339 matches
-
scăpat, au fugit în țara Ungurească. [...] Mircea-vodă iar au venit domn al treilea la rând. Și au trimis la boiarii carii erau pribegi în țara Ungurească, de i-au chemat, făcând mare jurământ [...]. Iar când au fost la martie 3 deni, cu meșteșug mare au chemat pre Stănilă vornicul, și pre toți boiarii, și pre amândoi episcopii și toți egumenii cu mulțime de călugări, în cetate la București. Și așa fără véste au năpustit într-înșii pre beșlii lui și pre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoești, i Mihnea ot Bădéni, i sin Udriște vistierul; i Tudor ot Bucov, i Vladul Caplii, i Pătrașco, i Calotă, i Stan sin Socol dvornicul, și alții, meșița septembrie 1 deni. Și au făcut Alexandru-vodă, den jos de București, o mănăstire mare, hram Svetaia Troiță [...]56. Pătru-vodă Cercel sin Pătrașco-vodă [cel ce poruncise ca rămășițele jupânesei Caplea, soția marelui postelnic Ghiormea, să fie deshumate din schitul ctitorit de ea lângă dealul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ghiormea, să fie deshumate din schitul ctitorit de ea lângă dealul de la Mihai Vodă și să fie mutate la Mănăstirea Bolintin, căci boieroaica s-ar fi arătat o „pizmașă! - n.m.] au venit domn de la Poartă, întrând în București august 20 deni, leatul 7092. Și au făcut biserica ce iaste în cetatea Târgoviștii. Și au tăiat pre Mihăilă dvornicul, Dobromir banul și pre Gonțea paharnicul. Și au pus birul curții foarte mare și gorștină de oi [...]57”. Trecând peste lacunele (Moise Vodă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca un creștin bun... „, zi a sfârșitului, zi a încremenirii, impusă de cronicar și prin solemnitatea cronologizării: „Și fără véste, din așternut l-au luat și l-au dus la Sfânta mănăstire ot Snagov. Era sâmbătă spre duminică, dechemvrie 20 deni, în ziua de Sfeti Ignatie bogonoseț, leatul 7172. Și acolo au stătut la dumnezeiască liturghie tot în genunche la sfintele icoane. Fiind gata, s-au pricestuit trupului și sângelui Domnului nostru Isus Hristos. Iar cînd au fost seara, pre la cină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
expresii poetice suficient cristalizate: „Zidarul de poeme, prin apele destinului/ Trece cu fruntea umbrită de minuni” (Destinul meșterului de poeme). În câteva poeme transpar vagi note argheziene: „În sânge, oricând e freamătul vremii,/ În mine e rugă de seară, tăinuitele denii” (Neîmplinire). Versurile din Echinocțiu liric (1969), volum publicat la un interval de douăzeci și cinci de ani față de cel de-al treilea (Moine, 1944), pun în lumină o maturizare a expresiei poetice, într-o transcriere sugestivă a tablourilor de atmosferă: „Frunze galbene
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
povestirii, știind să reconstituie atmosfera unei lumi apuse, care generează fie inevitabile melancolii, fie un îngăduitor zâmbet ironic. Temele sunt orașul provincial (Tecuci), cu trăsurile lui și cu tristețea despărțirilor, vacanțele la moșie, valsul, plimbările singuratice, primii fiori ai dragostei, deniile, vilegiatura la Slănic, Bucureștiul tramvaielor cu cai, mai toate paginile amintind proza lui Duiliu Zamfirescu. Nu mai puțin dăruit este portretistul din Amintiri universitare (1920), Figuri dispărute (1924) și Momente solemne (1927), Din amintirile unui fost dregător (1934). Cei care
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
este arestat, judecat pentru acțiuni anticomuniste și condamnat la închisoare pe viață. Eliberat în 1964, refuză înregimentarea care i se propune și până la sfârșitul vieții îndură nenumărate privațiuni. Debutează în „Noua revistă română” (1915), iar editorial, cu volumul de versuri Denii (1919). Colaborează cu versuri și critică plastică la „Literatorul”, „Renașterea”, „Fapta”, „Luceafărul”, „Contimporanul”, „Politica”, „Roma”, „Convorbiri literare”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Universul literar”, „Viața românească”, „Arta plastică” ș.a. Scoate în 1918, împreună cu Gala Galaction și L.
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
Theodor Pallady ș.a.) și o bogată corespondență cu Nicolae Titulescu, Virgil Madgearu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Dinu Pillat, V. Voiculescu, Vladimir Ghika ș.a. Versurile debutantului N. anunță un poet religios autentic - în sensul sincerității devoțiunii -, devansând poezia ortodoxistă a „Gândirii”. „Deniile” lui sunt laude și adorații de mistic medieval, străin de spiritul religios dilematic al modernilor, în această privință distanțându-se și de poezia lui Tudor Arghezi. Febra ascensională și purificatoare, preeminența spiritului și impactul său alchimic asupra materiei îi marchează
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
esențe ideale, replică la lumile „poliedrale” ale lui Ion Barbu. Această dimensiune a operei va fi cunoscută și înțeleasă numai în parte. Manuscrisele păstrează cicluri și volume inedite de versuri și - ipostază cu totul necunoscută a autorului - de proză. Autorul Deniilor s-a încercat și în teatru, actualizând în câteva „mistere” nașterea, patimile și învierea lui Iisus, transpuse într-un decor românesc, de mahala bucureșteană sau de așezare rustică (Trei mistere, 1922). Interesul pieselor (Ieslele, Cântecul cocoșului, Nebunul) stă în patosul
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
pentru care opera lui a fost puțin comentată și uneori considerată drept o creație bizară și obscură. În tinerețe N. a tradus breviarul de estetică al lui Benedetto Croce și a mai transpus din Goethe, Machiavelli și Luigi Chiarelli. SCRIERI: Denii, București, 1919; Trei mistere, București, 1922; Vrajă, București, 1923; Ode italice, București, 1925; Istoria artei ca filosofie a istoriei. I. Teoria criticei, București, 1925; ed. îngr. și introd. Dumitru Matei, București, 1985; Ani, îngr. Dinu Pillat, pref. Al. A. Philippide
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
Benedetto Croce, Elemente de estetică, București, 1922; Luigi Chiarelli, Masca și obrazul, București, 1922; Machiavelli, Mandragora, București, 1926; Goethe, Versuri, îngr. trad., București, [1932] (în colaborare), Poezii, îngr. trad., introd. Ion Pillat, București, [1936] (în colaborare). Repere bibliografice: Ovid Densusianu, „Denii”, VAN, 1919, 5-6; Perpessicius, Opere, XII, 531; N. I. Herescu, Însemnări literare (1924-1926), Arad, 1926, 65-68; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 185-186; Mario Ruffini, Roma nella poesia del poeta romeno Ștefan I. Nenițescu, Spoleto, 1938; Călinescu, Ist. lit. (1941), 801
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
extraordinara lor sobrietate estetică. Chiar și îndolierea totală din cântarea Prohodului se face după ritmul transfigurat al unei bune-cuviințe cerești. Corul adunării se reculege în rostirea lamentațiilor care, deși păstrând un pregnant aer folcloric, emană o imaculată frumusețe. De la cântările Deniei mari până la sfârșitul Canonului de Sâmbătă, un fir continuu, abătut din textura Evangheliilor, subîntinde imnografia Bisericii. Ca un freamăt abia recunoscut, lumina Învierii pătrunde cele mai întunecate și mai grele ceasuri ale Patimii Domnului. Într-un moment paroxistic al procesiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
germinale, când „Firea iese din sine”. Pentru un moment, lirismul sumbru oracular cedează locul unor laude ale luminii, euritmiei și exploziei vitale, când „dragostea/ e dreptul de veto al viului” (ciclurile Sărbătoarea solstițiului din volumul Efectul de seră). Cu grupajul Denii... din volumul Kilometrul unu în cer revine lumea fabuloasă a ritualurilor folclorice și religioase, cu semnificații potențate de trecerea timpului. În 1991, A. și-a publicat poemele de sertar (volumul Anno Domini). Temele anterioare apar aici cu un plus de
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
ograda școlii - adică pregătirile clădirii: grămezi mari de scânduri, șanțuri, varnițe etc. Aveam "case", locuri ascunse, locuri de siguranță, în șoproanele pentru scânduri, în varnițe și șanțuri. Tot în acea ogradă era și biserică. Ce mai de nopți frumoase la denii, când trăgeam clopotele, când stam în biserică la denia cea mare, în genunchi pe jos - ce sentimente atunci de ceva și straniu și intim! Tot atunci eram un grozav explorator al Moldovei. Vara mă scăldam de 3-4 ori pe zi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
șanțuri, varnițe etc. Aveam "case", locuri ascunse, locuri de siguranță, în șoproanele pentru scânduri, în varnițe și șanțuri. Tot în acea ogradă era și biserică. Ce mai de nopți frumoase la denii, când trăgeam clopotele, când stam în biserică la denia cea mare, în genunchi pe jos - ce sentimente atunci de ceva și straniu și intim! Tot atunci eram un grozav explorator al Moldovei. Vara mă scăldam de 3-4 ori pe zi (uneori și noaptea pe lună). Umblam kilometri întregi pe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sa împotriva bătrânului monarh. Ea fusese cea care o înlăturase astfel pe concubină și-i îndepărtase pe veci de la putere pe copiii încă mici ai acesteia. Soarta este însă mai schimbătoare decât pielea unui cameleon, după cum spunea un poet din Denia. Și, în vreme ce Fatima fugea din cetatea pierdută, Soraya își relua prompt vechiul nume, Isabel de Solis, și își boteza cei doi fii, Saad și Nasr, care deveneau astfel don Fernando și don Juan, infanți ai Granadei. Ei n-au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la rând, Pe sat s-a așternut tăcerea, Oamenii știu că încurând Sosi-va Sfântă Învierea... Sătenii toți, își văruiesc Prin casă și prin tindă, Iar drumul îl împodobesc, Tot satu-i o oglindă... Au fost, cum scrie-n calendar, La denii, și-au postit, Apoi tot omul gospodar A mers la spovedit... Se fac bucate din belșug Și își golește sacul, Țăranul care-a fost la plug, Să aibă și săracul... Iar la biserica de sus, Se-adună toți miloșii Și
DE PA?TE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83775_a_85100]
-
Postul Sfintelor Paști ține 8 săptămâni, timp în care creștinii nu mănâncă produse lactate și carne. În săptămâna Luminată au loc 5 denii din care ultimele două sunt "Denia celor 12 Evanghelii" și "Denia Prohodului Domnului", numită popular și Aer. Deniile încep spre seară și țin timp de 1-2 ore în care preotul ține slujba, iar toți credincioșii ascultă pildele care sunt spuse
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BRODOC. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2078]
-
Postul Sfintelor Paști ține 8 săptămâni, timp în care creștinii nu mănâncă produse lactate și carne. În săptămâna Luminată au loc 5 denii din care ultimele două sunt "Denia celor 12 Evanghelii" și "Denia Prohodului Domnului", numită popular și Aer. Deniile încep spre seară și țin timp de 1-2 ore în care preotul ține slujba, iar toți credincioșii ascultă pildele care sunt spuse.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BRODOC. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2078]
-
Postul Sfintelor Paști ține 8 săptămâni, timp în care creștinii nu mănâncă produse lactate și carne. În săptămâna Luminată au loc 5 denii din care ultimele două sunt "Denia celor 12 Evanghelii" și "Denia Prohodului Domnului", numită popular și Aer. Deniile încep spre seară și țin timp de 1-2 ore în care preotul ține slujba, iar toți credincioșii ascultă pildele care sunt spuse.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BRODOC. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2078]
-
Postul Sfintelor Paști ține 8 săptămâni, timp în care creștinii nu mănâncă produse lactate și carne. În săptămâna Luminată au loc 5 denii din care ultimele două sunt "Denia celor 12 Evanghelii" și "Denia Prohodului Domnului", numită popular și Aer. Deniile încep spre seară și țin timp de 1-2 ore în care preotul ține slujba, iar toți credincioșii ascultă pildele care sunt spuse.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BRODOC. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2078]
-
de mâinile lor. În curte este și mai multă muncă, trebuie curățatăa grădină, dezinfectați copacii, un angajament al bărbaților care se ocupă mai mult cu curățenia prin curte. Acum casă arată demnă de întâmpinarea ascetei sărbători, trebuie pregătită din inimă. Deniile sunt, astfel, slujbe de purificare a sufletului, ocazii de a cere iertare celora cărora noi am greșit. La sfarsitul fiecărei seri de denie începând cu cei mai bătrâni bărbați și sfârșind joi seara cu cele mai tinere copilite, ne spovedim
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
mult cu curățenia prin curte. Acum casă arată demnă de întâmpinarea ascetei sărbători, trebuie pregătită din inimă. Deniile sunt, astfel, slujbe de purificare a sufletului, ocazii de a cere iertare celora cărora noi am greșit. La sfarsitul fiecărei seri de denie începând cu cei mai bătrâni bărbați și sfârșind joi seara cu cele mai tinere copilite, ne spovedim părintelui și ne lepădam de păcate, precum “Babă Dochia” de cojoace. Vineri seară deja începe numărătoarea inversă în așteptarea Paștelui. La aer cum
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
În Săptămâna Patimilor, oamenii din sat țineau post pentru curățirea păcatelor și mergeau în fiecare seară la biserică la denii. În Vinerea Seacă se ținea post negru și la biserică se cânta Prohodul Maicii Domnului. În seara de Înviere toți oamenii mergeau la biserică cu pască, cozonac, oua și vin pentru a fi sfințite de către preot. După sfințire acestea erau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
marea sărbătoare a învierii Domnului. în Săptămâna Patimilor toate femeile își pregătesc casa făcând curățenie generală și o împodobesc cu tot ce au mai bun. În fiecare seară a acestei săptămâni creștinii merg la Biserică pentru a asista la slujba Deniilor. Aproape la fiecare mormânt din cimitir este câte o lumânare aprinsă. în Joia Mare se pregătesc cozonacul și pasca iar în Vinerea Mare se vopsesc ouăle. Femeile, înainte obțineau vopseaua pentru ouă prin fierberea unor plante însă, acum există diferite prafuri
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]