KorAP: Find »[drukola/base=demutizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...13 >

318 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

48, 344) II.2.5. Principiile și metodele de recuperare în afazii Terapia tradițională era orientată în principal în direcția recuperării afazicului non-fluent, datorită faptului ca logopedia este mai apropiată de tulburările ce țin de expresia verbală. Tratamentul dislaliilor și demutizarea au oferit o bază solidă privind metodele fonologice, utile într-o anumită măsură în corecția aspectelor paretice și apraxice ale vorbirii la afazici. Mecanismul patogenic în afazie impune ca în tratamentul de recuperare al afazicilor să se combine metode psihoterapeutice

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cură de somnoterapie, restabilește vechile modele de vorbire fără a fi necesare exersări speciale. (36, 362) „Tăcerea este profundă ca eternitatea; vorbirea este superficială ca și timpul” Thomas Carlyle II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Principiile asemămătoare de abordare a demutizării și a tratamentului recuperator al dislaliilor impune aplicarea unei metodologii similare în antrenamentul recuperator al fonoarticulării. Protocoalele recuperatorii ale demutizării au fost descrise detaliat de Gh. Manolache în lucrarea „Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți' (184), C. Benescu în „Probleme

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
eternitatea; vorbirea este superficială ca și timpul” Thomas Carlyle II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Principiile asemămătoare de abordare a demutizării și a tratamentului recuperator al dislaliilor impune aplicarea unei metodologii similare în antrenamentul recuperator al fonoarticulării. Protocoalele recuperatorii ale demutizării au fost descrise detaliat de Gh. Manolache în lucrarea „Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți' (184), C. Benescu în „Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectura” (22), iar protocoalele recuperatorii în dislalii au fost prezentate de C. Păunescu în lucrarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Limbaj auzitori și surdomuți' (184), C. Benescu în „Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectura” (22), iar protocoalele recuperatorii în dislalii au fost prezentate de C. Păunescu în lucrarea „Tulburări de limbaj la copil' (228). II.5.1. Principii în demutizare și terapia dislaliei fonemice Demutizarea fonemelor respectă principiile antrenamentului mioartrokinetic analitic al structurilor și mecanismelor implicate în fiecare zonă de articulare. Articularea fonemelor va fi precedată de o serie de exerciții care antrenează motricitatea nearticulatorie a structurilor implicate, cum ar

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
C. Benescu în „Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectura” (22), iar protocoalele recuperatorii în dislalii au fost prezentate de C. Păunescu în lucrarea „Tulburări de limbaj la copil' (228). II.5.1. Principii în demutizare și terapia dislaliei fonemice Demutizarea fonemelor respectă principiile antrenamentului mioartrokinetic analitic al structurilor și mecanismelor implicate în fiecare zonă de articulare. Articularea fonemelor va fi precedată de o serie de exerciții care antrenează motricitatea nearticulatorie a structurilor implicate, cum ar fi exerciții pentru buze, obraji

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sistemului articulator, poziția de start în execuția articulării corecte, mecanismul și principalele tehnici de deprindere a articulării, corectarea deformărilor de articulare, antrenamentul motricității articulatorii, antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic, și tehnici speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare. Demutizarea consoanei P - Pitacismul - Parapitacismul Fonemul p este o consoană ocluzivă, produsă prin explozia aerului la nivel bilabial și surdă prin lipsa vibrațiilor corzilor vocale. Poziția sistemului fonoarticulatoriu impune o ușoară coborâre a mandibulei în vederea apropierii buzelor, ce realizează ocluzia articulatorie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
digitale a ocluziei bilabiale sau grăbirii expulzării aerului prin percuția obrajilor; - Reglarea deschiderii mandibulei poate fi realizată cu ajutorul unei spatule; - Utilizarea mijloacelor de înregistrare audio-video cu prezentarea comparativă a diferențelor de pronunție și controlul vizual în oglindă. î22, 184, 228) Demutizarea consoanei B - BetacismulParabetacismul Fonemul b este o consoană omorganică consoanei p, ocluziv-explozivă, bilabială, pronunțată cu sonoritate laringeană. Poziția sistemului articulator este aceeași ca pentru articularea sunetului p, dar diferența este că pentru emisia fonemul b este necesar un expir mai

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
repetiția ritmată de percuția mâinii logopatului, sub formă de joc. Odată deprinsă sonorizarea fonemului b, se exersează împreună cu fonemul p, pentru a se putea realiza atât discriminarea sonoră cât și tehnica pronunției diferențate a celor două sunete. (22, 184, 228) Demutizare consoanei M - Mutacismul - Paramutacismul Fonemul m este o consoana bilabială, nazală și sonoră prin vibrațiile laringelui. Poziția sistemului fonoarticulator și emisia fonemului m Ocluzia bilabială este discretă, limba se așează în poziție relaxată pe planșeul bucal, vălul palatin se coboară

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a doua ocluzii dendo-linguală, apăsând vârful limbii în jos, apoi se încurajează pronunția cu buzele închise. - Utilizarea unui tablou cu secțiunea sagitală a poziției organelor fonatoare în timpul articulării lui m asigură o înțelegere mai bună a pronunției. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei F - FitacisrnulParafitacismul Fonemul f este o consoană constrictivă obținută prin îngustarea canalului articulator la nivel labiodental, și este emisă surd, lipsind sonorizarea laringeană. Fonemul f este caracterizat printr-un zgomot fricativ, care se produce prin frecarea aerului în constricția

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
v. î22, 184, 228) Înlăturarea sonorizării laringiene este facilă prin demonstrarea diferențelor de vibrație la palparea laringelui și arătând că vibrațiile nu au nici un rol în emiterea consoanei f. Defectele care apar în pronunția fonemului f se elimină cu ușurință. Demutizarea consoanei V - vitacismul — paravitacismul Fonemul v este o consoană constrictivăfricativă, la care constricția canalului vocal și frecarea aerului se realizează la nivel labiodental, în aceeași poziție cu a fonemului pereche - consoana surdă f, dar spre deosebire de aceasta, fonemul v are un

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
îvlad, vlagă), cv- îcvintă, cvartet), zv- îzvon, a azvârli). Prin acestă metodă se pot construi propoziții care pot conține și fonemul r, deoarece pentru realizarea sa sunt necesare exerciții îndelungate pe parcursul unui număr de câteva săptămâni sau chiar luni, încât demutizarea lui r trebuie să înceapă precoce. Exemplu de propoziții utilizabile: Varul este alb. Vaca este afară. Vaza este pe tavă. Vasul are apă. (figura 2.3) Corectarea deformărilor de articulare ale fonemului v - Intensitatea prea slabă în emisie necesită demonstrarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
automatizată, trebuie deprinse diferențele de sonorizare articulatorie, iar prin antrenamentul simțului fonematic și al labiolecturii discriminarea fonemelor să fie realizată din context. (22, 184, 228) II.5.4. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în a doua regiune de articulare Demutizarea lui T - Tetacismul - Paratetacismul Fonemul t este o consoană surdă, ocluzivă linguo-dentală, sau respectiv linguo-alveolară pentru limba engleză în pronunția grupului th. Poziția sistemului articulator este ușor de reprodus întrucât buzele sunt îndepărtate, descoperind ambele șiruri de dinți, iar maxilarul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fonemului t. (22, 184, 228) - Fricativarea sunetului t este cauzată de lipsa atingerii incisivilor de către vârful limbii, ceea ce crează un profil sonor asemănător sunetului s sau ț. Se conservă sunetele obținute explicându-se diferențele de transcriere grafică și utilizarea lor. Demutizarea lui D - Deltacismul - Paradeltacismul Fonemul d este o consoană ocluzivă linguo-dentală, ca perechea sa surdă t, dar este însoțită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului d este aceeași ca pentru emiterea sunetului t, dar explozia este puțin

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
realizează în contextul cuvântului și enunțului propozițional. Se exersează sunetul în silabe deschise și închise, și se precizează diferența între pronunția lui t în comparație cu p și a lui d, în comparație cu b în silabe ca pa-ta, ba-da. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei N - NutacismulPararanutacismul Fonemul n este o consoană ocluzivă alveolară, având sonoritate și rezonanță nazală, ceea ce îi conferă un aspect de semivocală. Poziția sistemului articulator este asemănătoare celei necesare pronunțării consoanelor t, d. Ocluzia este realizată cu întreaga margine a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mai mic a mandibulei și în care limba este obligată să se ridice pentru a produce ocluzia. - n - ul interfonemic se poate obține articulând un m prelungit cu maxilarele puternic închise, cu condiția sonorizării și rezonanței indispensabile. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei S - SigmatismulParasigmatismul Fonemul s este o consoană constrictivă, produsă la nivel dental-alveolar și de asemenea este surdă. Constricția la acest nivel contribuie la formarea și a altor consoane fricative: z, ș, j, ț, ce, ci, ge, gi, dar fonemul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dinții rari sau în schimbare pot crea breșe sau obstacole în articularea fonemului s prin lipsa formării unui canal constrictor corespunzător. Rezolvarea chirurgicală este esențială înaintea recuperării logopedice, iar în cazul problemelor de schimbare a dentiției se poate reveni asupra demutizării după reapariția ei sau corecției ortodontice. Cele mai frecvente tulburări de articulare sunt prezentate mai jos. - Estomparea sunetului s se datorează formării necorespunzătoare a canalului fricativ: fie prea larg, cu pierderi de aer pe marginile limbii, fie prea strâmt printr-

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a presiunii suflului articulator. Exercițiile de înghițire a salivei ajută la poziționarea corectă a limbii. (22, 76, 184, 228) - Sigmatismului faringian și cel laringian impun corectarea respirației și poziției sistemului articulator în oglindă pentru ca zona constrictivă să fie mutată anterior. Demutizarea consoanei Z - Zitacismul — parazitacismul Fonemul z este o consoană fricativă a cărei articulare impune constricția anterolinguală la nivel alveolar, la fel ca perechea sa surdă s, dar spre deosebire de aceasta din urmă, z este sonoră prin fonația laringeană. Poziția sistemului articulator

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
prin palpare sa preorală în spațiul interdigital police-index. Obținerea sonorizării laringiene se poate realiza prin transfer interfonemic pornind de la articularea lui a precursor, pronunțându-se prelungit și scurt, repetitiv, într-o singură expirație, sunetele szsz, apoi sazasaza. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ș - Sigmatismul pentru Ș Fonemul ș este o consoană fricativă, obținută prin constricția canalului vocal, articulată prepalatal și este surdă fiind lipsită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator Mandibula se află într-o poziție mai coborâtă decât cea necesară

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
care să nu obosească, dar care să fie suficient de consecventă încât transferul fonemic în cuvinte diverse să îi păstreze claritatea și să poată fi întrebuințat facil în cuvintele noi învățate prin lexie. Deprinderea fonemului ș este absolut necesară pentru demutizarea perechii sonore fonemul j. Antrenamentul motricității articulatorii pentru corectarea sigmatismului parasigmatismului pentru ș - Exercițiile de plasare a limbii pe palat sunt necesare pentru formarea camerei preconstrictive ermetice pe părțile laterale și deschisă anterior, având vârful limbii ridicat. Mișcarea de ridicare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
scurte respectând principiul progresivității, iar în final în cuvinte diverse și propoziții. La 3-4 ședințe se revine la exersarea fonemului ș, fără a obosi logopatul sau a i se sădi sentimentul nereușitei în cazul unei pronunții defectuoase. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei J - Sigmatismul pentru J Fonemul j este o consoană fricativă sonoră, pentru care constricția se realizează pe un segment ceva mai lung decât cel realizat în cazul consoanei pereche ș - între zona prepalatală și alveolele superioare. Poziția sistemului articulator

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
exersează articularea silabelor: ji, jo, ju, ja, je, apoi în cuvinte ca jilț, joi, jar, jeton, ulterior în cuvinte în cele trei poziții: joacă, lejer, montaj, și în final în propoziții cu voce normală, șoptită și tare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ț - Corectarea africatei Ț (TS) Fonemul ț este o consoană africată surdă articulată printr-o semiocluzie dentală, realizată printr-o foarte scurtă ocluzie urmată de o constricție ce determină contopirea sunetelor t, s într-un singur fonem: ț. Poziția

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în cuvinte de dificultate progresivă, precum și în cuvinte în care fonemul ț ocupă o poziție finală înmuiată, ca în cuvintele: marți, lați, hoți, toți etc. î22, 184, 228) Se fac propoziții diverse folosind cuvinte ce conțin fonemul ț achiziționat corect. Demutizarea semiocluzivelor CE, CI și GE, GI Demutizarea și corectarea africatelor CE, CI Fonemele ce, ci sunt semiocluzive prepalatale, surde și mixte, formate prin fuzionarea sunetelor t, ș, e sau t, ș, i, rostite îngemănat. Sunetele sunt ocluzive prin poziția de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cuvinte în care fonemul ț ocupă o poziție finală înmuiată, ca în cuvintele: marți, lați, hoți, toți etc. î22, 184, 228) Se fac propoziții diverse folosind cuvinte ce conțin fonemul ț achiziționat corect. Demutizarea semiocluzivelor CE, CI și GE, GI Demutizarea și corectarea africatelor CE, CI Fonemele ce, ci sunt semiocluzive prepalatale, surde și mixte, formate prin fuzionarea sunetelor t, ș, e sau t, ș, i, rostite îngemănat. Sunetele sunt ocluzive prin poziția de plasare a limbii, similară cu cea adoptată

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mică, iar apoi prin accelerarea ritmului pronunției se ajunge la sinteza sunetelor: ce, ci. Desfășurăm obținerea activitații de emitere ca la început. (22, 184, 228) - Sonorizarea sunetelor ce, ci în grupurile ge, gi reprezintă o realizare de mare importanță pentru demutizare. Apărută întâmplător, sonorizarea fonemelor surde impune consolidarea ei și explicarea diferențelor de transcriere grafică a sunetului apărut. Obținerea perechilor sonore ge, gi se realizează cu un efort deosebit din partea logopatului hipoacuzic, încât consolidarea acestora prin exerciții analitice și sintetice în cadrul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Desonorizarea ivită se înlătură după ce grupurile ge, gi sunt bine stăpânite, când ne propunem să reluăm însușirea sunetele surde: ce, ci. Se reia pronunția sonorelor ge, gi și prin explicarea diferențelor palpatorii a vibrațiilor laringiene se înlătură cu ușurință sonorizarea. Demutizarea și corectarea africatelor ge, gi Fonemele ge, gi sunt consoane semiocluzive prepalatale, sonore și vocale rezultate din contopirea consoanelor sonore d, j cu vocala e sau d, j cu vocala i. Sonoritatea este conferită de fonemele d și j, iar

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]