53,297 matches
-
Ouț dares you to sinful party. Be a tease, be a Valentine. Will you be here?” În seara de sâmbătă, 13 februarie 2010, incepand cu ora 23:00, cafeneaua Time Ouț din Bulevardul Carol nr. 4 (Copou), organizează o petrecere deosebită având ca temă “Valentine’s Day”. Citește tot... Love Weekend @ Dublin Pub 12, 13, 14 februarie 2010 Vineri 12, sâmbătă 13 și duminica 14 februarie începând cu ora 23:00 poți petrece “weekendul dragostei la Dublin Pub din Strada Vasile
Valentine’s Day [Corola-blog/BlogPost/94700_a_95992]
-
You Can Eat, toate tipurile de cârme gâtițe în seara respective, pe săbii: aripioare, piept de pui, ceafa de porc, pulpa de porc, cotlet, vrăbioara , cârnăciori etc, acestea fiind precedate de un platou cu garnituri diverse și salate variate. Gustul deosebit al cărnii este dat de metodă de gătire bio și anume pe jar, provenit de la foc de lemne. Citește tot...
Steak House Iasi [Corola-blog/BlogPost/94757_a_96049]
-
You Can Eat, toate tipurile de cârme gâtițe în seara respective, pe săbii: aripioare, piept de pui, ceafa de porc, pulpa de porc, cotlet, vrăbioara , cârnăciori etc, acestea fiind precedate de un platou cu garnituri diverse și salate variate. Gustul deosebit al cărnii este dat de metodă de gătire bio și anume pe jar, provenit de la foc de lemne. Citește tot...
Churrascherie Iasi [Corola-blog/BlogPost/94762_a_96054]
-
around the world PARIS @ Queen’s Club, 6 mai Vineri, 6 mai 2011 Queen’s Club, situat în Bd. Carol I nr. 36, te așteaptă la petrecerea începând cu ora 23:30, la “Been around the world Paris”. Un eveniment deosebit care merită atenție deosebită în partea petrecăreților și a celor care aleg tot timpul gustul distracțiilor. Paris and spring, foot by foot we explore the city... Eiffel Tower and spring, the city spreads ouț like our dreams. They say springtime
Queens Club Iasi [Corola-blog/BlogPost/94744_a_96036]
-
Citește tot... Chemical Reaction @ Queen’s Club, 25 martie Vineri, 25 martie 2011 Queen’s Club, situat în Bd. Carol I nr. 36, te așteaptă la petrecerea începând cu ora 23:00, la cea de-a treia petrecere. Un eveniment deosebit care merită atenție deosebită în partea petrecăreților și a celor care aleg tot timpul gustul distracțiilor. Queen’s Club își rezervă seară organizând cea de-a treia petrecere cu tematică: Chemical Reaction. Let’s have a good time! Forget about
Queens Club Iasi [Corola-blog/BlogPost/94744_a_96036]
-
Festivo Band LIVE, astăzi, joi, 18 noiembrie începând cu ora 21:00 în BACKDOOR (în parcul de lângă Univ Petre Andrei și Hotel Europa, str. Elenă Doamna). Organizatorii va aștepta cu o atmosferă deosebită la care se adaugă muzică, alcătuită din piese celebre în stil chillout sau cafe concert și, de ce nu, chiar si twist & rock`n roll în variantele artiștilor, evident antreuri din partea casei, plus o degustare de vinuri. Rezervări și Informații la
Festivo Band LIVE @ Backdoor, 18 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/94752_a_96044]
-
Cofino face o mutră lungă, apoi zâmbește vesel, scrie ceva pe un petic de hârtie și i-l întinde. N. bagă după câteva încercări biletul în buzunarul pantalonului și se îndreaptă spre ieșire. Cofino profită de ocazie ca să-și exprime deosebita satisfacție pentru onoarea ce-am acordat-o Cubei și lui personal cu vizita noastră și mă împinge ușurel pe urma lui N. Îl ajungem la mașină, îi tot împinge țidula lui Juan, care nu poate pricepe nimic, înteleg eu ce
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
tînăr - ce importanță au în amor preliminariile. De asemenea și vînătoarea își are pe ale sale, căci și vînătoarea e o pasiune, ca și amorul. Ceea ce Stendhal a numit cristalizație, adică înflorirea în imaginație a obiectului pasiunii, are loc cu deosebită bogăție mai ales la vînători." Amănunțind lucrurile, Sadoveanu va face, cu zîmbet, elogiul fanteziei inepuizabile a breslei: "Oricare dintre noi poate afirma și dovedi ușor că a întîlnit, în cariera lui, animale sălbatice din regnuri la rigoare cunoscute, însă de
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
său, ne imaginăm ce cheltuială de energie intelectuală și fizică implică și acest Dicționar analitic de opere..., ce angajare afectivă și... managerială presupune, cât timp alocat pentru revizia științifică a tuturor articolelor. Cel puțin trei motive îl recomandau în mod deosebit pe Ion Pop pentru o asemenea muncă de coordonare: autoritatea științifică incontestabilă în domeniul criticii și istoriei literare; apoi, capacitatea stimulatoare, organizatorică și de coagulare a colectivului, experiență pe care o probase și ca director al revistei „Echinox”; în al
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
să facă posibilă exploatarea eficientă a resurselor și, în final, romanizarea populațiilor locale. Pax americana poate însemna dezvoltarea infrastructurilor economice, dar nu înseamnă și americanizarea comunităților în cauză. SUA nu sunt capabile să acorde cetățenia (precum, odinioară, romanii) unor populații deosebite cultural, cu o altă forma mentis. Hegemonia lor aeriană și navală nu este suficientă pentru a șterge diferențele, liderii americani fiind conștienți de slăbiciunea (probată istoric) a forțelor lor terestre. Iată de ce, afirmă Todd, SUA preferă, în locul confruntării cu cei
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
sau apariția unor cărți, dacă în ceea ce privește administrarea operelor ne-am dovedit convingător incapacitatea. În afara multor asemenea acțiuni, dintre care pe unele le-am comentat pe larg la momentul potrivit, o expoziție și patru apariții editoriale rețin atenția într-un mod deosebit, și pentru faptul că expoziția și două publicații privesc direct familia Mattis-Teutsch, dar și pentru acela că la originea tuturor celor patru cataloage/albume se găsește o personalitate bine cunoscută în lumea artei, și anume româno-germanul Georg Lecca, de al
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
fost folosite ca instrumente, ca arme de luptă în anii 1988-1989, cînd s-a desfășurat mișcarea de recunoaștere, de impunere a limbii române ca limbă oficială în Basarabia. Și, de altfel, intelectualii, literații din Basarabia nutresc pentru dumneavoastră o stimă deosebită, o imensă recunoștință. Dar, în afară de aceste probleme, v-au mai atras cîțiva scriitori români. - Bineînțeles. Am numit deja cîțiva. Ar mai fi de adăugat alții. Ca, de exemplu, Mihail Sadoveanu, a cărui carte Drumuri basarabene (uite, tot Basarabia!) a făcut
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
omenia, ospitalitatea, toleranța și altele. De altfel, în cărțile citate de mine se găsește și destul de multă autocritică germană. - Aș vrea să facem o completare. Cred că, alături de toate aceste merite pe care le aveți și care impun o recunoștință deosebită, mai există unul: de-a lungul timpului, la Romanisches Seminar din Heidelberg au venit, v-au vizitat o serie întreagă de scriitori, de cercetători din România. Mi-aduc aminte că, în 1987, m-am întîlnit acolo cu profesorul Crohmălniceanu. În
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
De aceea ne bucură când apare câte o lucrare, fie și cu un caracter mai modest, ca Dinastia Ciorăneștilor (fișe monografice și bibliografice), semnată de Mihai Gabriel Popescu și Ștefan Ion Ghilimescu. Autorii și-au ales un subiect cu semnificație deosebită, ilustra familie de intelectuali a Ciorăneștilor, propunându-și ca, prin studierea ei, să aducă o contribuție „la înțelegerea rolului elitelor în edificarea vocației europene a poporului român”, cu alte cuvinte, să pledeze pentru meritocrație, acea structură socio-culturală, din păcate, subapreciată
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
este cu totul benign și nevinovat, în timp ce nevestele lui succesive sînt, care mai de care, vicioase și netrebnice. Joaca lui France cu textul lui Perrault merge spre un delicios joc intertextual, în care citatul, parafraza și aluzia au un loc deosebit. O variantă pe dos, răsturnată, a poveștii lui Perrault, în cea mai bună tradiție a parodiei, publică, în pomenita revistă din 1919, romancierul Pierre Mac Orlan; e vorba, de fapt, de viața sfîntului Barbă-Albastră, răpus de nevestele lui, care încarnează
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
care le-am scris despre el. I-am scris despre activitățile mele curente și astfel a început colaborarea noastră. - „Înțeleg acum de ce Mircea Eliade iubește Bucureștiul și România așa de mult. Este un loc minunat, cu oameni de un spirit deosebit.” Vă mai mențineți această opinie, mărturisită d-lui Handoca în interviul amintit - acum cînd, ani buni de la moarte, Eliade este „acuzat”, ponegrit ș...ț, tîrît în procese fictive? Acest conflict (!) pare să ia amploare, alimentat fiind de diverși așa-ziși
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
decît în trecere despre dramele din afara gintei noastre (deși am avut și noi contribuțiile noastre), mă refer la arestările care aveau loc, majoritatea nemotivate sau motivate pe criterii de luptă de clasă sau de adversitate față de regim, unele de o deosebită perversitate, cruzime și brutalitate, soldate cu vieți pierdute sau desfigurate. Trebuie să remarc, cum, de altfel, reiese din paginile amintite, că ignoram în mare măsură ce se întîmpla. Oricît ar părea de neverosimilă această ignoranță, am constatat-o și în
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
dansului academic sunt în permanentă divergență cu flexibilitatea ritmurilor, cu suplețea evoluțiilor armonice, cu provocările solo-urilor instrumentale, cu ceea ce muzica are de spus odată cu vocile. Poate dans contemporan, mișcări auster stilizate, balerini obișnuiți “să audă” o partitură cu totul deosebită de stilurile muzicale adaptabile ușor dansului, alt fel de costume aici, poate... Marea șansă a noastră și a acestei montări a stat și în Ștefan Ignat - Oedip. El are tinerețea, fizicul, mobilitatea și înainte de toate glasul bun, rezistent, timbralitatea care
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
Stalin s-au numărat peste o mie două sute de scriitori). Tema existenței celor două Românii, afirmă eseistul, are o lungă tradiție în istoria noastră modernă, ea va fi intuită și de Titu Maiorescu, dezvoltată apoi de urmași ai săi. Interesul deosebit al autorului se va îndrepta către perioada anilor '30, când ființa o Românie modernă "privind spre viitor, nevoită să-și improvizeze din mers, cu materialul uman aflat la dispoziție în acele clipe pe scenă, o nouă elită politică, capabilă să
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
atenția... Se îndreptă spre el cu mâna întinsă, strigându-l pe nume. Patrupedul tocmai smulgea cu îndărătnicie un ciulin mare dintre atâția câți împânzeau locul sărat, pârjolit de răsuflarea mării. Dacă nu ar fi fost reprezentații a două specii complet deosebite între ele, ai fi zis că avea loc o întâlnire normală între doi amici. Omul îl mângâie pe cap, rostindu-i numele, cum se face între prieteni. Cu măgarii lui, Mitică era culant. Când n-avea treabă cu ei, le
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
ce avea ca țintă formarea statelor naționale, să se transforme "bătrânul continent" într-o entitate unitară pe toate planurile și din toate perspectivele? Cum se va realiza o asemenea întreprindere și ce consecințe va avea pentru grupurile etnice implicate, grupuri deosebite cultural, religios, economic? Cât de extinsă ar trebui să fie organizația, ce puteri va avea și cum vor funcționa ele? întrebările sunt legitime pentru că formarea UE încheie o istorie multimilenară de conflicte politice, economice, culturale și religioase, culminând cu bătăliile
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
va finaliza lingvistic, cultural, instituțional și, evident, identitar, noua unitate a Europei? Gheorghe Ceaușescu adună toate documentele pe care Uniunea le-a produs, documente ce dezvăluie drumul treptat, nu fără ezitări, spre o Europă de-sine-stătătoare, respectându-și valorile diferențiate, comunitățile deosebite, dar armonizate în conviețuire prin instituțiile, dreptul și organizarea comună. O Europă din care România face parte și cu care trebuie să se sincronizeze. Nașterea și configurarea Europei este o carte extrem de utilă pentru cei ce vor să înțeleagă starea
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
în mediile respective). Cînd nu este preluată integral pronunția străină a siglelor, ci se intenționează totuși o lectură "adaptată", lucrurile rămîn complicate, pentru că sistemul românesc oficial, recomandat de îndreptarele ortoepice, nu e singurul în uz. Evident, vocalele nu ridică probleme deosebite. Citirea unor consoane este însă destul de variată: cu două posibilități (be sau bî) și chiar cu trei (me, em, mî). DOOM recomandă rostirile me, ne, le - dar admite într-o notă existența variantelor em, en, el...; pronunțările pe care le
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
D. Bolitineanu, Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Mureșanu și Alecsandri. Lui Eminescu i-a plăcut desigur precizarea lui Cipariu despre valoarea artistică a poeziilor citate, autorul fiind uneori constrâns de necesități didactice să exemplifice și cu poezii ce nu dovedeau calități artistice deosebite, fiind banale stihuiri: "Exemplele din Forma VI-VIII numai de lipsă mare le-am luat din Psaltirea în versuri (ms.) a lui Teodor Corbea de pe anul 1725. Omul pe lângă o diligență mare a lucrat un op cu mult mai jos
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
plastică specifică coregrafului, în continuare aflat în derută interioară. Luată separat piesa A quoi bon? este o propunere și o realizare interesantă, atât prin coregrafie, cât și prin interpretarea Sandrei Mavhima și a lui Gabriel Luca. Sandra Mavhima are calități deosebite, dar își așteaptă încă coregraful care să i le pună deplin în valoare. De fapt, toate interpretele trupei (unele și coregrafe ale căror lucrări le-am văzut de curând la Teatrul Nottara) sunt bune dansatoare de dans contemporan, unele cu
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]