779 matches
-
de un mic episod contemporan, o succesiune de scene și considerații făcute din perspectiva locuitorului din Manhattanul mileniului trei: „Soția mea le cere cu toată seriozitatea celor de la restaurantele chinezești să aducă mâncarea în cutii de carton. Copiii mei sunt deprimant de informați despre schimbările climei. Familia noastră e una preocupată de problemele de mediu: după gustul lor, eu sunt o relicvă de dinainte de Adam și Eva, din epoca inocenței ecologice. Dar cine-și târșește picioarele prin apartament stingând luminile și
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
mor pentru că nu primesc primul ajutor. Și tot 140.000 de persoane mor, în fiecare an, din cauza cancerului. Clipul publicitar șocant a primit zeci de reacții negative. "Dumnezeule, Serviciul de Ambulanță Saint John tocmai a reușit să realizeze cea mai deprimantă reclamă care s-a făcut vreodată". De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Ambulanță, Sue Killen, sare în apărarea campaniei. "Multe vieți se încheie în mod tragic, pentru că oamenii nu-și dau seama că primul ajutor poate salva
Cel mai deprimant spot, creat de serviciul de ambulanță din Marea Britanie - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/65570_a_66895]
-
lipsită de strălucire a căsniciei de cursă lungă? Dar Pierre și Natașa, după „războiul și pacea" prin care le-a fost sortit să treacă? Exemplele se pot înmulți la nesfârșit, iar soluțiile care-mi trec prin minte sunt atât de deprimante, încât e mai bine să-i lăsăm pe eroi acolo unde s-au decis să-i abandoneze creatorii lor! Evident că lucrurile nu se încheie întotdeauna cum doresc scriitorii. Biata Jane Austen, altminteri o scriitoare cumințică, ar fi uluită de
Viața de apoi a cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6477_a_7802]
-
nu se leagă, capitolele putînd fi citite în orice ordine, de la sfîrșit la coadă sau pe sărite, impresia fiind aceeași: un ireparabil haos măcinînd structura volumului. O furtună doborînd copacii unui versant muntos n-ar fi lăsat o priveliște mai deprimantă ca paragina ce te întîmpină din paginile Psihonauticii. Din acest motiv cartea nu poate fi povestită. Doru Mugur (născut în 1969) a ajuns la o vîrstă cînd pe orice om îl încearcă frămîntările metafizice, motiv pentru care, nemulțumit de religiile
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
Mircea Mihăieș Trăim - mai mult ca oricând - în epoca urâtului, a exhibi-ționismelor mizerabile, a kitsch-ului îmbrățișat cu entuziasm de o generație nu doar incultă, ci și de-o deprimantă goliciune sufletească. Oamenii nu mai cred în nimic, viteza derulării evenimentelor ne face superficiali, nu mai avem timp să aprofundăm și nici să înțelegem ce se întâmplă cu noi. Știu, fiecare epocă are idolii pe care-i merită. Dar cum
Triumful neroziei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6385_a_7710]
-
participat la niște evenimente la înălțimea cărora nu s-a putut ridica, ci consemnarea unor episoade care au fost tot atît de insipide ca temperamentul celui care le-a trăit. E ca și cum placiditatea autorului ar molipsi întîmplarea evocată, împrumutîndu-i serbezimea deprimantă a unei fibre vlăguite. De aceea e ceva dureros de derizoriu în toată amestecătura de informații, considerații și exclamații care umplu cele 400 de pagini ale acestui neizbutit tom.
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
Munca în închisoare mi-a oferit o experiență bogată; mi se pare sănătos pentru spirit să poți privi oamenii în felul acesta și să-ți poți privi propria poziție și propria putere. Nu spun că n-a fost o experiență deprimantă, dar am învățat foarte multe din ea. De exemplu, unul dintre pușcăriași, căruia i se spunea „Lama”, putea defeca la comandă. Își petrecea majoritatea timpului în izolare, pentru că suferea de tulburări psihice grave. Eu lucram frecvent în tura de noapte
Ester Naomi Perquin: „Munca de gardian la închisoare mi-a oferit o experiență bogată“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5027_a_6352]
-
și negru - încă nu apăruse transmisia color - e la fel de atrăgător ca un meci de fotbal fără minge. Există ceva fundamental exotic în orice operă, ce nu poate fi redat decât prin culoare: a costumelor, a decorurilor, a vocilor. Or, cenușiul deprimant al „micului ecran” comunist compromitea chiar și cele mai bune intenții. Radioul făcea și el ce putea, familiarizându-te mai ales cu „ariile celebre” și pasajele cantabile, care „treceau” cu ușurință la ascultător. Un lucru bun, dar insuficient: adeseori, ele
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]
-
nu ai ce să mănînci. N-avem nici petrol deloc, toată luna noiembrie nu ne-a adus petrol, zile triste și întunecoase.” (p. 26) Urmează preocupările obsesive pentru fiziologie: dizenteria copiilor, eczema proprie, slăbiciunea și extenuarea soțului. Mai mult, netezimea deprimantă a cîmpiei, care nu opune nici un obstacol intemperiilor, face din climă o sursă de vexațiuni: cînd plouă se face noroi, cînd e viscol zăpada intră în casă, iar cînd e soare peste tot e praf. Lemnele de foc lipsesc, pîlcurile
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
incidența anatemei” (p. 264) „preotul cade sub incidența anatemei stendhaliene”( p. 348) „concurența acerbă cade sub incidența anatemei balzaciene” (p. 354) „nefericirea femeii căsătorite cade sub incidența decalajului dintre legi și moravuri” (p. 357). Un caleidoscop impresionant prin amănunțime și deprimant prin carența unui fir logic.
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
azi. În schimb, interpreți pe care-i divinizam (de la Tito Schipa, la Franco Corelli, Giuseppe di Stefano, Mario Lanza, Placido Domingo ori Luciano Pavarotti) îmi par, ca prezente scenice, priviți acum, simple caricaturi. Probabil voi supără pe mulți, dar marea, deprimanta dezamăgire o reprezintă pentru mine Pavarotti. Nu vocea, desigur, ci incapacitatea lui șocantă de a interpreta. Impasibil că o stâncă, cu o fată opaca, pare, indiferent de rol, ca aspiră să-l întreacă în imobilism și detașare plictisita pe Buster
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4561_a_5886]
-
din preistoria operei în contemporaneitatea ei cea mai seducătoare. Acesta e și atuul decisiv al generației de cântăreți de azi: talentul actoricesc. Apropierea de teatru și de film e atat de mare, încât granițele dintre genuri se șterg. Inexpresivitatea scenica deprimanta, statismul vechilor cântăreți sunt înlocuite de un dinamism excepțional. Antrenați (pentru că, da, e vorba de mult efort fizic, de dobândirea unor tehnici speciale de respirație și multe alte secrete) să cânte în orice poziție, purtați pe brațe, cu capul în
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4561_a_5886]
-
azi. În schimb, interpreți pe care-i divinizam (de la Tito Schipa, la Franco Corelli, Giuseppe di Stefano, Mario Lanza, Placido Domingo ori Luciano Pavarotti) îmi par, ca prezențe scenice, priviți acum, simple caricaturi. Probabil voi supăra pe mulți, dar marea, deprimanta dezamăgire o reprezintă pentru mine Pavarotti. Nu vocea, desigur, ci incapacitatea lui șocantă de a interpreta. Impasibil ca o stâncă, cu o față opacă, pare, indiferent de rol, că aspiră să-l întreacă în imobilism și detașare plictisită pe Buster
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
din preistoria operei în contemporaneitatea ei cea mai seducătoare. Acesta e și atuul decisiv al generației de cântăreți de azi: talentul actoricesc. Apropierea de teatru și de film e atât de mare, încât granițele dintre genuri se șterg. Inexpresivitatea scenică deprimantă, statismul vechilor cântăreți sunt înlocuite de un dinamism excepțional. Antrenați (pentru că, da, e vorba de mult efort fizic, de dobândirea unor tehnici speciale de respirație și multe alte secrete) să cânte în orice poziție, purtați pe brațe, cu capul în
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
unghi intelectual sfîrșești prin a căpăta un gust de dezolare contemplativă. De vină nu e doar limba în care e scris - jargon inept mustind de clișee compacte -, dar mai ales atmosfera nefirească ce emană din filele lui: o halenă grea, deprimantă, provocată de drama unor oameni care nu pot face nimic împotriva unui regim care a hotărît să-i elimine. E ca o treptată strîngere a lațului social, dar o strîngere la care cititorul asistă retrospectiv, contemplînd răceala unui labirint birocratic
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
asemenea măsură lumea dezbaterilor academice din Occident, încât e aproape imposibil să așezi pe masa conferințelor și simpozioanelor alte teme decât cele, reducționiste, plămădite în laboratoarele stângii resentimentare, fără a fi acuzat de fascism. E uimitor că, în acest peisaj deprimant se mai aude, rarissim, și un alt tip de discurs. Într-un articol din revista Commentary, Kevin D. Williamson (autorul cărții apărute la începutul acestui an, The Politically Incorrect Guide to Socialism) îi administrează venerabilului Eagleton o lecție de logică
Neobositul cinism al asasinilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5517_a_6842]
-
milă, furie, dispreț, dorința de-al lua la bătaie și apoi de-al strânge tandru în brațe, plus unul la care Portnoy nu aderă: amuzamentul. Rar s-a mai pomenit o confesiune care să fie în același timp atât de deprimantă și atât de amuzantă. Nu este de neglijat nici postfața autorului, scrisă pentru ediția aniversară, apărută în 1994, când romanul lui Roth împlinea douăzeci și cinci de ani de existență. Între timp, a făcut patruzeci. În cuprinsul ei, Roth relatează un eveniment
Arta de a te simți vinovat by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5493_a_6818]
-
Elena Badea, elena badea Mai multe imagini surprinse de Anul Nou pe străzile din Swansea, Manchester, Newcastle, Birmingham și Londra (Marea Britanie), evocă modul deprimant în care mulți britanici au preferat să întâmpine 2014. Publicația britanică Daily Mail a publicat o serie de fotografii relevante despre cum au petrecut britanicii Revelionul. Pe lângă faptul că sursa citată relatează faptul că polițiștii de la Scotland Yard au operat
Beție cruntă pe străzile din Marea Britanie, de Revelion. Imagini șocante by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54969_a_56294]
-
să-și consacre întreaga viață să mă citească". Și a reușit. De ce ați scris așa cartea aceasta? Pentru a-i ocupa pe critici timp de trei sute de ani. Și probabil că așa se va întâmpla. 7) Pe dos. 8) Bolnav, deprimant. 9) Misterul acestei atracții totale față de Goethe mă fascinează mereu. 10) Miorița e importantă mai ales prin ceea ce au văzut în ea intelectualii români de un secol încoace. 11) Atât cât suntem. 12) Fragmente dintr-un jurnal.
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
abia când am fost obligați cu toții să petrecem șase ore pe săptămână în compania studenților străini. Asta se întâmpla, în cazul Corneliei (toată lumea îi spunea Neli) și al meu (ea îmi spunea Nichi), în fiecare miercuri. Devenită ziua cea mai deprimantă. La ora unsprezece trecute fix, stăteam de vorbă la o cafea în barul amărât de la Răzoare. Aveam două subiecte recurente. Unul era, firește, descalificarea profesională, consecință a ce făceam de la opt la două, miercuri de miercuri. Altul, era literatura. Astăzi
Catedra pentru studenți străini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3593_a_4918]
-
serioase erau astfel de conversații de fiecare dată când am ocazia să descopăr neseriozitatea conversațiilor actuale, particulare sau publice, în fond, lipsa lor de miză și de competență a interlocutorilor. Aș adăuga un lucru. Nu vreau să se înțeleagă că deprimantele noastre miercuri se datorau studenților străini. Ei erau deseori niște copii minunați, destui, victime ale regimurilor din țările lor sau ale războaielor la care luaseră parte (am avut studenți iranieni mutilați în războiul cu Irakul). Sirienii știau pe de rost
Catedra pentru studenți străini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3593_a_4918]
-
referit într-un meridian anterior, a Marcelei Iacub despre D.S.K. Rătăcit printre acești făcători de literatură, unul din laureații anului trecut, Joël Dicker. Doar două romane polițiste, ambele traduse, mai fac față onorabilă, cele ale Donei Leon și Harlan Coben. Deprimantă selecție!
Ce mai citesc francezii () [Corola-journal/Journalistic/3750_a_5075]
-
sfîrșitul națiunii”. În asemenea condiții, o nouă „rezistență culturală”, de ariergardă, devine obiectiv prioritar: „Ca și speranța, istoria literară moare ultima. Are de îndeplinit misiunea unei rezistențe culturale la uniformizare în bătălia de supraviețuire a literaturii, în contextul unei deculturalizări deprimante a vieții sociale și politice”. Subscriu acestor considerații mai degrabă realiste decît patetice. Chiar dacă nu singurele posibile, soluțiile propuse de Ion Simuț sunt perfect viabile: „Cum poate ieși din criză istoria literară? Aparent simplu: luînd în seamă acești indicatori, folosind
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
declarat Mihail Neamțu, cel care, în vara anului trecut, îi acorda sprijin președintelui Traian Băsescu în timpul suspendării. A fi de dreapta înseamnă să nu sprijini impostura Precizând că Noua Republică a ales familia Thatcher, Mihail Neamțu a continuat: Rămâne însă deprimant să vezi un președinte al republicii - un om autentic ca Traian Băsescu - investind întregul său capital politic într-o persoană artificială, fără substanță etică sau intelectuală. A fi de dreapta înseamnă să sprijini munca cinstită, efortul și inteligentă, nu impostura
Neamțu, deprimat că Băsescu e locuit de două euri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37894_a_39219]
-
comunicat fără să intre în detalii, cu rugămintea să avem grijă să nu mai lăsăm de-aici înainte să se mai strecoare idei și sentimente de două categorii: a) În chestiuni religioase, b) Lamentări lirice, negre, fără perspectivă, cețoase și deprimante. Eu am chemat redacția (în afară de d[omnul] Paleologul care lipsea) și am discutat cu ei îndelung asupra acestui subiect, cu angajamentul din partea lor că vor respecta pe viitor (vor ține seama) de aceste deziderate. În ceea ce îl privește pe Grigurcu
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]