213 matches
-
a țării către administrația cetății Făgărașului în secolul XVI-lea : La Crăciun sau la Rusalii satele dădeau jumătate din suma globală. Fiecare iobag da 1 fl. după 4 vite. (prețul unui cal la vreme aceea era de 3 fl.), 75 denari după 3 vite (1fl. era egal cu 100 denari), 50 denari după 2 vite, 25 denari după o vită. Cine are 20 vite sau mai multe tot numai 1 fl. dă. Fiecare sat mare sau mic, la Sf. Gheorghe, dă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-lea : La Crăciun sau la Rusalii satele dădeau jumătate din suma globală. Fiecare iobag da 1 fl. după 4 vite. (prețul unui cal la vreme aceea era de 3 fl.), 75 denari după 3 vite (1fl. era egal cu 100 denari), 50 denari după 2 vite, 25 denari după o vită. Cine are 20 vite sau mai multe tot numai 1 fl. dă. Fiecare sat mare sau mic, la Sf. Gheorghe, dă câte 1 fl. de argint, iar anual, după mărimea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Crăciun sau la Rusalii satele dădeau jumătate din suma globală. Fiecare iobag da 1 fl. după 4 vite. (prețul unui cal la vreme aceea era de 3 fl.), 75 denari după 3 vite (1fl. era egal cu 100 denari), 50 denari după 2 vite, 25 denari după o vită. Cine are 20 vite sau mai multe tot numai 1 fl. dă. Fiecare sat mare sau mic, la Sf. Gheorghe, dă câte 1 fl. de argint, iar anual, după mărimea satului dă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dădeau jumătate din suma globală. Fiecare iobag da 1 fl. după 4 vite. (prețul unui cal la vreme aceea era de 3 fl.), 75 denari după 3 vite (1fl. era egal cu 100 denari), 50 denari după 2 vite, 25 denari după o vită. Cine are 20 vite sau mai multe tot numai 1 fl. dă. Fiecare sat mare sau mic, la Sf. Gheorghe, dă câte 1 fl. de argint, iar anual, după mărimea satului dă câte 26 oca (ocaua era
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a altor vite, berbecilor și mierei se face numai cu aprobarea dregătorului curții. Dacă cineva prinde vreun cerb și nu-l aduce cetății, ci-l vinde sau îl ascunde, birșag 1 fl. Celui ce-l aduce i se dă 20-25 denari pentru băutură. Fiecare iobag trebuie să aducă cetății câte un car cu lemne la Sfântul Mihai sau la Crăciun, să facă 3 zile la secerișul grâului sau ovăzului, 2 zile de coasă și să adune și să ducă fânul cosit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
violarea unei văduve 2 fl. Furtul de cai, românul îl plătește cu capul. Pentru fiecare 50 de porci duși la pădure se dă 1 porc și 8 câble de ovăz, iar pentru fiecare porc în plus, se mai dă 2 denari. Un anumit soi de discriminare între locuitorii țării Făgărașului era reflectată și de regulamentul cetății din ianuarie 1552 : «Românul nu poate denunța pe răufăcătorii unguri sau sași celor 12 jurați ai comitatului, dar ungurul și sasul îl poate denunța pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
casă, care după măsura italienească valorează 5 căni (bocali) de vin fiecare, la vremea culesului, și cine poate mai dă și o mierță (merza) de făină, care face cât jumătate de baniță italiană (mezza - 4-ta - italiana) și 20 de denari de casă, și la fel și la Bârlad, și preotul trebuie să slujească în locurile amintite. Azi din cauza lipsei preoților nu șade nici unul acolo. De păresimi am trimis pe părintele Cremona <Antonio Brunacci> pentru spovedanii, cu prilejul jubileului, voi avea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mari cantități de ceramică, chirpici, oase de animale, precum și ceramică superioară, lucrată la roată (căni, oale, fructiere, vase de provizii, amfore romane) sau lucrată, mai puțin fin, de mân (vase, borcane, cești). Au fost descoperite și monede de argint - probabil denari romani imperiali - care atestă că populația din Moldova - carpii - întrețineau legături cu civilizația romană. Tot în satul Fruntești, la nord-est de Căminul Cultural, s-a găsit la suprafața solului ceramică aparținând secolului al IV-lea d.Hr., iar la punctele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
infatuazioni ammorbanti e pruriginose în un gioco del mondo diabolico, che annichilisce ed ha già devastato irrimediabilmente chi vi cască per suoi impulsi (udyama) e chi vi è caduto per sua stessa brama di contingențe e cupidigie di carnalità e denari, di successi che perpetuano e rinnovano diabolicamente ambizioni, proprio come una sabbia mobile inghiottisce lentamente mă inesorabilmente l'uomo e lo stesso destino della sua vită. Un sortilegio costituito da queste sole separazioni dà senso all'attimo della creazione. L
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Lectorul a spus apoi foarte liniștitor că...' (occitana veche; Wolfe 2015a) e. esta logar mostro dios a abraam acest loc arăta.PS.3SG Dumnezeu DAT Avraam 'Dumnezeu i-a arătat acest loc lui Avraam' (spaniola veche; Fontana 1997) (3) quali denari avea Baldovino lasciati loro care monede avea.AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche; Poletto 2014) Vom argumenta că deosebirea dintre română (veche și modernă) și alte limbi romanice rezultă din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
distribuție indică cu claritate că subiectul ocupă poziția [Spec, IP/TP], poziția elementelor verbale fiind următoarea: auxilarul este deplasat la stânga subiectului (AUX-la-C), iar verbul lexical se părăsește domeniul lexical vP, deplasându-se în domeniul flexionar IP (V-la-I). (75) a. quali denari avea Baldovino lasciati loro care monede avea.AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche; Poletto 2014) b. primeramente avea ella fata a llui ingiuria întâi avea.AUX.3SG ea făcut DAT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
argint sau cupru, cunoscute drept monete di piccioli, traduse aici că "monede obișnuite" erau folosite pentru majoritatea tranzacțiilor locale. Tranzacțiile cu monede obișnuite erau înregistrate în unități numite lira, soldo și denaro, lira valorând 20 șoldi, si soldo valorând 12 denari. În jurul anului 1500 florinul de aur se convertea în monedă obișnuită la o rată de aproximativ 7 lire. Florinii care circulau în Florența lui Rinaldeschi, descriși că fiorini largi di oro în oro și aici tradus că "florini largi de
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
care o face în ACADEMIA CAȚAVENCU dl Cornel Ivanciuc, după ce a citit într-un ziar serios următoarea afirmație: "Dacii falsificau monede romane (după cum arată șase stanțe de fier și bronz de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) folosite pentru confecționarea denarilor romani și șcareț aveau pe ele anii 126 î.e.n., 68 î.e.n. și 14 e.n.". Iată observația: "Conform logicii vizionare a autorului articolului, ne aflăm, pentru prima dată în istoria universală, în fața unor monede antice cu o datare absolută. Cum au
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
de 3,8 ha, incluzând șanțurile și valurile fortificației. În cele trei campanii de cercetare, arheologii arădeni au făcut descoperiri importante: o biserică gotică de mari dimensiuni, cahle de sobă, farfurii, ulcioare, unelte de secol XVI, obiecte de bronz, un denar emis de Rudolf II, precum și un cimitir medieval timpuriu cu foarte multe oseminte care prezintă urme de ardere, conducându-i pe cercetători la concluzia că răposații au avut parte de un sfârșit violent, pesemne într-un incendiu. din presa vremii
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
staterii și tetradrahmele. Sistemul monetar geto-dac a imitat unele monede aflate în circulație, însă ca urmare a folosirii unei tehnici primitive de batere au rezultat numeroase variante și tipuri asemănătoare. În secolul al II-lea î.Hr., în Dacia a apărut denarul republican roman, apoi moneda oficială în noua provincie devine denarul imperial roman. Monedele bizantine preiau funcția de instrument de schimb în ținuturile românești, fiind emise până în secolul al XIV-lea. Banii de metal ai statelor suverane vecine încep să circule
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
aflate în circulație, însă ca urmare a folosirii unei tehnici primitive de batere au rezultat numeroase variante și tipuri asemănătoare. În secolul al II-lea î.Hr., în Dacia a apărut denarul republican roman, apoi moneda oficială în noua provincie devine denarul imperial roman. Monedele bizantine preiau funcția de instrument de schimb în ținuturile românești, fiind emise până în secolul al XIV-lea. Banii de metal ai statelor suverane vecine încep să circule după anul 1000. Monedele din Țara Românească se numeau ducați
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
mai mari de paiantă arsă, după cum arată amprentele de nuiele și trestie din lutul ars. Un inel și câteva fibule de bronz, din secolele II-III e.n. au fost donate Muzeului Olteniei prin 1984. Tot din Covei mai provine și un denar imperial roman, de la Caracalla, datat 201-206 e.n.mjoritatea cioburilor descoperite darează din secolele II-III, provenind, probabil, de la o "villa rustica" romană. Arheologii mai au de găsit fundațiile clădirilor, necropola și, eventual niște inscripții. De asemenea mai au de cercetat urmele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
amenințător pe fruntea împăratului. Lasă furtuna să se îndepărteze. Împinge apoi, ușurel, cu vârful degetului, un papirus desfășurat către principe: — La lăsarea la vatră, un legionar primește o bonificație de aproximativ... Augustus azvârle, scârbit, foaia în lături. — 3 000 de denari. Nu-mi spui o noutate, că doar eu am mărit-o acum patru ani. Ridică tonul: — Când m-ai silit să prelungesc serviciul militar de la șaispre zece la douăzeci de ani, plus încă cinci în rezervă. Înverșunarea pune stăpânire pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai mult sau mai puțin legal, bunurile celor care mor fără rude apropriate sau testamente valide și pe cele ale criminalilor con damnați. Augustus mârâie nervos: — Până acum am virat către tezaur mai mult de 600 de mili oane de denari din averea mea personală, pentru înfrumusețarea Romei, pentru apeducte, drumuri, jocuri... Mai ales pentru jocuri, suspină Ianuarius amintindu-și de însărcinarea primită. Simte că tăcerea lui e întâmpinată cu ostilitate de către principe, așa că rostește cu voce tare: — Ai dreptate, stăpâne
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rău Vipsania. De unde au primit invitații? Își pleacă fruntea abătută. Știe răspunsul. Quintius. S-a lăsat cumpărat ca toți ceilalți și implicat în jocul ăsta scârbavnic. Suspină descurajată. Oare cât mai valorează în ziua de azi conștiința unui om? Trei denari ajung probabil pentru unul ca el. Cu cât urci pe scara socială însă prețul crește. Dar, din pă cate, fiecare e de vânzare. — E frumos într-adevăr să te faci vrednic prin talentele tale de favoarea cuiva din lumea bună
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de matrapazlâcuri și le e teamă că o să-i dau în gât... 252 Gallus devine atent: — Ce fel de matrapazlâcuri? — Piperul lung este ușor de contrafăcut cu ajutorul mușta rului de Alexandria, spune răspicat Libo. Iar aici se vinde cu 15 denari livra. Asinius Gallus se încruntă. Bine că știe. O să i spună bucătarului să caște bine ochii de acum înainte când cumpără piper. Pliul dintre sprâncene i se adâncește. Ce caută Trio Fulcinius în târboseala asta? Că doar el e denunțătorul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la libertate? întreabă. — S-a reangajat de patru ori, scuipă scârbit Rufus. — Ce să faci cu libertatea când îți ghiorăie burta de foame? Și, cât sunt aici, n-are rost să-mi zgârm sub unghii și să economisesc cei cinci denari pe care-i câștig pe lună... — Bașca banii primiți pe victorii! Gladiatorul se strâmbă disprețuitor. — Beau, petrec și mă simt bine. Sunt mai câștigat. Ricanează: — Măcar am să mor cu amintiri frumoase! — Bă, da’ sec mai e dovleacul ăla al
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Ai să-mi lipsești, suspină. Așadar e decis? întreabă instructorul, cu trăsăturile cris pate. Plecăm în seara asta? Procuratorul încuviințează în tăcere și îl avertizează din nou: — Ai grijă de bani! — Mă duc să schimb chiar acum o parte în denari și cvinari de argint, îl liniștește Rufus. În pungă ai să găsești și un înscris. — Ce fel de înscris? — Ți se pune la dispoziție un fond bănesc, în valoare de apro ximativ 50 de talanți vechi. Rufus cască ochii mari
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe punctul de a relua, cînd se aprinse teleecranul de lîngă scaunul ei: ― Maiestate, tocmai ne-a sosit din Vestul Mijlociu un mesaj urgent. O ființă umană uriașă, înaltă de vreo cincizeci de metri, distruge cartierul de afaceri din orașul Denar. ― Cum? ― Dacă doriți, vă pot arăta scena. Uriașul se retrage încet în fața atacurilor unităților mobile. ― Nu-i nimic... Vocea ei era rece și incisivă. Încheie retezînd vorba: Trebuie să fie vreun robot construit de un nebun și marina o să rezolve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
DECLARAȚIEI? URMĂ O PAUZĂ DUPĂ CARE SE AUZI UN ALT GLAS, MULT MAI PROFUND: \ CONSILIUL FĂURITORILOR DE ARME A DAT ACUM PUBLICITĂȚII O DECLARAȚIE DENUNȚÎND URIAȘUL DE CINCIZECI DE METRI ÎNĂLȚIME CARE A DEVASTAT CARTIERELE COMERCIALE ȘI FINANCIARE ALE ORAȘELOR DENAR ȘI LEONTON. FĂURITORII DE ARME DECLARĂ CĂ ZVONUL DUPĂ CARE URIAȘUL AR FI O MAȘINĂRIE A ARSENALELOR ESTE ABSOLUT FALS, ȘI EI SUBLINIAZĂ CĂ VOR FACE TOT CE LE STĂ ÎN PUTINȚĂ PENTRU A AJUTA LA CAPTURAREA URIAȘULUI. DUPĂ CUM S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]