481 matches
-
păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins pe cel de foc. A șa să crape ochii Care l-au deochiat Pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
capul celui deochiat Să rămână luminat Curat, de boală scăpat. Rețeta: se descântă în apă cu creangă de mătură și cu cuțitul, punând 9 cărbuni aprinși în apă și numărându- i îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot de trei ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau pe un par de la gard. “Doftorii” și vrăjitorii fără descântece Din ce parte vine mirele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Cu riduri deasupra ochilor - individ greoi, dar bine dotat pentru cele mai insolente activități. Credințe și superstiții despre frunte: Oameni cu fruntea lată și înaltă sunt foarte deștepți. De aici și expresia a fi cu șapte palme în frunte. - La deochi, după ce lecuitoarea a descântat, se suflă de trei ori peste fruntea bolnavului, ca să se vindece. - Tot la deochi, baba linge fruntea bolnavului (copilului). - Paza de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
frunte: Oameni cu fruntea lată și înaltă sunt foarte deștepți. De aici și expresia a fi cu șapte palme în frunte. - La deochi, după ce lecuitoarea a descântat, se suflă de trei ori peste fruntea bolnavului, ca să se vindece. - Tot la deochi, baba linge fruntea bolnavului (copilului). - Paza de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu cenușă, noroi de pe talpă, amestecat cu cerneală, cărbune, funingine. Nasul Nas mare - bunătate, suflet larg, gata mereu de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
De aici și expresia a fi cu șapte palme în frunte. - La deochi, după ce lecuitoarea a descântat, se suflă de trei ori peste fruntea bolnavului, ca să se vindece. - Tot la deochi, baba linge fruntea bolnavului (copilului). - Paza de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu cenușă, noroi de pe talpă, amestecat cu cerneală, cărbune, funingine. Nasul Nas mare - bunătate, suflet larg, gata mereu de sfaturi Rotund și lung - fire de codoș, bârfitor și trădător
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere norocul. - La primul scăldat al noului-născut, moașa îi pune degetele mari de la ambele mâini pe amândouă fețele obrazului, ca acel prunc să capete gropițe în obraji. Deochiul și moartea În practicile oculte ale tuturor popoarelor, deci și ale românilor, există credința că anumiți oameni, femei, bărbați înzestrați cu dar demonic, îi pot îmbolnăvi pe alți oameni asupra cărora își fixează privirea, cu răutate ori invidie. Deochiul este
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
obraji. Deochiul și moartea În practicile oculte ale tuturor popoarelor, deci și ale românilor, există credința că anumiți oameni, femei, bărbați înzestrați cu dar demonic, îi pot îmbolnăvi pe alți oameni asupra cărora își fixează privirea, cu răutate ori invidie. Deochiul este efectul privirii care deoache, boala pricinuită de această uitătură dușmănoasă. Cel bolnav din pricina deochiului este deochiat. Poate fi deochiat, în mod fatal, orice om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
credința că anumiți oameni, femei, bărbați înzestrați cu dar demonic, îi pot îmbolnăvi pe alți oameni asupra cărora își fixează privirea, cu răutate ori invidie. Deochiul este efectul privirii care deoache, boala pricinuită de această uitătură dușmănoasă. Cel bolnav din pricina deochiului este deochiat. Poate fi deochiat, în mod fatal, orice om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos pe lângă vacă, ori purceluși sugând pofticioși la țâțele scroafei, ca să nu-i deoochi cumva, trebuie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca provocatori ai deochiatului. - Oamenii pociți, urâți, cu diverse metehne ale trupului. - Pot deochia și oamenii cu părul roșu, spânii. - Aceeași putere magică ar avea-o și copii născuți cu tichie. Cine poate fi deochiat? - Copiii sunt cei mai expuși deochiului. E deajuns ca un copil să fie frumos sau să pară foarte deștept, pentru ca lumea, minunându-se de el și lăudându-l peste măsură, fără a întrebuința formula obișnuită “Să nu-i fie de deochi!”, să-l învenineze cu deochiul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Copiii sunt cei mai expuși deochiului. E deajuns ca un copil să fie frumos sau să pară foarte deștept, pentru ca lumea, minunându-se de el și lăudându-l peste măsură, fără a întrebuința formula obișnuită “Să nu-i fie de deochi!”, să-l învenineze cu deochiul ucigaș. - Dintre oamenii mari, mirele și mireasa sunt expuși deochiului. - Femeile gravide (lăuzele) sunt mereu în primejdie de a fi deochiate de cei din jur. - Pot fi deochiate animalele domestice frumoase (cai, cornute, porci sau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
deochiului. E deajuns ca un copil să fie frumos sau să pară foarte deștept, pentru ca lumea, minunându-se de el și lăudându-l peste măsură, fără a întrebuința formula obișnuită “Să nu-i fie de deochi!”, să-l învenineze cu deochiul ucigaș. - Dintre oamenii mari, mirele și mireasa sunt expuși deochiului. - Femeile gravide (lăuzele) sunt mereu în primejdie de a fi deochiate de cei din jur. - Pot fi deochiate animalele domestice frumoase (cai, cornute, porci sau miei). - Se pot deochia și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să pară foarte deștept, pentru ca lumea, minunându-se de el și lăudându-l peste măsură, fără a întrebuința formula obișnuită “Să nu-i fie de deochi!”, să-l învenineze cu deochiul ucigaș. - Dintre oamenii mari, mirele și mireasa sunt expuși deochiului. - Femeile gravide (lăuzele) sunt mereu în primejdie de a fi deochiate de cei din jur. - Pot fi deochiate animalele domestice frumoase (cai, cornute, porci sau miei). - Se pot deochia și păsările de casă, în special puii. - Stupii de albine, mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
legumele, pomii roditori. - Chiar și alauatul pentru pâine ori cozonac poate fi lovit de această forță ocultă. Nu mai crește și dă îndărăt. - Până și laptele vacii poate să sece, prin simpla uitătură răutăcioasă a omului. Cum ne ferim de deochiul periculor? - Cel mai sigur mijloc este să nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului întâlnit. Să nu le aduci laude, fără a scuipa de trei ori, zicând: “Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mai sigur mijloc este să nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului întâlnit. Să nu le aduci laude, fără a scuipa de trei ori, zicând: “Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu fie de deochi!”. - Ca să-l ferești de deochi, trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La fel, ne ferește de deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului întâlnit. Să nu le aduci laude, fără a scuipa de trei ori, zicând: “Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu fie de deochi!”. - Ca să-l ferești de deochi, trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La fel, ne ferește de deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu fie de deochi!”. - Ca să-l ferești de deochi, trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La fel, ne ferește de deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala deochiului. - I se leagă copilului, la gât sau la încheietura mâinii, un fir roșu sau o panglică roșie. - Se leagă la mîna copilului nou născut o coardă furată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La fel, ne ferește de deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala deochiului. - I se leagă copilului, la gât sau la încheietura mâinii, un fir roșu sau o panglică roșie. - Se leagă la mîna copilului nou născut o coardă furată de la o vioară. - Alt amulet folosit e un săculeț cu cărbuni pus la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de trei ori din apă, îi udă cu ea pe tâmple, la ochi, pe frunte, la nas, la inimă și încheieturi, iar restul se varsă pe . un câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ori din contră o ocazie de a-și dovedi “forța interioară”) sau sunt implicate alte persoane (“tendință de personificare a agentului patogen” - Athanasiu). Această din urmă tendință este întâlnită la bolnavi cu un orizont intelectual mai redus care vorbesc de “deochi”, “farmece” etc. Un exemplu întâlnit destul de frecvent în ultimii ani este reprezentat de opinia unor bolnavi chiar cu un statut profesional ridicat (în cazurile noastre un student și un tehnician) referitoare la intoxicarea lor cu “argint viu” de către alte persoane
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
astăzi o unsoare din untură de porc și diverse plante: usturoi, leuștean, frunze de salcâm, pelin și alte ingrediente cu care ung oile pe uger, la asfințitul soarelui, anume ca farmecele să ia puterea unsorii, iar nu mana oilor. Pentru deochi ei aduc apă descântată și stropesc oile, iar cel mai bătrân cioban din stână unge cei doi stâlpi din ușa strungii și zice: „Așa să stea laptele la oi, neluat de nimeni!”. După aceasta, tot el arunca un ban de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dădea să bea rachiu amestecat cu miere de albine. După naștere, rudele și vecinii vizitau mama și copilul nou născut, aducând daruri. La plecare, îi legau copilului de scutec o bucată de lână roșie, spunând: „Ptiu, să nu fie de deochi!”. Mama înfășura noul născut în cămașa tatălui, ca să fie îndrăgit de către acesta. La primul născut, nașii de cununie ai tinerilor părinți erau și nașii de botez ai copilului acestora. Dacă noul născut plângea și era agitat, se spunea că acestea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o descânta,/ Cu tărâțe te-o hrăni/ Și-ai rămâne curată și luminată/ Ca argintul strecurat”. Tărâțele astfel descântate i se dădeau vacii să le mănânce și, după trei astfel de proceduri, vaca revenea la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se descânta astfel: „Ceală di diochi/ Ceală di pocitură,/ Ceală di întâlnitură’’. Acum se oprea din descântat, persoana bolnavă bea un pic de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
răsăritul soarelui. În timp ce se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă mânecai/ Duminică dimineața mă sculai/ Și mam dus la Lunaia/ Să-i deschid albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu lopata o arunc,/ Cu lână roșie o șterg./ Ce stai Lunaie cu părul zburlit,/ Cu ochiul tulburat?/ Că la Ileana oi alerga/ Cu mătura te-oi mătura/ Cu lopata ți-o arunca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mătura/ Cu lopata ți-o arunca/ Și Lunaia să rămâie/ Curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce te-o lăsat/ Ea cu gura te-o descânta/ Dumnezeu leac ți-a da’’. O altă variantă de descântec de „deochi” a fost culeasă de la Maria Puiu din Tarnița, fiind folositoare atât la oameni, cât și la animale. Pentru acest descântec, ea întrebuința un pai de mătură de la biserică, un ban de argint, un fir de busuioc și unul de lână
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și ugerul mi l-a umflat./ „Nu te plânge, nu te rage,/ Lenuța cu gura te-o descânta/ Ca cu mâna ți-o lua/ Răsfulgul alb, răsfulgul roșu,/ Răsfulg de nouăzeci și nouă de feluri,/ Răsfulg din vânt,/ Răsfulg prin deochi,/ Să rămâie Joiana curată/ Ca aurul cel curat,/ Ca argintul strecurat/ Ca Dumnezeu ce-o lăsat’’. Adusă acasă după descântec, vaca era mulsă de câte trei ori în cruciș (adică țâțele 1 cu 3 și 2 cu 4) prin gaura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]