KorAP: Find »[drukola/base=depresiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...160 >

3,978 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090

turistice, printre care putem menționa: masive montane din Carpații Meridionali (Făgăraș, Parâng, Retezat), văi care traversează unități montane (Valea Dunării, Valea Oltului și Valea Jiului), centrele urbane în care amprenta istorică este mai evidentă ș.a. (fig. 10). Regiunea Oaș - Maramureș cuprinde depresiunile omonime și munții înconjurători (Oaș, Gutâi, Țibleș, Maramureș, Rodnei), remarcându-se atât printr-o serie de obiective naturale, reprezentate de relieful petrografic, relieful glaciar, culmile impozante, cât și prin păstrarea nealterată a tezaurului folcloric (portul, datinile, cântecele și jocurile populare

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
domnești din timpul lui Ștefan cel Mare, Biserica Sf. Ioan); amenajări pentru agrement în Piatra Neamț: pârtii de schi, punct de belvedere, telegondolă. Estul Transilvaniei cuprinde partea centrală și de vest a Carpaților MoldoTransilvani și dealurile submontane ce fac trecerea spre Depresiunea Transilvaniei, axa de polarizare fiind reprezentată de depresiunile intramontane Giurgeu - Ciuc. Potențialul turistic este deosebit de bogat, fiind reprezentat de elemente naturale la care se adaugă elemente de etnografie, cetăți și biserici, specifice preponderent, populației maghiare. Principalele atracții turistice sunt: orașul

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Sf. Ioan); amenajări pentru agrement în Piatra Neamț: pârtii de schi, punct de belvedere, telegondolă. Estul Transilvaniei cuprinde partea centrală și de vest a Carpaților MoldoTransilvani și dealurile submontane ce fac trecerea spre Depresiunea Transilvaniei, axa de polarizare fiind reprezentată de depresiunile intramontane Giurgeu - Ciuc. Potențialul turistic este deosebit de bogat, fiind reprezentat de elemente naturale la care se adaugă elemente de etnografie, cetăți și biserici, specifice preponderent, populației maghiare. Principalele atracții turistice sunt: orașul Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita, cu urme de locuire

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Mohoș). Munții Hășmaș, cu un relief carstic bine dezvoltat, atât subteran (Peștera Munticelu, Peștera Suhardului, Avenul Licaș) cât mai ales la suprafață (Cheile Bicazului, Piatra Altarului, Piatra Singuratică, Suhardul Mic ș.a.); în acest areal se găsește și stațiunea Lacul Roșu; depresiunea Praid, cu cea mai veche salină pentru tratament, și stațiunea Sovata, dezvoltată în jurul Lacului Ursu, în apele căruia s-a studiat, pentru prima oară, fenomenul de heliotermie. Sudul Transilvaniei ocupă un areal alungit din sudul Depresiunii colinare a Transilvaniei, la

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
și stațiunea Lacul Roșu; depresiunea Praid, cu cea mai veche salină pentru tratament, și stațiunea Sovata, dezvoltată în jurul Lacului Ursu, în apele căruia s-a studiat, pentru prima oară, fenomenul de heliotermie. Sudul Transilvaniei ocupă un areal alungit din sudul Depresiunii colinare a Transilvaniei, la care se alătură, și depresiunile intramontane Brașov și Hațeg. Cuprinde o serie de monumente istorice și arhitecturale dar și atracții naturale, generate de relieful pitoresc, apele curative și vegetația deosebit de bogată. Cele mai importante obiective sunt

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
veche salină pentru tratament, și stațiunea Sovata, dezvoltată în jurul Lacului Ursu, în apele căruia s-a studiat, pentru prima oară, fenomenul de heliotermie. Sudul Transilvaniei ocupă un areal alungit din sudul Depresiunii colinare a Transilvaniei, la care se alătură, și depresiunile intramontane Brașov și Hațeg. Cuprinde o serie de monumente istorice și arhitecturale dar și atracții naturale, generate de relieful pitoresc, apele curative și vegetația deosebit de bogată. Cele mai importante obiective sunt: cetățile urbane: Brașov, Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Sebeș; cetățile țărănești

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Codlea, Câlnic; castelele Corvineștilor (Huniazilor) și Făgăraș; muzeele cu exponate inestimabile, de exemplu Muzeul Brukenthal în Sibiu, Muzeul Unirii în Alba Iulia; lacurile sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa Roșie (Sebeș); Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (Depresiunea Făgăraș). Munții Apuseni constituie una dintre cele mai complexe și variate zone turistice din țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de următoarele atracții turistice: platourile carstice cu dimensiuni mari, prezente

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
variate zone turistice din țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de următoarele atracții turistice: platourile carstice cu dimensiuni mari, prezente în Munții Bihorului (Padeș), CodruMoma, Pădurea Craiului; sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică radiară, impusă de caracteristicile orografice, cu văi adânci, adesea cu aspect de chei, văi seci, ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la înălțimi mai mari și păduri de foioase la altitudini mai mici. Regiunea Banatului se desfășoară în sud-vestul țării, în aria montană și în depresiunile limitrofe, în Dealurile de Vest și în Câmpia Timișului. Dintre obiectivele naturale, se remarcă: Defileul Dunării (144 km, cel mai lung de pe continent) și Lacul Porțile de Fier; peșterile din Munții Aninei, între care Comarnic este cea mai vizitată; lacurile

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

E. În trasarea limitelor hidro-morfologice ale acestei unități naturale, interferențe de ansamblu ale condițiilor fizico-geografice induc unele dificultăți, dar linia cumpenelor de apă poate contura totuși o personalitate distinctă. În conformitate cu regionarea fizico-geografică menționată, se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută maximă în bazin este de 385 m și se realizează

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
conțin. În partea introductivă a studiilor respective, acești autori fac și scurte caracterizări ale reliefului din Moldova. Între anii 1908 - 1918, R. Sevastos a efectuat studii în Podișul Moldovei, realizând o bună descriere și analiză a depozitelor mio-pliocene din zona Depresiunii Huși și a regiunii învecinate, formulând și aprecieri juste privitoare la aspectul general al reliefului. Mai târziu, în lucrările de geomorfologie realizate, M. David încetățenește în literatura geografică subunitățile și denumirile de Podișul Sarmatic Moldovenesc și Platforma pliocenică a Moldovei

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
serie de observații asupra alunecărilor de straturi și scurgerilor de gloduri de pe valea Crasnei și a Lohanului, iar în 1942 a realizat un studiu geografic de ansamblu al văii Lohanului. În 1959, în studiul de geografie fizică și economică al Depresiunii Huși, a făcut referiri și la cursul superior al Lohanului, care reprezintă limita vestică a depresiunii menționate. Tot în anul 1959, V. Butnaru a realizat un studiu pedologic în bazinele Crasnei și Lohanului, iar în 1962 a elaborat o lucrare

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Lohanului, iar în 1942 a realizat un studiu geografic de ansamblu al văii Lohanului. În 1959, în studiul de geografie fizică și economică al Depresiunii Huși, a făcut referiri și la cursul superior al Lohanului, care reprezintă limita vestică a depresiunii menționate. Tot în anul 1959, V. Butnaru a realizat un studiu pedologic în bazinele Crasnei și Lohanului, iar în 1962 a elaborat o lucrare asupra eroziunii solului din cele două bazine. De asemenea, I. Gugiuman și V. Băican au realizat

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
în studiu determină, în mare măsură, clima acesteia. Pe întreaga arie acționează anticiclonul Azorelor, anticiclonul de iarnă al Eurasiei, anticiclonul Scandinavo - Groenlandez, ciclonul Atlanticului de Nord, ciclonii de iarnă de pe Marea Mediterană și cei de vară din Asia Mică și din depresiunea Aralo - Caspică. Local, circulația generală suferă modificări importante, datorită prezenței culoarului larg al văii Prutului în est, cu orientare generală NNV - SSE, orientării interfluviilor de la NV la SE la est de culmea principală a Lohanului și N -S sau NE

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
când s-au constituit primele așezări stabile, de agricultori, grupate, de preferință, în lungul văilor, unde erau cultivate terenurile cele mai fertile. Dovezi în acest sens există, urme ale culturii materiale fiind descoperite lângă satele Arsura și Duda (în cuprinsul Depresiunii Huși), cât și în regiunile vecine dinspre nord - vest (în apropiere de satul Dolhești) și în cele din sud - vest (la Șchiopeni și Târzii). În perioadele următoare (perioada metalelor, Antichitate, Evul Mediu timpuriu), cu tot aportul uman al marilor migrații

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare), numărul satelor a crescut simțitor, intensificarea schimburilor de produse ducând și la înființarea de târguri noi. De atunci datează, de exemplu, cele mai multe sate vechi din bazinul Lohanului și din aria proximă, respectiv depresiunea Huși: Epureni, Duda, Novaci, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești, ca și însuși târgul Huși. Între 1544 - 1829, menținerea populării acestei părți a Podișului Central Moldovenesc s-a desfășurat mai greu. La aceasta au contribuit, în primul rând, tătarii și armatele turcești

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca populația de aici să nu părăsească, niciodată definitiv, acest teritoriu, ci doar să se retragă temporar din calea invadatorilor și a asupritorilor. Aceleași avantaje economice au făcut să continue spre bazinul

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6. Grigore M. Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academică, București, 1979. 8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română, An V, fascicolul III, 1942. 9 Gugiuman I. Depresiunea Huși, studiu de geografie fizică și economică, Editura științifică, București, 1959. 10. Ichim I., Rădoam M., Bătucă D., Duma D. Morfologia și dinamica albiilor de râuri, Editura Tehnică, București, 1989. 11. Jeaurenaud P. Cercetări geologice între valea Crasnei și Prut

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

interes în sistematizarea datelor legate de structura fizică a teritoriului regiunii. CAPITOLUL II ELEMENTE DE IDENTIFICARE Orașul Breaza este localizat în partea de sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
regiunii. CAPITOLUL II ELEMENTE DE IDENTIFICARE Orașul Breaza este localizat în partea de sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Breaza este localizat în partea de sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
localizat în partea de sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
de atracție, determinând o circulație tot mai intensă în zonă. Locurile de aici atrag prin pitorescul pădurilor și al poienițelor care acoperă culmile dealurilor înconjurătoare, prin forme de relief create în decursul timpului ca cele amintite mai sus. Dealurile și depresiunile atrag prin ondulările line ale reliefului, cu pajiștile acoperite cu flori ce întrerup pădurile și livezile cu pomi fructiferi, prin văile-unele largi, altele îngusteale apelor care le străbat de-a lungul cărora s-au înfiripat satele aferente în care sau

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

în funcție de panta și natura suprafeței de scurgere, de densitatea construcțiilor pe lungimea parcursului de la punctul de cădere a apei de ploaie până la cel mai apropiat tronson al rețelei, de intensitatea și durata ploii, de capacitatea de reținere a apei în depresiuni, etc. vai - viteza apreciată de curgere a apei în tronsonul de canalizare care se dimensionează, considerată, pentru un prim calcul între 60 și 120 m/min. În cazul în care, viteza la secțiune plină rezultată la dimensionarea canalului, diferă cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]