1,794 matches
-
au fost amputate încă de la naștere. Lui nu i-a mai rămas decât grija de a-și cumpăra „tăcerea cumințeniei”, ceasurile de liniște, trăind cu stăruință convingerea că slobozenia ar fi la fel de periculoasă ca o „nefericită aterizare / fără parașută”. Poetul deplânge faptul că astăzi marii înțelepți ai lumii sunt trecuți sub tăcere, ori, în cel mai bun caz, amintiți sporadic, „doar în șoaptă”, în timp ce de trecere se bucură indivizii, volens - nolens, apropiații noștri de fiecare zi, colcăind de „sensuri grosolane / insolaneță
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
dezamăgire. Apoi, căutând o ieșire din autodeconspirare, îl certai că prea des repeta vorbe, enunțuri... Iarăși se mulțumi să mă privească doar. Îmi făcu apoi un semn de La revedere! și-nchise Messenger-ul. Declicul îmi răscoli nu atât urechile, cât sufletul... Deplângeam nevoia-mi de a fi consolată, dar faptul că-ntrerupsese comunicarea mă stârnea la plâns, nu alta! Și adormii ca și-n atâtea și atâtea dați, înfofolită într-o pănură de frustrări și solitudine aparent acceptată, răcorind perna c-un râușor
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
1944 rămâne ziua de glorie a Grupului 6 Vânătoare, a lui Dan Vizanty și a avionului IAR 80. În acea memorabilă zi, denumită de americani « Blackest day », aceștia au pierdut 24 de Lightning-uri (23, după unele surse), în timp ce românii au deplâns 3 pierderi. Unul din așii americani, participant direct la acea luptă aeriană, Lt. Herbert „Stub” Hatch, în cartea sa de amintiri, „An Ace and his Angel”[3], recunoaște, după circa 60 de ani, meritele grupului condus de căpitanul Dan Vizanty
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
crustă, prejudecățile care vor stărui, îndârjite precum câinele din Pompei, mușcând din muntele de lavă’’. Amendând fragmentarismul, care domină analizele operei lui Fănuș Neagu, ce denotă lipsa unei viziuni de ansamblu asupra operei, carența cuprinderii și armonizării domeniilor -, Viorel Coman deplânge inexistența unui consens: ,,Nicolae Manolescu și Eugen Negrici susțin că tot ceea ce a publicat Fănuș Neagu după Îngerul a strigat este fără valoare. Dimpotrivă, Marian Popa, un exeget important al operei autorului, consideră că romanul Scaunul singurătății, scris după două
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
nu umblă, nu mănâncă: cu toate îngrijirile ce i se dau, nu mai e nici o speranță să se însănătoșească.” Emilia Humpel relatează aceleași informații în scrisoarea adresată de la Iași lui Titu Maiorescu ( 2 iunie 1887, dar trimisă la 3 iunie). Deplângând maniera în care Hanrietta alarmează toată lumea prin telegrame exaltate despre soarta lui Eminescu, sora lui Titu Maiorescu admite fără echivoc că Eminescu ” nu-i vorbă, e bolnav, e o recrudescență a boalei; o recidivă nu se poate numi, nu numai
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
gândește în mediul tuturor științelor. Fără puritatea adevărului științific, propriul ei adevăr este de fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să-i acuze pe unii filosofi moderni că „vorbesc despre știință ca și cum ar cunoaște-o” și să deplângă faptul că „Până și filosofi de talia lui Hegel știu prea puțin despre știință”. Jeanne Hersch este de părere că „fondul cel mai autentic și mai asiduu al gândirii lui Heidegger este mirarea filosofică: „De ce există mai degrabă ceva decât
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Vicepreședintele PNL, Radu F. Alexandru, îl critică pe ministrul Culturii Ionuț Vulpescu pentru că nu a obținut fonduri în plus pentru portofoliul său la rectificarea bugetară. „La data instalării în funcție, decembrie 2014, dl. Vulpescu a deplâns bugetul derizoriu alocat Culturii (...). A deplâns și a promis că în bugetul pe care îl va obține pentru 2016 Cultură se va scalda în lapte și miere. Rectificarea bugetară de acum se face într-un moment în care, după spusele
”Performanţa” șefului de la Cultură: ZERO LEI la rectificarea bugetară [Corola-blog/BlogPost/93167_a_94459]
-
PNL, Radu F. Alexandru, îl critică pe ministrul Culturii Ionuț Vulpescu pentru că nu a obținut fonduri în plus pentru portofoliul său la rectificarea bugetară. „La data instalării în funcție, decembrie 2014, dl. Vulpescu a deplâns bugetul derizoriu alocat Culturii (...). A deplâns și a promis că în bugetul pe care îl va obține pentru 2016 Cultură se va scalda în lapte și miere. Rectificarea bugetară de acum se face într-un moment în care, după spusele premierului Victor Ponta, ‘economia duduie’ și
”Performanţa” șefului de la Cultură: ZERO LEI la rectificarea bugetară [Corola-blog/BlogPost/93167_a_94459]
-
având, în preajmă, și, cică, Pașadia; doar că aceea, noaptea, nu latră, "țipă" numai.) De fapt, ruinele/ "epavele" umane sunt, mai cu seamă, fascinația lui Mateiu; ba chiar specialitatea-i metodică și rece, în pofida nu puținelor pasaje în care sunt deplânse mari "stirpe în cădere" și neamuri vechi, "căzute", producătoare, ele, de (numai?) stârpituri și căzătură, - "adevărați", cu toții, Arnoteni, "purtând ș...ț în sine", "fiecare", "plodul propriei sale pierderi și pieiri" (remediul cărora, prescris nu fără o doză, parcă, de cinism
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
Bach complexitatea rezulta din structură. D.P. O serie de teoreticieni vorbesc despre ornamente ca despre niște elemente arhitectonice care ascund, "deghizând" Adevărul... J.M. Unii spun că, dacă realitatea ar fi simțită, experimentată fără aceste "ornamente", ar crea stări îngrozitoare! Schopenhauer deplângea acest tip de gândire. Și Platon era de părere că, de exemplu, copiilor nu ar fi trebuit să li se citească anumite pasaje din Hesiod și Homer, deoarece în ele realitatea e inventată de fapt și că ar fi de
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
exacte: "nu-ți mai dau, mă, nici un ban, că nu meriți, mă". Într-un contrast surprinzător și ipocrit, realizatorul emisiunii rezumă lunga scenă într-un limbaj total diferit: minutele de pumni și înjurături sînt numite "schimb de replici dureroase", se deplînge faptul că soțul infidel "a încercat să se eschiveze", iar soția dezamăgită e invitată "să-și refacă viața". Sfaturile psihologice plutesc suprarealist pe deasupra ghiontuielii: "nu vrei să-ți învingi singură această tea-mă", "dumneavoastră trebuie să analizați si-tuația... și să
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
a biografiei. Se prea poate - dar nu în România. Cu excepția unei singure cărți (e drept, excepțională: prima parte a biografiei lui Noica, datorată lui Sorin Lavric, centrată pe complicata relație a filozofului cu mișcarea legionară), în anul și jumătate de când deplângeam absența biografiilor de pe piață editurile nu s-au prea înghesuit să publice, nici măcar în traducere, acest gen de lucrări. E posibil să nu avem încă reflexul de a citi biografii. Mai ales că, de cele mai multe ori, ele sunt și destul de
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
și toate lucrurile într-un Acum prezentť, spune Meister Eckhart" (p. 59). Dacă prima secțiune a volumului curpinde eseuri de reactualizare a misticii creștine, în cea de-a doua sunt puse sub lupă câteva dintre tarele specifice lumii contemporane. Autorul deplânge violența promovată prin televiziune, corupția generalizată, metodele de manipulare utilizate de politicieni și mass-media, retorica patriotardă. Dacă multe dintre aceste teme ne sunt mai mult decât familiare din viața de zi cu zi, cu adevărat memorabil este eseul Interlocutorul, o
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
temperament...". Cu părere de rău opresc aici acest text superb. Numărul personajelor memorabile, - principale, secundare, episodice, pomenite întîmplător, - este impresionant. Referindu-se la unul din colegii de liceu, căruia nu se ostenește să-i dea numele, al cărui destin îl deplînge, un tip delicat, vulnerabil, care se sinucide în plină tinerețe, aruncîndu-se sub roțile unui tren, se simte însă dator să noteze "era antisemit, ca toți ceilalți". Din acest unghi de vedere, nu ieșea din rînduri. Încercînd să compun, pentru uz
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
o joc din nou pentru Leni. A fost aici ieri, s-a dezbrăcat și, pe urmă, în fața năruirii mele..." Ascultă, mereu-mereu, concerte de muzică simfonică la toate posturile de radio din Europa, face liste de titluri și compozitori preferați, își deplînge autoironic proasta memorie muzicală, dar, alt secret, acceptă să fie cronicar muzical "pentru bani și cu mari garanții de anonimat", utilizînd un pseudonim pe care îl încredințează numai Jurnalului. E un refugiu și un fel de salvare a sufletului, o
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
sentiment înalt pe care ajung, cu timpul, să și-l asume oameni care, fără să fie bărbați ai țării în sensul tare (și vag melodramatic) nu-și refuză, asemeni vechilor greci, gestul de-a se privi în oglindă, Alecsandri mai deplînge un lucru: degradarea semantică pe care o implică pluralul, de fapt, al lui onor, onoare. Onorul e ceva abstract, o vînă, un stilet ipotetic ascuns în retorică. Onoare-le, prin cumulare, sînt concrete. Sînt "lucruri ce se dobîndesc adeseori cu
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
într-o lume mai dreaptă, care însă, nu peste mulți ani, l-a expulzat din "Orașul Stalin" (rebotezatul Brașov), unde ar fi fost nedemn să trăiască foști burghezi. A ajuns corector de noapte la un ziar maghiar bucureștean; nu a deplâns niciodată pierderea averii, nu l-a interesat proprietatea, aștepta făgăduita frăție între oameni. De fapt, noi înșiși am fost și am rămas mai degrabă un soi de frați, uneori chiar confundați unul cu altul; semănam ca înfățișare, mers, gestică. Pe măsură ce
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
Ed. Limes, 2004). Intempestivă evoluție a lucrurilor, cînd noi, cei taxați drept "demolatori", ne vedem în situația de a lua apărarea unor autori loviți cu adevărat de sancțiuni anihilante! Există însă o deosebire de căpetenie între o poziție și alta. Deplîngînd colaboraționismul unor M. Sadoveanu, T. Arghezi, G. Călinescu, nu intenționam nici o clipă - ceea ce am evidențiat mereu - a nega statutul lor de creatori de primă mînă, de stîlpi de susținere ai literaturii române. Mă limitam a comenta etapa de ideologizare a
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
decât, să zicem, apariției unei istorii a literaturii române, ce mai contează dacă linia de dialog are/ar trebui să aibă dimensiuni duble față de banală cratima sau că la toate textele scrise cu ajutorul computerului (inclusiv cartea în care I. Funeriu deplânge acest lucru), diacritica literei "s" este o sedila, în vreme ce a lui "ț" este o virgulă? În raport cu toate catastrofele (petrecute deja sau doar prognozate, inclusiv în spațiul cultural) din jurul nostru, nu cumva războaiele cu mize destul de mici pe care le poartă
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
mare. De aci plecarăm spre Cluj. N-am să uit frigul îngrozitor îndurat în sălile de concert în acea iarnă grozavă. Însă din fericire, de la primele acorduri mă încălzeam și uitam de sala înghețată. La fel și publicul, mai ales deplângeam pe doamne, care veneau în mare toaletă de seară. Și aici, în frunte cu episcopul român Ivan, publicul mă ovaționă îndelung. Tot din motive artistice și din cauză că fratelemeu Romulus locuia la marginea orașului, fui nevoită să trag la hotel. De
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
necontenit un și mai mare "Spațiu vital", spre a impune o Neue Ordnung, și anume, aceea absurdă și criminală a supremației "rasei ariene". Galaction va distinge însă permanent între Germania, cu vechea ei civilizație și cultură, a cărei soartă o deplânge când se întrezărește victoria Sovietelor, și nazism, ca filosofie păgână și antiumană. O va spune textual: Nu mă bucur de înfrângerea Germaniei, dar mă bucur de apropiata răpunere a trufiei naziste." Dacă, pentru moment, s-ar fi putut să fie
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
Iordăchescu Ionuț Președintele PMP, Elenă Udrea, numește ziua organizării congresului de fuziune PDL - PNL o "zi neagră în istoria politică postedembristă" și deplânge dispariția Partidului Democrat Liberal. "Astăzi este o zi neagră în istoria politică post-decembristă. Partidul celei mai mari speranțe și celor mai mari victorii electorale, PDL, dispare! După ce au prăbușit partidul care a dat de trei ori primarul Capitalei și de
Congres PDL-PNL. Udrea: O zi neagră în istoria politică postedecembristă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77523_a_78848]
-
răstignire palidă între un vis care nu te ia și o veghe care nu te lasă, e peste tot în Vedenii. Tîrîtă ca un blazon, pe-atît mai necesară, în ordinea lumii care se duce, vlăguită, la vale, pe cît e deplînsă mai mult. Iată o recunoaștere a inutilității poemului-răvaș, care nu-i supraviețuiește, așa cum o întreagă tradiție a crezut, unei iubiri destrămate: "Poemul din urmă nu-l vei primi niciodată./ Nu e pentru mângâiere - / E scris cu albul agoniilor din saloane
Desen discret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6904_a_8229]
-
două ruble pe lună și să mă lase-n pace. I-am dat una înainte și apoi câte una la fiecare cinsprece zile". și învoiala merge unsă, pînă la desființarea gărzii. Ba încă, pentru a adeveri schisma pe care o deplîngeau și romanticii, la vremea lor, între onoare și onoruri, vîndute (cum trist spune Dicționarul grotesc al lui Alecsandri) una pentru altele, bravul reformat e propus pe lista de decorații. Bănuind că nu fără plată, înclină să refuze, pînă cînd e
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
refuză împăcarea cu lumea, așa cum încercam să o descriu la început, și continuă să rămînă un răzvrătit infatigabil, intransigent și utopic. O precizare, în chip de P.S. în textul meu Basarabia mea, din numărul anterior al României literare, în care deplîngeam, printre altele, autismul Muzeului Național de Artă și dezinteresul său față de arta românească prin absența proiectelor sistematice de punere în valoare chiar și a propriului patrimoniu, oferind, în schimb, expoziții de-a gata, în calitate de gazdă, am afirmat că acesta "n-
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]