193 matches
-
ci și cheia de boltă a întregului program de socializare derulat de autoritățile comuniste. Reformele din 1968 și 1978 continuă pe calea profesionalizării, tehnicizării și industrializării învățământului românesc. Legea din 1978 enunță "principiul politehnizării" ca stând la temelia școlii, și derivativul acestuia, "asigurarea policalificării" ca singura posibilitate de "dezvoltare multilaterală a personalității umane". Comparativ cu legea din 1948, vădit pro-sovietică, reformele învățământului din 1968 și 1978 reintroduc patriotismul ca deziderat al procesului educațional. Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pre, cătră (arhaisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: ienicer, sultan (trimit către referenți care nu mai există în prezent arhaisme lexicale); lege (cu sensul de "religie"), carte (cu sensul de "scrisoare"), rost (cu sensul de "gură") arhaisme semantice; nepereche, neprieten (structuri derivative care nu se mai folosesc astăzi) arhaisme derivative; * la nivel morfologic: [vremea] Ducăi, văzum, plânsăm, roate, școale, ruinuri (arhaisme morfologice); * la nivel sintactic: ,,somnul vameș vieții", "norodul nu te vrea, nici te iubește" (arhaisme sintactice, dintre care ultimul exemplu este
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sultan (trimit către referenți care nu mai există în prezent arhaisme lexicale); lege (cu sensul de "religie"), carte (cu sensul de "scrisoare"), rost (cu sensul de "gură") arhaisme semantice; nepereche, neprieten (structuri derivative care nu se mai folosesc astăzi) arhaisme derivative; * la nivel morfologic: [vremea] Ducăi, văzum, plânsăm, roate, școale, ruinuri (arhaisme morfologice); * la nivel sintactic: ,,somnul vameș vieții", "norodul nu te vrea, nici te iubește" (arhaisme sintactice, dintre care ultimul exemplu este considerat, în Zugun, 2000, p. 184, chiar "arhaism
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a îmbuna etc. NOTĂ. În literatura de specialitate se consideră că mijloacelor interne și externe de îmbogățire a vocabularului li se pot adăuga și așa-numitele "procedee lexicale formative secundare", exemplificate prin: specializarea lexical-semantică a unor variante fonetice, morfologice sau derivative ale unor cuvinte: pitic/ chitic, titirez/ chichirez etc.; contaminarea 70, combinarea într-un cuvânt a părți de cuvinte independente sinonime: impuls < imbold + puls; milog < milă + olog etc.; abrevierea unor denumiri: [tren] accelerat, [tren] rapid etc.; "onomatopeizarea" (crearea de onomatopee): câr-mâr
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limba de adopție, sau cel puțin încearcă să ajungă la o relație intimă, profundă cu aceasta, chiar sacrificînd-o pe cealaltă, căci exercițiul lingvistic în expresia sa literară îndeosebi este extrem de exigent și atrage sacrificii dureroase. Străinătate, înstrăinare, străin și toate derivativele "rizomi ce" ale îndepărtării de centrul vital par să configureze noul spațiu psiho-literar al scriitorilor-călători. Bernard Michon și Michel Koebel remarcau că "identitatea conferită unui loc este fondată și pe proprietățile obiective, care le dublează pe cele subiective și simbo
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
este redusă la move-α, cu condiția ca α să fie un constituent. Deplasarea (engl. move) este considerată ultima soluție (engl. last resort). După move-α rămâne o urmă coindexată cu componentul deplasat, urma și componentul formând un lanț care reprezintă istoria derivativă. Un constituent deplasat trebuie să verifice anumite trăsături. LF este nivelul reprezentării lingvistice în care apare structura gramaticală relevantă pentru interpretarea semantică. PF este nivelul la care apare informația relevantă din punct de vedere articulatoriu/perceptiv. Nu există o legătură
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un singur argument extern. În acest punct al descrierii nu voi intra în detalii în privința diferențelor dintre inacuzativele primare (prototipice) și cele derivate (unii lingviști nu sunt de acord cu existența acestei distincții − vezi infra, 5.3.), nici în legătură cu relația derivativă dintre varianta inacuzativă și cea tranzitivă a unui verb derivat, care va fi discutată în secțiunea referitoare la alternanța cauzativă − vezi infra, 5. 3.2.2. Clasificarea semantică A doua clasificare urmărește identificarea subclaselor semantice de verbe inacuzative. Borgonovo și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe inacuzative − derivate și de bază −, argumentul lor fiind existența unei clase universale de verbe care nu au variantă tranzitivă. Reinhart (1996: 30) le reproșează celor două autoare faptul că nu explică de ce inacuzativele și reflexivele, care au o istorie derivativă atât de diferită, au aceeași morfologie. Și Sorace (2004: 246−248) consideră că regulile formulate de Levin și Rappaport Hovav (1995) sunt prea laxe. Modelul proiecționist nu poate explica variațiile fără a presupune existența unor intrări lexicale duble și a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
special în tratarea reflexivului romanic: subiectul verbelor reflexive este obiect de adâncime, ca și subiectul inacuzativelor. Reflexivele nu trec însă testele de inacuzativitate, iar asemănările morfologice dintre reflexive și inacuzative nu sunt determinate de structura argumentală comună, ci de operațiile derivative. Reinhart și Siloni (2004: 160) arată că, în engleză, ebraică și neerlandeză, reflexivele sunt o clasă închisă (sunt create în Lexicon), pe când în limbile romanice reprezintă un fenomen productiv (sunt create în Sintaxă). Operația care derivă reflexivele este, așa cum arătase
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și Siloni (2004: 165, 166) arată că reducerea este o operație supusă constrângerilor: se poate aplica numai unei perechi de roluri tematice libere, dintre care unul e extern. Reflexivele și inacuzativele pot avea aceeași morfologie pentru că sunt rezultatul aceleiași operații derivative (reducere), dar nu au aceeași structură argumentală. Reinhart și Siloni (2005) numesc operațiile care afectează valența unui predicat operații de aritate. Aceste operații sunt universale, dar nivelul la care se aplică este o alegere parametrică: (a) Lexicon: ebraică, engleză, rusă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din 1914-1918 micile naționalități ale Europei Centrale au obținut un mare triumf: Austro-Ungaria a fost dezmembrată, recompensîndu-se astfel Serbia, aliata învingătorilor, creîndu-se artificial Iugoslavia și Cehoslovacia și restaurîndu-se Polonia. Din păcate, această "măcelărire" precipitată concepută și ca un soi de derivativ pentru populați-ile atrase de revoluția rusă constituie sursa dramei prezente din această regiune, agravată în plus de erorile comise între cele două războaie cît și de efectele politicii comuniste în privința naționalităților. Mai rămîne de precizat o ultimă chestiune, cea mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de-clanșat-o antrenînd victimele Franței într-un război de distrugere totală. Mecanismul războinic nu tinde în mod deliberat să însuflețească ardoarea națională a poporului. Însă poate fi luat drept expedient miraculos. Războiul este "funcțional". El oferă mai mult decît un simplu derivativ dificultăților interioare ale unui regim amenințat. În mod evident, el constituia calea cea mai sigură de a obține atașamentul cetățenilor, neofiți, desigur, cu condiția să fie victorios, total agresiv, crud și totodată compromițător pentru întreaga populație transformată astfel în complicea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vor constitui un efectiv total de 1 800 tineri ofițeri de la 1871 la 1887 față de numai 700, între 1847-1870.286 O evoluție analoagă se observă și în cadrul Școlii politehice. Tot aceeași armată care defilase la 14 iulie va oferi un derivativ sentiment-tului patriotic al burgheziei și aristocrației. Rămîne de înțeles doar de ce a făcut-o și de ce această admirație exagerată față de cariera armelor va degenera în preajma lui 1914 într-o mistică patriotico-religioasă împărtășită deopotrivă de foștii adversari catolici ai Republicii cît
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
carierist, dacă avem în vedere beneficiarii. 8 Pregătirea exploziei Oportunismul învingătorilor din Primul Război Mondial n-a produs nici o clipă efectul scontat. Redecupajul Europei Centrale viza, ca efect imediat, protejarea de contaminarea cu revoluția rusă, deturnînd astfel atenția tuturor către derivativul naționalist. Obiectivul n-a fost atins. Disprețuind tentativa disperată a lui Guillaume II care, la 30 septembrie 1918, anunțase supușilor săi instaurarea unei adevărate monarhii parlamentare, Germania va fi lovită prima de febra revoluționară. Soldați și marinari se răzvrătesc, formînd
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
clar, face loc la trei direcții: una academică, "tehnica și concepția obișnuită" de care Klimt se distanțează, una a receptării de suprafață, pentru care simbolismul pervaziv acționează deja, producând o emoție estetică revendicată de compoziția simbolisto-decadentă în registrul "misticismului", un derivativ al sentimentului religios și o receptare a tabloului ca operă simbolisto-decadentă pe baza unei afinități care solicită o analitică la confiniile cu meditația filozofică. Cu câțiva ani înainte de acest scandal, Gustav Klimt împreună cu Franz Matsch erau angajați de către casa regală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci și cheia de boltă a întregului program de socializare derulat de autoritățile comuniste. Reformele din 1968 și 1978 continuă pe calea profesionalizării, tehnicizării și industrializării învățământului românesc. Legea din 1978 enunță "principiul politehnizării" ca stând la temelia școlii, și derivativul acestuia, "asigurarea policalificării" ca singura posibilitate de "dezvoltare multilaterală a personalității umane". Comparativ cu legea din 1948, vădit pro-sovietică, reformele învățământului din 1968 și 1978 reintroduc patriotismul ca deziderat al procesului educațional. Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]