213 matches
-
sfârșitul secolului al II-lea d.H. pot fi văzute în costul crescut ilustrat de prețul emis în 301 d.H., în timpul domniei lui Dioclețian. Aici este menționat faptul că există trei clase de tunici militare, costând 1000, 1250 și 1500 de denarii. "Clavi" Clavi, sau faugustus clavus, erau benzi decorative situate în mijlocul tunicii. Cu timpul clavus și-a pierdut distincția. Apoi, clavus a devenit mai elabvorată. Pentru cavaleri era o bandă îngustă care se întindea peste fiecare umăr, până la tivul de pe tunică
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
(în ) sau "denarul de aur" este o monedă romană de aur valorând 25 denari de argint, adică 100 de sesterți. Emiterea acestei monede a devenit regulată începând cu Iulius Caesar / Iuliu Cezar (secolul I î.Hr.) și se continuă sub Imperiul Roman, până la înlocuirea
Aureus () [Corola-website/Science/321778_a_323107]
-
(în ) sau "denarul de aur" este o monedă romană de aur valorând 25 denari de argint, adică 100 de sesterți. Emiterea acestei monede a devenit regulată începând cu Iulius Caesar / Iuliu Cezar (secolul I î.Hr.) și se continuă sub Imperiul Roman, până la înlocuirea sa cu solidus. ul avea cam aceeași mărime cu denarul, dar
Aureus () [Corola-website/Science/321778_a_323107]
-
25 denari de argint, adică 100 de sesterți. Emiterea acestei monede a devenit regulată începând cu Iulius Caesar / Iuliu Cezar (secolul I î.Hr.) și se continuă sub Imperiul Roman, până la înlocuirea sa cu solidus. ul avea cam aceeași mărime cu denarul, dar era mai greu decât această monedă, întrucât densitatea aurului este mai mare decât cea a argintului. Termenul "aureus" provine din sintagma ,„monedă de aur”, „ban de aur”, prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului "aureus", în substantiv. Înainte ca puterea
Aureus () [Corola-website/Science/321778_a_323107]
-
Această monedă, realizată din aur pur fără aliaj, este denumită "nummus aureus". Augustus își rezervă, prin urmare, baterea varietăților prețioase, dintre care "aureul", care cântărea 1/42 dintr-o livră de aur, adică 7,79 g și valora 25 de denari. Cu toate acestea, succesorii lui Augustus au recurs la o formă de inflație, care consta în diminuarea fie a greutății monedelor, fie a titlului lor (procentajul în aur), sau uneori cumulând cele două practici. Astfel, masa monedei "aureus" se va
Aureus () [Corola-website/Science/321778_a_323107]
-
consta în diminuarea fie a greutății monedelor, fie a titlului lor (procentajul în aur), sau uneori cumulând cele două practici. Astfel, masa monedei "aureus" se va diminua la 1/45 din "livră", adică la 7,39 grame, în timpul lui Nero, denarul va cântări atunci 3,38 grame (de argint). După domnia lui Marc Aureliu, moneda "aureus" cântărește vreo 7,3 grame, producția de "aurei" va scădea astfel că greutatea monedei va ajunge la circa 1/50 dintr-o livră, adică 6
Aureus () [Corola-website/Science/321778_a_323107]
-
unitate monetară standard în aur, a Imperiului Roman. "Aureul" atinsese o greutate similară cu cea a succesorului său, solidus. Moneda solidus are diametrul mai mare și este mai puțin groasă decât moneda "aureus", care se asemăna, în fabricarea ei cu denarul de argint. Începând de la această dată, moneda "aureus" nu va mai fi emisă decât pentru ocazii deosebite și în foarte mici cantități. Greutatea unui "aureus" a variat în timp: Moneda "aureus" a avut și submultipli: Termenul aureus este la originea
Aureus () [Corola-website/Science/321778_a_323107]
-
soldus". Termenul solidus este denumirea unei monede de aur introdusă de împăratul Constantin cel Mare, în 309 / 310 și folosită și în timpul succesorilor săi. Istoria monedei "sou" începe cu "aureus"-ul roman care valora, pe vremea lui Caesar, 25 de denari de argint (adică 100 de sesterți de alamă sau 400 de as de bronz) și cântărea 8 grame de aur. Fiecare împărat îl ciuntea, astfel că Dioclețian, apoi Constantin cel Mare au fost nevoiți să-i stabilizeze valoarea la 1
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
Carol cel Mare: solidus-ul nu va mai fi, de acum încolo, a șaptezeci și doua parte dintr-o livră romană de aur, ci a douăzecea parte dintr-o livră "carolingiană" de argint. Solidus-ul va fi împărțit în 12 "denari", care, fără rarele excepții (de exemplu "gros"-ul Sfântului Ludovic), vor fi, practic, singurele care vor circula. Dar moneda "sistemului de cont" « £sd » (1 livră = 20 sous de 12 deniers) va rămâne neschimbată în Franța până la Revoluția Franceză, iar în
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
sfârșitul secolului II d.Hr. pot fi văzute în costul crescut ilustrat de prețul emis în 301 d.Hr., în timpul domniei lui Dioclețian. Aici este menționat faptul că există trei clase de tunici militare, costând 1000, 1250 și 1500 de denarii. Clavi, sau faugustus clavus, erau benzi decorative situate în mijlocul tunicii. Cu timpul clavus și-a pierdut importanța. Apoi, clavus a devenit mai elaborată: pentru cavaleri era o bandă îngustă care se întindea peste fiecare umăr, până la tivul de pe tunică sau
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
care valora 2 as ½, (apoi 4 as), dupondius, care valora 2 as, precum și submultipli, "semis" (1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
precum și submultipli, "semis" (1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr.
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa este adusă la 3,96 g de argint (raportul dintre argint și bronz este atunci de 1/70). Sesterțul devine, în cursul celui de-al doilea secol înainte de Hristos, unitatea de cont uzuală, înlocuind "as
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
de 800.000 de sesterți. Abrevierea denumirii sesterțului, HS, este o amintire a parității sale inițiale față de "as" ("doi as și jumătate", adică IIS, mai precis, IIS, curând transcris prin HS). În sfârșit, pe la anul 140 î.Hr., valoarea relativă a denarului de argint, în raport cu bronzul este reestimată: Începând cu Augustus, sistemul intră într-o perioadă de stabilitate care va dura două secole. Aureus-ul, monedă din aur, cu valoarea 25 de denari de argint, este emis în mod regulat, începând cu Iulius
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
HS). În sfârșit, pe la anul 140 î.Hr., valoarea relativă a denarului de argint, în raport cu bronzul este reestimată: Începând cu Augustus, sistemul intră într-o perioadă de stabilitate care va dura două secole. Aureus-ul, monedă din aur, cu valoarea 25 de denari de argint, este emis în mod regulat, începând cu Iulius Caesar. Termenul "aureus" provine din sintagma latină "nummus aureus",„monedă de aur”, „ban de aur”, prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului "aureus", în substantiv. Împărații se îngrijesc în mod deosebit de
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
monedă de aur”, „ban de aur”, prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului "aureus", în substantiv. Împărații se îngrijesc în mod deosebit de portretele lor gravate pe aversele monedelor și care servesc de propagandă. Sesterțiul din alamă, care valora un sfert de denar, este, cu diametrul său de 33 cm, moneda regină a epocii. Aversul («fața monedei») reprezintă, de cele mai multe ori, efigia împăratului care domnește în epoca de emisiune a monedei. Reversul («spatele monedei») constituie ocazia de a face propagandă: imaginile și textele
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
uneori mai multe sute de reversuri diferite pentru un singur împărat, printre care unele sunt de o importanță istorică deosebită. Împărătesele și copiii familiei imperiale sunt reprezentați, uneori. * "Cistiphoros / Cistofor" de argint era în circulație în Asia Mică. Valora 3 denari romani sau 4 drahme grecești; pe monedă, era gravată caseta cu odoarele lui Bacchus. Este cunoscut că în primul secol d.Hr., cu un "as" se putea cumpăra o jumătate de kilogram de pâine sau un galon de vin ieftin
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
lui Bacchus. Este cunoscut că în primul secol d.Hr., cu un "as" se putea cumpăra o jumătate de kilogram de pâine sau un galon de vin ieftin. De-a lungul timpului, devalorizarea este din ce în ce mai rapidă. Sub Septimius Severus, titlul denarului trece de la 70% la 50% argint. Spre anul 250, Caracalla, care are nevoie de bani pentru a-și putea plăti soldații cărora le-a mărit solda, instituie o nouă monedă, un "dublu denar", cunoscut, în rândul istoricilor, sub denumirea de
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
este din ce în ce mai rapidă. Sub Septimius Severus, titlul denarului trece de la 70% la 50% argint. Spre anul 250, Caracalla, care are nevoie de bani pentru a-și putea plăti soldații cărora le-a mărit solda, instituie o nouă monedă, un "dublu denar", cunoscut, în rândul istoricilor, sub denumirea de antoninianus, dar care nu cântărea decât un denar și jumătate, cu un titlu de 50% argint. Această monedă, al cărei nume folosit în epocă rămâne necunoscut, se recunoaște după coroana împăratului făcută din
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
anul 250, Caracalla, care are nevoie de bani pentru a-și putea plăti soldații cărora le-a mărit solda, instituie o nouă monedă, un "dublu denar", cunoscut, în rândul istoricilor, sub denumirea de antoninianus, dar care nu cântărea decât un denar și jumătate, cu un titlu de 50% argint. Această monedă, al cărei nume folosit în epocă rămâne necunoscut, se recunoaște după coroana împăratului făcută din raze (coroană radială), iar pe monedele care reprezentau împărătese, faptul că bustul este așezat pe
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
făcută din raze (coroană radială), iar pe monedele care reprezentau împărătese, faptul că bustul este așezat pe o semilună. Noua monedă este abandonată sau puțin emisă de unii împărați, dar va reveni mereu, cu o valoare intrinsecă din ce în ce mai slăbită, în timp ce denarul dispărea puțin câte puțin, o monedă slabă înlocuia una bună. Cu anarhia militară din secolul al III-lea, multiplicarea atelierelor monetare și instabilitatea politică, sistemul monetar este în suferință. Monedele se depreciază în mod constant, conținutul de metale prețioase fiind
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
militară se stabilizează, în timp ce inflația galopantă persistă. La sfârșitul anului 294, Domițian promovează o nouă reformă monetară, diminuează aureus-ul lui Aurelian, care trece de la 1/50 la 1/60 dintr-o livră de aur, și creează noi monede: "argenteus" sau "denarul de argint" cu greutatea de 1/96 dintr-o livră romană, de aceeași calitate cu vechiul denar emis sub Nero, precum și trei monede de bronz, dintre care un "bronz mare" având un slab procentaj de argint, follis-ul sau "nummus"-ul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
diminuează aureus-ul lui Aurelian, care trece de la 1/50 la 1/60 dintr-o livră de aur, și creează noi monede: "argenteus" sau "denarul de argint" cu greutatea de 1/96 dintr-o livră romană, de aceeași calitate cu vechiul denar emis sub Nero, precum și trei monede de bronz, dintre care un "bronz mare" având un slab procentaj de argint, follis-ul sau "nummus"-ul. Unitatea de cont rămâne denarul curent, în pofida deprecierii sale. Aceste parități sunt foarte curând puse în cauză
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]