestui moment, cunoscînd povestea de la Timișoara. La cîteva ore de la Întreruperea mitingului, forțele de ordine se luptă cu masele de demonstranți vociferanți adunate În zona de intersecție a două mari bulevarde. Timișoara În sînge, Bucureștiul plînge! Jos dictatura! Jos comunismul! Jos Ceaușescu ! Libertate! Violența incidentelor crește treptat și pînă spre seară zona se transformă Într-o scenă de război (tunurile cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dacă nu cumva e cineva pe sus pe-acolo la butoane), exact cînd am deschis plicul, din boxe s-a auzit Straight to Hell. Imaginile erau... șocante. Erau fotografii de la Kilometrul zero, zona care a fost considerată inima protestului, cu demonstranți veseli fluturînd steaguri sau pancarte cu lozinci anticomuniste, cîntînd, discutînd sau rîzÎnd, printre corturi improvizate făcute din pături și din folii de plastic și cutii de carton, În spate se vedea clădirea Universității sau hotelul Intercontinental. Dar era și un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
condamnabile la provocări condamnabile, este anunțat mitingul din Târgu Mureș "împotriva șovinismului și extremismului maghiar". Suntem anunțați că "demonstrația a avut până la ora 13 un caracter pașnic", mai apoi, vai nouă!, a luat o altă turnură: "un mare număr de demonstranți, între care (atenție!) și oameni veniți din localități învecinate, s-au îndreptat cu ciomege și alte obiecte metalice spre locul unde-și au sediile PNȚcd, PNL și UDMR. Aici, unde erau postați un mare număr de cetățeni români de naționalitate
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
puterii lui Mubarak, este acum locul în care masele populare au manifestat cu cea mai tenace voință de a cere drepturi democrate. Armata se postează ca tampon între forțele ce se confruntă și a declarat că nu va trage în demonstranți, dar că ea trebuie să vegheze ca situația să nu degenereze în haos. La un moment situația părea confuză - nu se cunoștea sigur cine cu cine se confruntă. Era o manifestare și o bruiere a maselor, similară cu cea de la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
bea întotdeauna după o reuniune în care se consumase mult alcool și își privi ziarul. Cel puțin scandalagiii din Cartier se distrau vârtos. Sorbi din băutură și își aduse aminte cum aruncase odată domnul Reilly toate tezele semestriale în capul demonstranților din anul întâi care treceau pe sub ferestrele clădirii unde își avea corpul didactic birourile. Cei din conducere își aminteau și ei, probabil. Zâmbi mulțumit de sine și se uită din nou la ziar. Cele trei fotografii erau irezistibil de amuzante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
netestate, printre ele, siluetele Înlănțuite dar cețoase ale Milenei și a lui Tiffany, mai ales a Milenei. Pornește micul televizor de pe bibliotecă și o prezentatoare de la CNN dă buzna În cameră, destrămînd atmosfera de intimitate. Imagini de străzi pline de demonstranți. — Milosevic a părăsit palatul, exultă prezentatoarea, iar protestatarii au ocupat fosta reședință prezidențială. Bombardamentele NATO au Încetat pe tot teritoriul fostei Iugoslavii. Susan țîșnește și Își aruncă brațele În jurul gîtului lui Wakefield. — Jackie a avut dreptate! S-a sfîrșit nebunia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
în timp în acele zile pe care aproape le- am uitat. Țin minte că am văzut evenimentele la televizor, dar atunci nu am prea înțeles ce se întâmplă, cu atat mai puțin ce urma să se întâmple. Când am auzit demonstranții strigând “ați mințit poporul/cu televizorul” am început să nu mai cred pe nimeni. Și să nu-mi bat capul cu politica. Nu am inteles nici chestia cu Golanii, nici altele. E ceva care nu înțeleg, care se întâmplă parcă
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Putere, căci este imposibil ca zvonul să fi fost o inițiativă a unor oameni din serviciile de ordine. Acest zvon prindea, cu atât mai mult cu cât se grefa pe o credință Înrădăcinată În masa evreiască. Mai mult decât atât, demonstranții de la xe "Iași"Iași au personalizat C.D.E. În persoana secretarului-general al acestuia, Bercu xe "Feldman"Feldman. În raport se arăta că „s-a folosit numele tovarășului deputat Bercu xe "Feldman"Feldman pentru a atrage masele și pentru a Îndrepta un
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
unul dintre ei, n.m.ț ne vor lua gâtul?” (Oprea și Olaru, 2002, p. 17). Revendicările au fost inițial doar de natură financiară, economică și socială, ele devenind politice doar după ce protestatarii s-au radicalizat și au inițiat coloana de demonstranți pe străzile orașului. Proteste sociale și economico-financiare avuseseră loc la Brașov, tot la IABv, și la începutul anilor ’80, fără vreo legătură altfel decât simbolică cu mișcarea Solidaritatea din Polonia - care inițiase, în perioada respectivă, proteste vehemente împotriva regimului comunist
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pledând pentru nonviolență; au existat și reacții mânioase împotriva soldaților, aceștia fiind admonestați. În cele din urmă, dezorganizată și presimțind reprimarea, mulțimea s-a retras, fugărită de detașamentele antiteroriste, iar cu această ocazie s-au operat primele arestări din rândul demonstranților (câteva zeci). Majoritatea arestărilor aveau să fie operate în zilele următoare revoltei, după identificarea manifestanților (prin fotografii, filme, dar și după declarațiile informatorilor din uzină sau după listele întocmite de șefii de secție și secretarii de partid din IABv; unele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
represiv la Timișoara, forțele de represiune care au tras în populație au aparținut de asemenea Miliției și Securității (generalul Vasile Milea și adjuncții săi Ștefan Gușe și Victor Athanasie Stănculescu au dat la Timișoara ordinul de a se trage în demonstranți; abia în 21 decembrie, o dată cu revolta Bucureștiului, generalul Milea și-a revizuit parțial decizia, amânând, pe cât posibil, implicarea Armatei în represiune, intuind probabil generalizarea revoluției în toată țara; Stănculescu, și mai precaut, a căutat și a reușit să se desprindă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cea de la București a fost una dominată de tineri (nu neapărat studenți), astfel încât, până la un punct, s-a și vorbit despre revoluția română ca fiind o „cruciadă a copiilor”, analiștii evenimentelor constatând prezența masivă și decisivă a tinerilor în rândurile demonstranților și protestatarilor împotriva regimului comunist („Cine a făcut Revoluția?”, întreabă cineva. „Milionul de copii din șaișopt” - i.e. copiii născuți în urma decretului din 1968, care interzicea practicarea avortului în România; Vom muri și vom fi liberi, p. 130). După-amiaza și noaptea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Raiha creditează ideea că în Scânteia tineretului din 18 decembrie, articolul intitulat „ Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare” ar fi conținut un mesaj codificat adresat forțelor DIA. Astfel, agenți DIA, infiltrați, ar fi tras intenționat în demonstranții neînarmați (înainte de 22 decembrie) și apoi în militari (după 22 decembrie), acești morți fiind puși în contul Securității, pentru a asigura ascensiunea grupării Iliescu și lichidarea facțiunii naționale. Lucrarea lui Raiha este tendențioasă, chiar dacă are unele puncte interesante în sprijinul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
special) a izbândit cu ajutorul trădătorilor români pro-moscoviți. Autorul consideră că au existat patru categorii de români angrenați în evenimentele din decembrie 1989: 1. forțele de represiune (militari din MApN și MI); 2. manifestanții pașnici; 3. incitatorii (în mod eronat asimilați demonstranților); și 4. cei care preferau să fie spectatori (acestora li s-au adăugat și observatori străini, care monitorizau situația din România, țara fiind împânzită de agenți și ziariști străini). Călin Cernăianu afirmă că Nicolae Ceaușescu nu a dat ordin să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care preferau să fie spectatori (acestora li s-au adăugat și observatori străini, care monitorizau situația din România, țara fiind împânzită de agenți și ziariști străini). Călin Cernăianu afirmă că Nicolae Ceaușescu nu a dat ordin să se tragă în demonstranți, echipele de represiune din Timișoara și din celelalte orașe (inclusiv Bucureștiul) acționând nu la comanda sa, ci probabil la ordinul unor înalți ofițeri din Armată sau chiar din Securitate (p. 17). Securitatea l-a dezinformat constant pe Ceaușescu asupra stării
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
explozia populară, devenite treptat revoluție. Momentul-cheie l-a constituit eșecul mitingului din 21 decembrie 1989 și formarea grupurilor de manifestanți în diferite puncte centrale ale Bucureștiului. Ziua de 22 decembrie a fost importantă, susțin autorii, prin prisma fraternizării Armatei cu demonstranții din capitală. Perioada 22-31 decembrie 1989 este considerată, în schimb, a fi fost un „păienjeniș” al diversiunii triple: psihologică, radioelectronică, teroristă (p. 130); această diversiune multiplă a fost sprijinită din străinătate, dar și din interior (prin agenți străini), cu scopul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
puțin cunoscută, dar vehiculată din decembrie 1989, și anume: luptele respective nu ar fi fost neapărat o montare a Frontului Salvării Naționale (i.e. grupul Iliescu), ci a Armatei, a cărei imagine fusese pătată prin faptul că militarii deschiseseră focul împotriva demonstranților neînarmați înainte de 22 decembrie 1989; astfel, prin aceste lupte de stradă, Armata ar fi urmărit să pozeze în rolul Salvatorului. Revoluția devine și mai încâlcită, în demonstrația lui Nestor Rateș, prin prisma procesului-mascaradă și a execuției rapide a cuplului Ceaușescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
negociat și au stabilit diferite înțelegeri cu noul grup instalat la putere. Autorul crede în existența unei rivalități între Armată și Securitate (și înainte, și după revoluție), Armata culegând laurii, deși se făcea și ea vinovată de deschiderea focului asupra demonstranților neînarmați, în timp ce Securitatea a fost demonizată public. Totuși, liderii noii Puteri (grupul Iliescu) au acceptat faptul că trebuie să se sprijine pe cele două forțe recunoscute, astfel încât, dacă în perioada 22-31 decembrie 1989 au exagerat numărul victimelor pentru a stimula
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost incriminată parțial, iar unul dintre capii ei, generalul Victor Athanasie Stănculescu, a fost judecat și condamnat, chiar dacă la un deceniu după evenimente. Silviu Brucan a și afirmat, la câțiva ani după revoluție, că Armata a deschis focul asupra demonstranților („ăsta-i adevărul istoric”), dar că acest lucru nu putea fi spus public în perioada 22-31 decembrie 1989 și nici chiar mai târziu, în 1990, întrucât Armata devenise „singurul element de stabilitate în țara românească” (Bunea, 1994, p. 163). Chiar dacă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
astfel încât militarii au fost oricum siliți să tragă în aer, fiindcă altfel i-ar fi ucis pe cei din fața lor (USLA, MI). La marginea dispozitivelor respective au existat însă civili (probabil membri ai Securității, precizează raportul) care au tras asupra demonstranților. Misiunea dispozitivelor armate, în 21 decembrie 1989, nu a fost aceea de a deschide focul asupra populației, ci de a închide căile de acces spre sediul CC al PCR, cu baraje care, dacă ar fi fost forțate, militarii ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
În dimineața de 22 decembrie 1989, dispozitivele militare s-au retras din fața manifestanților și au fraternizat cu aceștia, înainte să primească vreun ordin în acest sens. Astfel, raportul întocmit de Cornel Iordache exclude utilizarea Armatei ca forță de reprimare împotriva demonstranților, în 21 decembrie 1989 la București. Costache Codrescu (în calitate de coordonator) și un grup de alți cinci militari au publicat o lucrare (scrisă dogmatic) laudativă cu privire la rolului Armatei în revoluție - Armata română în revoluția din decembrie 1989 (1994) - pornind de la premisa
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
statul nu poate comite acte de terorism, afirmație care trebuie pusă la îndoială. Cel mai bine este să începem cu actele teroriste comise de alte state. Pe 13 mai 2005, președintele Islam Karimov al Uzbekistanului a ordonat deshiderea focului asupra demonstranților din Andijan și au fost masacrați sute de civili neînarmați. Am discutat cu doi ziariști care au fost martori. Unul din ei avea o gaură de glonț în pașaportul pe care îl purta în rucsacul din spate. Acesta a fost
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]