207 matches
-
a numelor proprii), de la clasificarea enunțurilor lingvistice ca obiect al unei duble relații de denotație (relația cuvântului cu obiectul) și de semnificație (relația dintre cuvânt și obiect), Rigolot amintește concepția semanticii clasice care nu recunoaște numelui propriu decât relația de denotație: "Numele proprii nu au sens; ca urmare, noțiunea de semnificație nu li se aplică. Funcția numelui propriu este identificare pură: a distinge și a individualiza o persoană sau un lucru cu ajutorul unei etichete speciale" (tr. m.)67. Cu toate acestea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de semn asemeni tuturor cuvintelor textului, având aceeași condiție ontologică și același statut cu ele, numele propriu este însă "cel mai puțin arbitrar dintre toate semnele textului pentru că este singurul care, dată fiind lipsa referentului extratextual, duce receptorul la nivelul denotației fără a-i tulbura calea cu un referent"174. În sprijinul ideii sale, Mihai Ignat aduce contribuția lui Onufrie Vințeler: "semnificația numelor proprii este foarte variată și condiționată în cea mai mare parte de context"175. În legătură cu valorile pe care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
celor ce sunt și nu sunt. Or lumina nu pune în vedere sensul slab al unei lumi pe care cuvântul să-l poată rosti prin reflectare ori reprezentare. Cuvântul nu doar că descoperă în sine un adânc pe care simpla denotație îl trece cu vederea, dar el e orb oricărui spectacol reprezentat în textura destrămată a lumii. "Groapa oarbă" din cuvânt e imaginea vacuității rostirii de dinaintea rostitului, nespusul - adânc grăitor ! - al nevederii și al nonmanifestării. Căci ce ar putea să vadă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
numită și denotativă/informațională/cognitivă (raportată la context) este identică funcției de reprezentare din teoria lui K. Bühler. Sfera de manifestare este realitaea extralingvistică, non-verbală pe care se întemeiază planul semantic al textului, al mesajului din terminologia lui R. Jakobson. Denotația este fundamentală pentru "latura semnificat a unui cuvânt" (DSL, 2005: 159) și reprezintă sensul cognitiv al unui cuvânt, sensul "pur intelectual, fundamental și relativ stabil" (idem). Caracteristicile semantice pe care le subsumează funcția denotativă - în opoziție cu funcția conotativă și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
poetică - sunt strict referențiale, non-subiective, analizabile în afară de context, de discurs sau "de enunțare". Astfel, "munte" are drept definiție de dicționar: "ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri" (DEX, 1982). Denotația "munte" este direct legată de realitatea non- verbală, realizând funcția denotativă și/ sau referențială - pe de o parte - și funcția de comunicare, pe de altă parte. Funcției denotative îi aparțin enunțuri neutru-informative, de tipul: "Anatomia este știința corpului omenesc". Abordarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fi raportat și la alte dimensiuni logice de formare: extensiunea și intensiunea. Noțiunea de extensiune este utilizată în semantică și în terminologie. În descrierea sensului, extensiunea presupune enumerarea tuturor elementelor unei clase de obiecte. Extensiunea unui concept precum "salariu" corespunde denotației termenului care desemnează obiectul (obiectele) de care semnul este legat: salariu amânat/ salariu anual garantat, salariu brut, salariu colectiv, salariu de bază, salariu de referință, salariu fictiv, salariu lunar, salariu mediu, salariu nominal etc. În terminologie, o disciplină prin excelență
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
preia din domeniul lingvisticii triunghiul semiotic, însă utilizează alt tip de formulare: forma termenului - noțiune (concept) - obiect. Respectându-se modelul logicii, se utilizează unitatea gândirii - conceptul (ansamblu de trăsături noționale, cognitive) - care înlocuiește "semnificatul" (ansamblu de seme lexicale și gramaticale). Denotația este partea reprezentativă a conceptului și nu trebuie confundată cu semnificatul. În studiul termenului, referentul și numele acestuia au o importanță sporită. Referentul este entitatea extralingvistică pe care limbajele specializate îl denumesc printr-un termen - indiferent dacă acesta s-a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Interacțiunea factorilor Funcția euristică a metaforei specializate este actualizată printr-un sistem de reguli ale cercetării teoretice, ordonat în așa fel încât interactiunea factorilor să conducă la "nașterea" unor ansambluri și subansambluri sistemice de termeni: în terminologia medicală, trabecul are denotația de "structură anatomică fibroasă", iar "glandă" denumește "un organ constituit dintr-o grupare de celule..." (DM, 2007: 520); termenul genă este purtătorul unui sens cognitiv privind "informația... la nivelul unei celule". "Fereastră" și "virus" sunt metafore interdisciplinare, utilizate în limbajul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de relație de subordonare, aparținând relațiilor de tip facultativ" (DSL, 2001, 2005: 191). În domeniul traducerii, echivalența este acceptată, în sens larg, ca desemnând relația de identitate dintre două unități de sens aparținând la două limbi diferite, care au aceeași denotație (și/ sau conotație). În sens restrâns, echivalența definește procesul de traducere, care înseamnă a reda o expresie fixă din LS printr-o expresie sinonimă din LȚ. În traducerea expresiilor idiomatice, a proverbelor echivalența nu poate fi redusă la simpla analogie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vedea, de tripartiția socială stabilită de Georges Dumézil în relație cu ritualul și cu simbolismul, dar nu din cauza unui împrumut metodologic operat aici. Este adevărat că, prin natura observației, pun în lumină rolul componentelor ritualice în raport cu semnificația simbolică și cu denotația cuvântului "imaginar" (în formele sale latine). Ceea ce rezultă însă din analiza unor texte ale cetății antice despre politic și a reprezentărilor puterii în imperiul creștin nu întâlnește conținutul social al sistemului lui Dumézil. Urmez mai curând linia care îl desparte
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la el. 13 Orice termen trebuie judecat de aceea în contextul său, dar acesta selectează sensurile lui posibile, actualizându-le și îmbogățindu-le. Se caută structura poemului tot în sensul unei concepții organiciste despre operă, se disting conotațiile cuvintelor de denotațiile lor, tonalitatea poemului și mesajul său emoțional de cel logic etc. Pe lângă alte volume de studii ale acestei mișcări (cf. Bibliografia de la sfârșitul lucrării de față) trebuie remarcată în primul rând culegerea de analize de text Understanding of Poetry (înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
1997a, ib.; vezi și Vasiliu 1987), Sunteți niște elegante etc. (b) Grupul nominal cu articol nehotărât superfluu poate include, pe lângă substantiv, diverși constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
să acopere „esența” acelui domeniu al cunoașterii și să se adreseze unui cerc de inițiați, el capătă, în contextul reinterpretării, conotații sau derivații de la sensul pretins originar, conotații cu care acesta din urmă se află într-o relație directă. în afara denotației, care are intenția de a depozita tot ceea ce pare a fi specificul unei discipline, sensurile sale derivate concură în a reproduce „cel mai fidel”, poate mai fidel decât originalul, chintesența disciplinei și în a-și apropria toate sensurile apărute până
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ordine care îi este proprie și care se poate descrie anterior oricărei aplicări. Generalitatea teoriei lui Hjelmslev o face aplicabilă mult dincolo de teritoriile lingvisticii pentru a analiza orice sistem de semne, orice semiotică, ca pe o limbă prin asimilarea fenomenele denotației și conotației. într-adevăr, ceea ce la Saussure era planul semnificanților devine la Hjelmslev planul expresiei iar ce era planul semnificaților devine planul conținutului. în fiecare din cele două planuri lingvistul danez distinge apoi două straturi: forma, care poate fi descrisă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Barthes utilizează lingvistica lui Hjelmslev, care, așa cum atrăgeam atenția într-un paragraf anterior, face posibilă cercetarea semiologică a unor sisteme duble, de acest tip, unde unul constituie planul conținutului sau planul expresiei celuilalt, adică a unor sisteme în raport de denotație sau conotație unul cu celălalt, ori în raporturi de limbaj obiect și metalimbaj. Totuși cazul Modei este mai complicat: dacă mesajele limbajului articulat sunt în mod normal saturate prin două sisteme - denotație-conotație -, Moda introduce un al treilea sistem "natural", constituit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic, prezentă atât ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență semnificativă", "figurativ". Procedeele ei sunt cele ale paradigmelor și sintagmelor, opozițiilor și pertinenței fonologilor, semioticilor conotației și denotației, sau cele mai difuze, dar cu punct de plecare dat, ale coerenței semnificative și figurativului. Evidențiată cu mai mult sau mai puțin formalism, structura se prezintă mereu ca un grup de relații între elementele respectivului sistem semnificam, prin care ea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal. Lexic: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime*), familii de cuvinte), câmp lexical/semantic*), conotație /denotație*) Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv; Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea �� substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul: cardinal și ordinal; Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal. Lexic: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical / semantic, conotație / denotație. Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea. Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparație; adjectivul posesiv; demonstrativ. Numeralul: cardinal și ordinal. Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcție de subiect, complement direct
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceză pentru ciclul liceal. Lexic - relații semantice [sinonime, antonime, omonime, paronime*), familii de cuvinte], câmp lexical/semantic*), conotație/denotație*) Articolul - hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția de). Substantivul - gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul - cardinal și ordinal
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limbă portugheză pentru ciclul liceal. Lexic: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical/semantic, conotație/denotație. Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea. Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparație; adjectivul posesiv; demonstrativ. Numeralul: cardinal și ordinal. Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcție de subiect, complement direct
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de texte, moduri de expunere: - argumentativ; - expozitiv; - interpretativ și argumentativ; - descriptiv: Pratica della lettura - cronică; - narațiunea; - darea-de-seama; planul de idei NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ Textul narativ: coordonatele timpului (ordinea și durata), naratorul, punctul de vedere, etc. Textul poetic: conotație și denotație; Cele mai frecvente figuri retorice: - aliterația - repetiția - metaforă - hiperbola - comparația - alegoria - ironia - metonimia - oximoronul Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezenței programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceză pentru ciclul liceal. Lexic - relații semantice [sinonime, antonime, omonime, paronime*), familii de cuvinte], câmp lexical/semantic*), conotație/denotație*) Articolul - hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția de). Substantivul - gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul - cardinal și ordinal
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limbă portugheză pentru ciclul liceal. Lexic: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical/semantic, conotație/denotație. Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea. Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparație; adjectivul posesiv; demonstrativ. Numeralul: cardinal și ordinal. Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcție de subiect, complement direct
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
de texte, moduri de expunere: - argumentativ; - expozitiv; - interpretativ și argumentativ; - descriptiv: Pratica della lettura - cronică; - narațiunea; - darea-de-seama; planul de idei NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ Textul narativ: coordonatele timpului (ordinea și durata), naratorul, punctul de vedere, etc. Textul poetic: conotație și denotație; Cele mai frecvente figuri retorice: - aliterația - repetiția - metaforă - hiperbola - comparația - alegoria - ironia - metonimia - oximoronul Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezenței programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
tipurile de adverb; formarea adverbului de mod; gradele de comparație. 3. Sintaxă ● Tipuri de subordonate: subordonata relativă, completivă, temporală, condițională, cauzală, concesivă, finală și consecutivă. 4. Tipurile de frază: fraza interogativă; fraza imperativă; fraza negativă; fraza impersonală. 5. Semantică: sens, denotație, conotație; relațiile semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia, sinonimia, antonimia; câmpurile lexico-semantice;. 6. Elemente de pragmalingvistică: ● actele de limbaj; enunțuri-tip de realizare a diferitelor tipuri de acte; ● tipuri de discurs/text: descriptiv, narativ, argumentativ - caracteristici generale; moduri de
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]