276 matches
-
și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu pînă iese la biserică, ca să nu se deoache. Trei zile de la nașterea unui copil nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu pînă iese la biserică, ca să nu se deoache. Trei zile de la nașterea unui copil nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul nou-născut, cîntărit înainte de a fi scăldat, nu se deoache niciodată. La gîtul unui animal fătat se leagă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu pînă iese la biserică, ca să nu se deoache. Trei zile de la nașterea unui copil nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul nou-născut, cîntărit înainte de a fi scăldat, nu se deoache niciodată. La gîtul unui animal fătat se leagă un fir roșu, ca să nu se deoache. Primăvara, cînd scot întîi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roșu pînă iese la biserică, ca să nu se deoache. Trei zile de la nașterea unui copil nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul nou-născut, cîntărit înainte de a fi scăldat, nu se deoache niciodată. La gîtul unui animal fătat se leagă un fir roșu, ca să nu se deoache. Primăvara, cînd scot întîi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roșu de coadă, că pe vita care are roșu nu o poate nici deochea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul nou-născut, cîntărit înainte de a fi scăldat, nu se deoache niciodată. La gîtul unui animal fătat se leagă un fir roșu, ca să nu se deoache. Primăvara, cînd scot întîi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roșu de coadă, că pe vita care are roșu nu o poate nici deochea, nici cel rău nu se poate apropia de ea. Cînd cineva are vreun mînz frumos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deoache niciodată. La gîtul unui animal fătat se leagă un fir roșu, ca să nu se deoache. Primăvara, cînd scot întîi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roșu de coadă, că pe vita care are roșu nu o poate nici deochea, nici cel rău nu se poate apropia de ea. Cînd cineva are vreun mînz frumos, îi atîrnă de gît o lingură, iar de coadă, un fir roșu, ca să nu se deoache. Calul care este deocheat, să-i spargă un ou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe vita care are roșu nu o poate nici deochea, nici cel rău nu se poate apropia de ea. Cînd cineva are vreun mînz frumos, îi atîrnă de gît o lingură, iar de coadă, un fir roșu, ca să nu se deoache. Calul care este deocheat, să-i spargă un ou în frunte, că-i va trece. Spre a vindeca vreo vită de deochi, să se lase blidele de la Ajunul Crăciunului nespălate pînă a doua zi, cînd trebuie a le spăla ș-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roșu nu o poate nici deochea, nici cel rău nu se poate apropia de ea. Cînd cineva are vreun mînz frumos, îi atîrnă de gît o lingură, iar de coadă, un fir roșu, ca să nu se deoache. Calul care este deocheat, să-i spargă un ou în frunte, că-i va trece. Spre a vindeca vreo vită de deochi, să se lase blidele de la Ajunul Crăciunului nespălate pînă a doua zi, cînd trebuie a le spăla ș-apoi a strînge acea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crăciunului nespălate pînă a doua zi, cînd trebuie a le spăla ș-apoi a strînge acea apă; după ce s-a așezat, se strînge și, la caz de trebuință, se spală cu ea vita. Copilul mic cînd se apucă și se deoache, unge-i tălpile cu unt de vacă, că-i trece. Se crede că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acea apă; după ce s-a așezat, se strînge și, la caz de trebuință, se spală cu ea vita. Copilul mic cînd se apucă și se deoache, unge-i tălpile cu unt de vacă, că-i trece. Se crede că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe marginea putinei în care se botează se pă strează, că dacă se deoache să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe marginea putinei în care se botează se pă strează, că dacă se deoache să-l afume cu ele. Se crede că bolnăvindu-se cineva de deochi, și dacă i s-au stins căr buni și s-a spălat cu apa ceea, apoi se va face bine. Cînd se descîntă cuiva de deochi, se pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buni și s-a spălat cu apa ceea, apoi se va face bine. Cînd se descîntă cuiva de deochi, se pun pe rînd trei cărbuni aprinși în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i faci un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i faci un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare. (Gh.F.C.) Copilul deocheat se face bine dacă-i pui scuipat pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare. (Gh.F.C.) Copilul deocheat se face bine dacă-i pui scuipat pe buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare. (Gh.F.C.) Copilul deocheat se face bine dacă-i pui scuipat pe buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de cărți, numai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare. (Gh.F.C.) Copilul deocheat se face bine dacă-i pui scuipat pe buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de cărți, numai după joc, ca să nu li se deoache banii. (Gh.F.C.) Copilul îl ferești de deochi de-i legi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face bine dacă-i pui scuipat pe buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de cărți, numai după joc, ca să nu li se deoache banii. (Gh.F.C.) Copilul îl ferești de deochi de-i legi la gît un săculeț cu cărbuni sau cu usturoi. Dacă ai asupra ta trei fire de usturoi, trei boabe de piper, trei boabe de grîu de primăvară și trei de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fărămituri de pîine ești ferit de rele. (Gh.F.C.) La intrarea casei lăuzei se bate un canaf roșu. (Gh.F.C.) Aromânii pun la intrare un șnur alb-roșu ca de mărțișor, la fel cu cel de la gîtul femeii. (Gh.F.C.) Nici roșul nu se deoache în prăvălie, nici iapa albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de friguri, taie unghiile, bagă-le într-un ou și pune-le la răspîntie. Se crede că cel care are friguri este bine să-și taie păr din cap și unghiile degetelor în cruciș, care apoi se pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să nu se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele. (Gh.F.C.) Mîță Se zice că mîța se roagă la Dumnezeu ca să nu fie într-o casă fără copii și donița să nu fie uscată. Cui i-s dragi mîții i-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]