384 matches
-
argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini: al cărui personaj prototipic, în literatura română, mi se pare a fi Darcleu, din Caravana cinematografică a lui Ioan Groșan. Termenul și-a fixat de multă vreme sensul depreciativ, de etichetă familiară pentru autorul unor ilegalități de mică amploare. Un hoț mărunt e privit cu dispreț în interiorul lumii interlope - dar se pare că atitudinea trece ușor și în afară, judecata asupra aptitudinilor fiind mai puternică decât cea asupra moralității
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
modă, circulația și mai ales trăsăturile bine precizate ale genului desemnat au făcut ca termenul să-și formeze foarte rapid o familie lexicală bogată și cu sensuri clare. Nu mă voi referi în cele ce urmează la folosirile metaforice, ironice, depreciative ale termenului de bază, ci doar la formele și sensurile derivatelor sale. Exemplele de mai jos provin în cea mai mare parte din Internet: sursă care ne permite să comparăm, cu aproximație, chiar tendințele derivative din mai multe limbi. în
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
clasic, flirtînd ba cu "roșii", ba cu "galbenii", pînă cînd, rușinată, termină telenovelic în brațele strașnice ale unui mustăcios din tribună" (Monitorul de Cluj, arhivă, 9.10.2001). în fine, adjectivul telenovelistic, cel mai frecvent, poate apărea și fără conotații depreciative: "unul dintre pionierii genului telenovelistic" (acasa-tv.ro). Domină totuși valorile negative - ""pe cablu" mai vine si altceva decat fluxul telenovelistic sau emisiunile stupide de vacanță" (Cuvântul liber - Deva = CLD, arhivă 2001); "veți ieși rușinați din această aventură telenovelistică" (fortunecity.com
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
mai vorbit și altă dată; cum se știe, mulțimea lor în română e legată de resursele sinonimice ale diverselor straturi de împrumuturi lexicale (exemplul tipic e al grecismelor și al turcismelor folosite o vreme ca termeni la modă, apoi marcate depreciativ). Trebuie totuși să recunoaștem o anumită ambiguitate a situației: deși valorile stilistice suplimentare reprezintă o îmbogățire a limbii, iar codurile ironice permit constituirea de mesaje complexe, aceleași mijloace se pot transforma ușor în ofense, în insulte, producînd o extindere a
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
desfrânat”, tânăr care practică sodomia”) corespunde sensului din turcă al etimonului pușt („passive male homosexual”, Redhouse 1998). Cuvântul puști este un împrumut intrat în circulație mai ales ca insultă, pentru a ajunge în final un termen colocvial neutru, uneori vag depreciativ, alteori chiar afectuos. Etapa intermediară de evoluție e foarte bine atestată în teatrul lui Alecsandri, în care pușchi (varianta în pronunție moldovenească, palatalizată) apare de mai multe ori: „Auzi, pușchiu, pe unde-i bat gândurile!”; „Dar acum, fără sfială,/ Ne
Puști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5946_a_7271]
-
Termenul s-a propagat în foarte multe limbi (o atestă deja dicționarele generale, ca și versiunile în engleză, franceză, germană, spaniolă etc. ale Wikipediei), probabil și datorită sonorității sale (evocînd o agresivitate ușor comică, prin aliterații care sporesc o conotație depreciativă). Singurele controverse etimologice au apărut în legătură cu motivația alegerii numelui personajului de către Fellini (ca termen dialectal, pornind de la amintiri sau, mai probabil, ca ecou al unei lecturi). Despre etimologia și circulația termenului paparazzo, despre pătrunderea sa în română, izolată înainte de 1989
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
nu e decît un fragment din procesul de recombinare continuă a termenilor expresivi-peiorativi: i se poate adăuga coțofleandură (pl.: coțoflendere) "cață, gură-rea"; "coțofană" (în Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu, 1967). Primul element - cioco-coțo-coco- etc. - intră în multe formații depreciative, ca și cel de-al doilea, flendură/ fleandură "zdreanță", explicat de dicționare prin germana regională - graiul sașilor (flander "zdrențuit", în DA). Terminația -flender poate fi explicată pur și simplu ca o refacere analogică (masculin din feminin, singular din plural), dar
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
din feminin, singular din plural), dar și prin sonoritățile argotice produse de influența unor (pseudo-)țigănisme ca luceflender, ceaflender (Dicționarul invers, Micul Dicționar Academic; lucefengher la Al. Graur, 1934). Din toate aceste asocieri, sensul termenului expresiv ciocoflender apare ca predominant depreciativ.
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
șapte prozatori, editura Polirom lansa pe piața românească de carte sloganul "Votați literatura tânără"! Pe cât de diverse s-au dovedit de la început scrierile promovate, pe atât de numeroase reacțiile din trena noului trend. Dezbateri publice, confruntări mediatice, cronici laudative și depreciative s-au conjugat într-un boom promoțional ce a consacrat Ego. Proză drept rampă de lansare. Urmată de inițiative similare ale unor edituri precum Humanitas și Cartea Românească din București sau Brumar, din Timișoara, ofensiva Polirom continuă, cu meritul incontestabil
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
al omului, ci al poetului Arghezi, și datele lui pot fi excerptate din creația sa. Imaginea lui Dumnezeu pe care o putem obține din paginile argheziene, cu toate că fluctuantă, purtată prin derutante meandre, înclină spre desacralizare, spre o umanizare ironică, iremediabil depreciativă. Ștefan Melancu citează începutul tabletei 84, din Tablete din Țara de Kuty, conturînd un Dumnezeu de-a dreptul luat peste picior: Am discutat într-o zi - afirmă savantul, intermediat de Pitak, naratorul-martor al evenimentelor vizate în această bizară utopie - cu
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
beneficiază de la bun început de o anumită atenuare: imprecația și insulta sunt agravate de obicei de conotațiile popular-vulgare ale cuvintelor și sunt eufemizate de opacitatea relativă a termenilor străini. În ultimii ani, limbajul tinerilor a preluat din engleză un termen depreciativ destul de transparent: retard (substantivul este definit în Concise Oxford Dictionary ca termen peiorativ, cu sensul „persoană handicapată mental"). Cuvântul a intrat în seria foarte bogată a insultelor bazate pe deprecierea calităților intelectuale, în care termenilor mai vechi (prost, tâmpit, nerod
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
este perceput de vorbitori ca legat de mai vechiul substantiv și adjectiv retard, de verbul a retarda și mai ales de participiul retardat, a cărui substantivizare îi produce un sinonim perfect. Retardat este folosit, în afara limbajelor de specialitate, ca termen depreciativ, cu sens lărgit: „care mai înjură pe-aici e un retardat (vodpod.co). Ca în atâtea alte cazuri, anglicismul are o origine latino-romanică și e înrudit cu precedentele împrumuturi din franceză. Atât retard, cât și retardat ilustrează tendința de reînnoire
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
formă de plural - „retarzii de azi, viitorul de mâine" (lacolt.wordpress.com) - și un corespondent feminin: „retardele nu se prind că le-a pus pe liber" (veronicaacara.blogspot.com). S-au format și diminutive cu valoare ironică, cel puțin la fel de depreciative: „nu contează cum iese în față un retardel de genul ăsta" (sbz.ro); „angajează retardei sau retardele" (forum.softpedia.com). Foarte des este folosit și adjectivul (cu patru terminații) retard, retardă, retarzi, retarde, care se referă în primul rând la
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
pentru pace de la Stockholm; le spune celor veniți cu pantahuza că el e pentru război”) etc. Expresia nu se mai bucură însă de succesul pe care îl avea altădată. E surprinzător cât de frecventă putea fi - cu sens ironic și depreciativ - în limbajul politic și jurnalistic de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea. Iuliu Zanne o înregistrează, în Proverbele românilor, cu explicația „a cere pentru biserice” și „a umbla, din casă în casă, purtând vorbe
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
și manâger); adjectivul managerial (care ar putea fi interpretat și ca un derivat în română, corespunzând cuvântului englezesc omograf) are doar pronunție adaptată, cu accent pe silaba finală. De la manager s-a format femininul manageriță, evident familiar și uneori vag depreciativ: „cadrele medicale o acuză pe managerița unității" (bihon.ro); „se pare că a fost o neînțelegere între contabilă și manageriță" (metalfan.ro). Familia lexicală ar fi fost totuși incompletă fără un verb (sinonim contextual cu a conduce sau a administra
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
învechit, de explicat în subsolul unui text. în momentul de față, e folosit cu mare frecvență în limbajul familiar și, evident, în presă. De altfel, cuvîntul aparține și categoriei, bine reprezentate în română, de turcisme încărcate de conotații ironice și depreciative, motivate istoric dar și menținute în prezent de tendința ideologică a devalorizării noțiunilor din sfera "orientală", a "balcanismului". între termenii ironici la modă, manea are, oricum, o situație privilegiată, pentru că e înregistrat de majoritatea dicționarelor noastre, cu un sens care
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
Șăineanu, cu o explicație similară și cu o interesantă precizare de registru stilistic: "vorbă semi-literară rămasă străină de graiul popular". Se pare că între timp lucrurile s-au schimbat: vorba a pătruns cel puțin în "graiul tineresc", cu un sens depreciativ nu foarte ușor de definit. Termenul e folosit pentru a desemna un anume tip de muzică actuală, un amestec autohton, fără pretenții artistice dar cu solid succes la o parte din public: o muzică cu rezonanțe orientale și țigănești, cu
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
hranei e reflectat în orice limbă, de pildă în metaforele mîncatului și ale foamei, ori în desemnările alterității, ale străinilor, pe baza hranei consumate. În cazul de la care am pornit, domină totuși, în mod destul de probabil, efectul glumeț și ușor depreciativ al obiceiurilor alimentare folosite că metonimie cognitivă. Tehnicile elementare ale hrănirii apar că semne de maturitate intelectuală în mai multe proverbe autohtone; de la foarte cunoscutul Crede că tot ce zboară se mănîncă la altele mai puțin frecvente, precum cel citat
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
a ieșit un lest și a ordonat să intre următorul" (M. Avasilcăi, Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994, p. 10), înregistrat și de N. Croitoru Bobârniche, cu sensurile "polițist" și "om de nimic". Termenul ar putea fi pur și simplu o metaforă depreciativă, pornind de la sensul principal "încărcătură formată din nisip, pietriș, plumb etc. care asigură stabilitatea navelor de apă sau aeriene; balast", trecând prin acela secundar de "lucru nefolositor, inutil". În fond, lestul este ceea ce trebuie abandonat în momentul plecării, lucrul de
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
afectiv-glumeață, diminutivele sînt în genere respinse de registrul înalt și în bună măsură chiar de cel standard. În momentul de față, permisivitatea interferențelor dintre registre pare să le fie favorabilă: multe posibilități de diminutivare sînt utilizate cu scop ironic și depreciativ, iar unele forme se specializează chiar cu valori stilistic neutre; am comentat de curînd, în această rubrică, situația unor cuvinte precum mămici (= „tinere mame”), formă utilizată chiar și în limbajul politic, sau iconițe (engl. icons), din jargonul informatic. Se poate
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
limbajul popular, adesea ieșite din uz - și uzul actual, care impune alte diminutive, specifice limbajului familiar orășenesc. Absente din DEX, dar frecvente în textele actuale sînt, de exemplu, substantivele glumiță și animăluț. Glumița este mai ales o glumă proastă; sensul depreciativ nu e inerent derivatului, dar apare ca dominant statistic: “atitudinea ministrului (...), facilă, cu glumițe nesărate” (EZ = Evenimentul zilei, 3363, 2003, 3); „ce nu mi-a plăcut la poezia ta a fost desueta glumiță cu Venus din Millo”; „poezioara de față
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
an nou, obiceiuri vechi și păguboase" - EZ 1403, 1997, 8; "Suntem neamu' lu' manivelă. Ori rămîn ei, ori rămînem noi." - RL 2072, 1997, 9; "a fost speranța nepoților lui Manivelă" - AC 27, 1999, 4) - iar lui Pește constituie un determinant depreciativ, minimalizator: - "N-am avut loc de senatorii lui pește" (EZ 1549, 1997, 11); " Adevăr a strigat, cine a strigat: "Asta-i Parlamentu' lu Pește!"" (RL 1181, 1994, 1). Paginile ziarelor înregistrează și uzul familiar curent al articolului cu formulele pentru
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
Alți poeți băcăoani"; "Un alt semn al crizei poeziei noastre ivit și la Bacău: Victor Munteanu" etc. etc. Preocuparea pentru cenaclurile de provincie e cu totul exagerată, în timp ce marile grupări, cu adevărat semnificative (lunediștii, echinoxiștii, dialogiștii), sunt relativizate în înșiruiri depreciative. Proza nu scapă nici ea clasificărilor zonale: "Premianți ai concursurilor de proză de la Piatra Neamț: Oma Stănescu, Florinel Agafiței și (poate) Petru Cimpoeșu"; "Prozatori vrânceni"; "Ioan Neșu - un Marin Preda de la Slobozia"; "Aspecte ale noului ortodoxism - Ion Barbu și Nicolae Radu
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
energie mecanică - moara de vânt: „pădurea de mori de vânt: eolienele din Dobrogea" (Adevărul, 2.09.2009); „Un parc eolian cu 30 de mori de vânt, la Mereni - Constanța" (smar-tagri.ro, 10.06.2010). Cu o notă ironică și ușor depreciativă, instalațiile sunt denumite și moriști: „s-a decis instalarea barbară a unor moriști eoliene" (energieeoliana.org, 4.05.2009); „La Horodniceni răsare o pădure de «moriști»" (adeva-rul.ro,13.04.2010). Tendința de transpunere a termenilor tehnici în limbaj colocvial
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
în 1987. Primele două romane ale autorului de origine belgiană împrumută mult din stereotipia premeditată a lui Beckett, incorporează atmosfera pîcloasă și umorul negru ale prozei irlandezului. Este vorba despre o literatură stilistic vorbind decorativă, pentru a folosi un apelativ depreciativ altă-dată aplicat artei abstracte. În camera de baie există trei părți, Paris, Ipotenuza, Paris, dispuse geometric, conform motto-ului care reia teorema lui Pitagora ( să fie un ecou îndepărtat al cubismului investit cu valențe la care Apollinaire nu se putuse
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]