197 matches
-
ei Își adună o serie de informații, deci se documentează. Antrenând elevii În parcurgerea acestei etape, apelaăm la metoda observării, precizându-le următoarele obiective de urmărit: soarele, cerul, norii; mișcarea fulgilor de zăpadă; copacii, casele, strada; comportamentul oamenilor; copiii și derdelușul, temperatura. Metoda demonstrației se folosește prin asocierea ei cu observarea, conversația și o serie de mijloace de Învățământ (modele, tablouri, diapozitive, scheme, tabele). Dintre toate procedeele prin care poate fi aplicată această metodă, demonstrația cu ajutorul elevilor Înșiși trebuie să capete
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a, a, u, n, e, i, r, m, l, c. 2. Alcătuiți propoziții cu cuvintele următoare: silitor, este Îmbelșugat, curge, citește, se joacă, cântă. 3. Alcătuiți un text folosindu-vă de cuvintele de mai jos: iarna, sanie, prietenii, ne dăm, derdeluș, ninge, noi, cu, vin, cad, veseli, plecîm, sunt, acasă. 4. Scrieți cinci propoziții În care toate cuvintele să Înceapă cu aceeași literă. Model: Paul pune planșa pe pupitru. EXERCIȚII ȘI TEME DE CREAȚIE CLASA a Il-a 1. Gasiti cuvinte
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Afară erau mulți copii. Unii se băteau cu bulgări de zăpadă, alții făceau oameni de zăpadă, iar cei mai mulți se dădeau cu săniile. Pretutindeni era numai joc și veselie. Împreună cu alte fete, am luat săniile și ne-am Îndreptat spre alt derdeluș. Terenul pe care ne dădeam era cu mult mai bun decât celalalt, Însă nu era potrivit, deoarece ieșeam cu săniile În stradă. Puteam fi oricând lovite de o mașină care ar fi trecut În acel moment. Însă noi nu dădeam
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
fulgul? Am în mână-un strop de roua, Sau un bob de apă? Ploua? S-a topit în mâna mea, Cu o lacrima de nea... Săniuța mea Uite săniuța mea, Zboară că un fulg de nea. Cand o șui pe derdeluș, Trage spre alunecuș. Când se vede-n sus, ei bine, Ar zbura și fără mine Dar n-o las! Pe gheață bună Lunecam doar împreună. Sănioara Am o sănioara, Mă poartă mereu, Din zori până în seara, După placul meu. Dar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Așezat la gura sobei, noaptea pe când viscolește, privești flacăra albastră a vreascurilor și spui minunate povești. Privesc pe geam afară la dansul amețitor al steluțelor de nea, în lumina unui bec. Încep a trece sănii cu copii pe uliță. Pe derdeluș, se aud clinchete de zurgălăi, bucurie multă și veselie. În curând, seara coboară încet peste satul amorțit de frig. Copiii, obosiți și înghețați, dar fericiți că au putut să se veselească de bucuriile iernii, se întrec spre case pentru a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
prins imagini de o mare frumusețe cromatică și cinetică. Dacă mișcarea provocată de vijelie nu e balet, ceea ce fac oamenii după ploaie se încadrează într-un soi de dans, venit dintr-un reflex ancestral. O serie de inși fac un derdeluș pe noroi și se tăvălesc, parcă în elementul lor natural. Alții încropesc un ritual (voodoo?) de alungare a furtunii, ciocnind bețe, sticle, cutii de bere. Este o demonstrație... nedemonstrativă a faptului că, în fața imprevizibilului, oamenii știu totdeauna să găsească forța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
până pe la 3-4 ani, în zilele de vară, numai în cămeșuță și cu picioarele goale, eram, împreună cu alți copii, nelipsit în colbul drumului de țară; iar iarna, pentru că tata nu-mi făcea săniuță (de teamă ca să nu pățesc ceva pe derdeluș), furam "fundul" de scândură pe care mama întindea aluatul cu făcălețul când ne făcea turte sau plăcinte și dus eram până mă răzbeau frigul și foamea. Nu mă temeam nici de neplăceri, pentru că eram atâția frați și surori, încât lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de la un cuvant căruia copiiii trebuie sa-i asocieze o serie de alte cuvinte ce le vin în minte dar care să aibă legătură cu cuvântul dat. Cuvintele asociate de copiii pentru cuvântul iarnă de exemlu au fost : ninsoare, sanie, derdeluș, gheața, ceața, viscol, frig, Moș Crăciun, stea, cadouri, brazi; cuvântului sobă i-au asociat cuvintele :căldură, lemn, cenușă, jar, foc, fum, horn, chibrit. Numai calități acest joc îi ajută pe copiii mai timizi să devină mai încrezători, integrându-se mai
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme sau Invizibilul, 1 TC "1" \l 1 Este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu cu sania, cu patinele la derdeluș - așa începe povestea mea. Am împlinit de curând doisprezece ani și mă cheamă Veniamin. Numele acesta neobișnuit ia făcut pe puștii din oraș să mă privească destul de aiurea, întâi nu le inspiram deloc încredere și mă luau în râs zicând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dinainte a nins enorm și pârtia gemea de lume. Toți puștii din oraș erau acolo, unul nu lipsea. Și zău, merită să fii pe pârtie. Dar ce zic eu pârtie! Strada principală este pârtia, tot orașul este o pârtie, un derdeluș nemaipomenit. Trebuie să precizez că orășelul nostru este așezat puțin în pantă, cu străzi paralele și perpendiculare. A fost croit așa de un inginer neamț sau francez, nu-i mai țin minte numele, în a doua jumătate a secolului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
zburase vremea și se lăsase seara, iar noi tot pe pârtie eram, nedezlipiți de ea, probabil mă așteaptă o ceartă bună acasă, de nu cumva o să încasez chiar o mamă de bătaie. Dar ce contează, e atât de bine la derdeluș, dacă s-ar putea, mi-aș petrece întreaga viață aici, la săniuș. Și totuși, această fericită primă zi a anului 1956 nu este fericită până la capăt. O anume întâmplare dă totul peste cap. Și anume: la una dintre curse (este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
precizări, țin să mai aduc două scurte lămuriri în ceea ce mă privește: și anume, ce îmi place și ce nu-mi place cel mai tare pe lume. Întâi, ce îmi place: am afirmat că mi-aș petrece întreaga viață la derdeluș - e adevărat. Cu o rectificare - mai mult totuși decât să mă dau cu sania, decât să mă joc, îmi plac poveștile. Aș asculta sau aș citi fără încetare povești. Iar cel mai nesuferit lucru pentru mine e să mănânc, dac-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fără să lase urme. Încep să citesc captivat conținutul. Uimit, observ că totul e redat exact cum se întâmplase, de la primele cuvinte ale istorioarei mele: „Este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu cu sania, cu patinele la derdeluș - așa începe povestea mea. Am împlinit de curând doisprezece ani și mă cheamă Veniamin. Numele acesta neobișnuit i-a făcut pe puștii din oraș să mă privească destul de aiurea, întâi nu le inspiram deloc încredere și mă luau în râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dinainte a nins enorm și pârtia geme de lume. Toți puștii din oraș sunt aici, unul nu lipsește. Și zău, merită să fii pe pârtie. Dar ce zic eu pârtie! Strada principală este pârtia, tot orașul este o pârtie, un derdeluș nemaipomenit. Trebuie să precizez că orășelul nostru este așezat puțin în pantă, cu străzi paralele și perpendiculare. A fost croit așa de un inginer neamț sau francez, nu-i mai țin minte numele, în a doua jumătate a secolului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
str. Ciurchi, nr. 105, Bl. F5, scara F, etaj. III, apart 1. </citation> (11) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”25 decembrie 1966”> Dragă domnule Costel, Cînd să încep această epistolă, acum seara, cînd copiii se dau încă pe derdeluș cu sania (în fața blocului), vine în cameră fiicămea și-mi zice să mă duc „dincolo” ca „să joc” cu ea un tango, căci cînta la radio Gelozia . Bineînțeles că mă execut și mă las și condus de ea jumătate din
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zăpadă, până la atingerea noroiului lunecos de dedesubt. Fiecare pas, o mică victorie. Între Motrosca și Lărgeanca era un fel de canal care aștepta de mult timp să primească și un pod. Tocmai în acel loc era îngămădită sumedenie de zăpadă, derdeluș cuminte sub care nimeni nu ar fi ghicit mișcarea apei topite. și la mijlocul canalului m-am trezit scufundat până la piept, cu picioarele rupte de năvala puhoiului subteran. Partea de sus țintea spre casă, partea de jos era împinsă către Dunăre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pufoasă. - Mergem la săniuș? a întrebat-o Emanuel pe soră sa. Nu a fost nevoie să întrebe de două ori. Nerăbdători să se bucure de darul pe care tocmai li-l făcuse iarna, Emanuel și Ioana au plecat fericiți spre derdeluș, luându-l cu ei și pe Lăbuș. Pe drum s-au întâlnit și cu alți copii. Toți erau dornici să zboare cu săniuțele prin troienele de zăpadă. - Aș vrea să mă dau eu prima! a spus Ioana. - Ai vrea tu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
prima! a spus Ioana. - Ai vrea tu, dar nu se acceptă. Eu sunt mai mare și eu decid. Primul sunt eu! a spus băiatu, fără ca măcar să-și privească sora. Fetița a început să plăngă în timp ce Emanuel s-a avântat pe derdeluș, chiuind de bucurie. Lăbuș s-a lipit tăcut de picioarele Ioanei, înțelegându-i parcă supărarea. La un hop, pe la jumătatea pârtiei, sania s-a răsturnat și băiatul s-a trezit aruncat cât colo într-un troian de zăpadă.Din vârful
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
fixă pe lângă banca agățată, o încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut până ating solul cu picioarele. Apoi se deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier. Câștiga echipa care revine prima în formația inițială. 53. "Derdelușul" Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că în fața fiecărei echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția oblică față de sol. La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca
ANEXĂ din 27 martie 2015 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele opţionale "Joc şi mişcare", curriculum la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, "Educaţie pentru prevenirea riscului rutier", curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar, "Educaţie pentru dezvoltare", curriculum la decizia şcolii pentru liceu, "Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală", curriculum la decizia şcolii pentru liceu*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264203_a_265532]
-
Pe locul unde înainte se desfășurau meciuri de fotbal se află acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde încep dealurile. Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
Jaquard” din Capitală. În incinta complexului de blocuri din Calea Ferentari nr. 70 - 74 a existat un bazin de înot cu dimensiuni olimpice ce putea fi folosit de locatari (pe timpul verii se folosea ca bazin de înot iar iarna ca derdeluș, scările de coborâre ce se întindeau pe o latură a bazinului se umpleau de zăpadă și rezulta un excelent loc de dat cu sania până în latura opusă scărilor). Acesta a fost folosit până prin 1982/1984. În prezent fostul bazin ce
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
autovehiculelor. Iarna, un anotimp așteptat cu multă bucurie de către copii, prezintă însă parcă și mai multe pericole prin posibilitatea de joacă pe care aceasta le oferă. Atracția zăpezii și dorința de a ieși cu sania este mare. Drumurile devin astfel derdeluș, ghețuș, teren de patinaj sau hochei. Copiii amenajează pârtii sau terenuri de joc în stradă, îngustând astfel și mai mult partea carosabilă sau trotuarele, creând în plus dificultăți în circulație. Unii copii neglijează faptul că din cauza gheții și a zăpezii
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]