857 matches
-
inscripție, mai discretă, Analiza prozei lui Ion Lăncrănjan. Iar între numele autorului și titlul cărții poate fi văzută încă o inscripție, într-un boom roșu (ca acela în care se anunță ieftinirile detergenților): Noua critică românească. După toată această regie derutantă, deschizând cartea, descoperi că în realitate este vorba de un critic literar amator care încearcă prin tot felul de exhibiții să atragă atenția. El pretinde întâi că a descoperit o nouă metodă critică, bazată pe luarea în considerare a supra
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
înțelepciunea acelor vorbe care spun că trebuie să ai grijă ce-ți dorești, căci s-ar putea să ți se împlinească. Pentru o pământeancă aidoma mie, locatară în mahalaua sufletului, cred că o rezoluție atât de laconică, Aprobat, este foarte derutantă. Bine, bine, ai aprobat cererea, dar acum încotro s-o apuc, Doamne? Îndrăznesc să solicit această consiliere divină pentru că Tu, Ființa Nepărtinitoare, ai în grijă toate sufletele viețuitoarelor acestei lumi. Cu aceeași prețuire, A... Așa ar arăta noua epistolă? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ea riscă totuși să pară excesivă și transparentă, prea vădit publicitară și deci prea puțin adevărată. În plus, prin asumarea totală a modelului publicității comerciale, se accentuează o nivelare ideologică și de discurs specifică pentru vremea noastră, dar în esență derutantă: inventarul de sloganuri ale unui partid nu mai poate fi recunoscut, pentru că nu se mai revendică de la o identitate ideologică și de tradiție. E de așteptat ca orice idee publicitară bună, orice găselniță - o formulare spectaculoasă, un mod de adresare
Publicitate electorală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7853_a_9178]
-
disponibili“. Deoarece Dora Pavel și-a însușit lecția vieții conform căreia maniera debordantă, „exaltarea“ pot fi trape ale simulacrului. Nu mai puțin circuitul simulare-sinceritate se închide uneori prin aprofundarea primei ipostaze ce poate sugera o a doua natură: „Nimic mai derutant decît ardoarea spunerii, decît suflul «indiscret», pe cît de strident, pe atît de ambiguu, al ascunzișurilor ei. La cei deprinși cu gustul ficțiunii, obișnuiți și să se mintă fabulos, dedublarea, transferul de personalitate nu sunt doar mimate, ci și trăite
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
comenta cuvintele Mântuitorului. Este momentul crucial ce anunță zorii Romantismului. La Predeal acest ciclu de mișcări a fost prezentat - cu intercalări rostite din Evanghelii - de către Cvartetul "Gaudeamus", de actorul Adrian Munteanu, din Brașov. Puțin potrivită - deloc conformă destinației inițiale, chiar derutantă - a apărut suprapunerea finală a textului vorbit cu cel cântat. Concertul a făcut parte și acesta din momentele recentei ediții, cea de a X-a, a Festivalului "Enescu și muzica lumii", concerte prilejite de sărbătorirea anuală, la 19 august, a
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]
-
o dată, tendința actuală a vorbitorilor de a adăuga mai vechilor împrumuturi din franceză (sau germană) sensuri din engleză (adesea în varianta americană), de circulație internațională. Calcurile semantice sunt perfect acceptabile în limitele limbajelor de specialitate, dar devin destul de iritante și derutante prin abuz și prin confuziile pe care le creează în contexte mai puțin tehnice. În plus, pentru mulți vorbitori nu e vorba de o îmbogățire sau o multiplicare a sensurilor, ci de o abandonare totală a celor vechi, ignorate cu
Stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7388_a_8713]
-
ridicat pentru a combate un punct de vedere al lui? Se descurca foarte ușor în asemenea împrejurări. Te punea la punct cu o duritate extremă, te făcea de rîs. Nu-ți permitea să-ți dezvolți ideea, te întrerupea cu replici derutante, făcea uz de cifre greu de verificat, apela la documente a căror valabilitate n-aveai cum s-o contești" 5; „el poseda arta de a-l face pe om să nu mai vadă și să nu mai simtă: îl anestezia
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
a se integra perfect sistemului limbii, fie pentru că nu ridică probleme majore de ortografie și pronunție (a printa, din engl. print), fie pentru că diferențele fonetice sînt - conștient sau inconștient - ignorate de vorbitori (ca în a tuna, din engl. tune). Destul de derutante sînt tocmai verbele al căror aspect grafic și fonetic e foarte plauzibil în română, foarte apropiat de prototipul statistic, stabilind chiar relații de omonimie (a tuna) sau de paronimie cu cuvinte deja existente. În genere, o dată cu verbele - uneori chiar înaintea
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
aidoma unor "figurine construite din ceară sau zăpadă", nerămînîndu-ne decît "nădejdea de a privi cu ochii deschiși atrocitatea, monstruozitatea, absența semnificației (...) și grotescul lumii: carnavalul vieții și al morții în sunete de timpane și trompete...". Răul postdecembrist devine viclean, multicolor, derutant, înfățișîndu-ni-se într-un deghizament balcanic. Prezidentul Iliescu se află într-o eternă campanie electorală, într-o suită de "spectacole, festivaluri, congrese" neîntrerupte, iar "vechii poeți de curte", C.V. Tudor și Adrian Păunescu, se află în preajma d-sale. Cultul lui Ceaușescu
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
nervos este speculat abil de regizor, cei doi, la somațiile isterice ale Mihaelei, se decid să-și abandoneze în pădure victima, moment în care, din nou suspans, ea își revine la viață. Din acest punct lucrurile iau o turnură bizară, derutantă, aproape neverosimilă alimentată de angoasa și sentimentul de culpabilitate a celor doi amanți pe care-l speculează cu mare abilitate acest terț feminin. Recomandându-se drept Ana (Maria Dinulescu) - un individ bizar, șoferul de camion Ionuț o numește însă Violeta
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]
-
că ușchit înseamnă: "fugit", "plecat în grabă", "plecat pe furiș", "gonit" ("alungat"), "furat", "nebun" ("nebunatic", "trăsnit", "țăcănit", "țicnit", "zbanghiu", "zăpăcit", "zmucit", "aiurit" etc.), "șmecher", "drăguț", "urât", "slab, urâțel", "interesant", "ciudat" ("un pic ciudat", "neobișnuit"), "gătit, înțolit", "amărât". Multitudinea de interpretări, derutantă și descurajantă la prima vedere, conținând chiar evaluative de sens contrar ("drăguț" și "urât"), corespunde unei polisemii reale a termenului argotic și (dacă excludem câteva răspunsuri izolate și deviante) nu e lipsită de logică. e în primul rând participiul verbului
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
Gândiți-vă doar cât de frumos sună: Inventarea Americii! Gândiți-vă câte sensuri se ascund în spatele acestei sintagme! Câtă aglomerare de speranțe, gânduri și iluzii! Cântă voință de a aduce Paradisul pe Pământ! La noi, întrebarea (scormonitoare, ajutătoare, politicoasă, exclamativă, derutantă, parșivă, insinuantă și de toate celelalte feluri imaginabile) e înlocuită, de regulă, de abordarea abruptă, de acuzația agresivă, cu degetul arătător. Un poet care nu-mi place și nu mi-a plăcut niciodată, Marin Sorescu, a scris câteva versuri simpatice
Care e cea mai stranie întrebare care vi s-a pus vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7309_a_8634]
-
să fie introdus pas cu pas în universul protagonistul ei. Nu avem așadar de-a face cu o construcție coerentă, ci cu o colecție de fapte care, pentru un cititor nefamiliarizat cu viața lui Noica, au mai curînd un efect derutant. Ceea ce înseamnă că șirul notelor, proceselor verbale și denunțurilor se supun unei înșiruiri rigide și, de la un moment dat încolo, previzibile. Noica era un personaj suspect a cărui atitudine nu trebuia să iasă din tiparului scenariului hărăzit. Tocmai de aceea
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
scrie pe pagina de titlu a primului număr, și Foița de istorie și literatură, tot la Iași, în 1860. Ambele reviste au fost tipărite, la datele amintite, în alfabetul de tranziție, pentru cititorul mai puțin inițiat putând fi astăzi, deseori, derutant, literele chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Recent, I. Oprișan a realizat, la Editura Vestala, o nouă
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
o iluzie scumpă multor cărturari naivi de la noi care cred că printr-un corp selecționat și consacrat de personalități reprezentative ne vom impune mai ușor străinătății. S-ar putea ca aici să fie și o influență a istoriografiei atât de derutante a lui G. Călinescu, una structurată pe „momente" și pe „generații", dar la care găsim un capitol (din Istoria. ..sa în ed. 1941) intitulat Marii prozatori,capitol situat parcă ar fi o anexă a Junimii. Or, cei trei nu formează
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
termenul „favorit” nepărându-mi-se chiar propriu) este unul foarte inegal, așadar cam ce spunea E. Lovinescu măcar indirect și repeta cu accente de simpatie G. Călinescu în Istoria... sa, în versiunea primă. Camil Petrescu avusese aderențe politice (pentru mine derutante) pe care și le justifica, ceea ce și celălalt o făcea, cu atâta lipsă de convingere, încât credeai că e o glumă (o „burlă”, cum i-ar fi spus Călinescu în stilul său italienizant, care-i îngăduia să facă fraze gândite
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
Secret Britanic s-au dovedit a fi agenți dubli, unii dintre ei ajungând chiar să se refugieze în Uniunea Sovietică, l-au determinat să se aplece asupra trădării, asupra tuturor problemelor de conștiință, asupra tentațiilor și ambiguităților care agravează caracterul derutant, îndoielnic, necurat al spionajului. Se zice că spionii formează o clasă aparte, că între ei există afinități, un simțământ complice de superioritate în raport cu cei ce nu fac parte din breaslă. Cărțile lui John Le Carré pătrund în acest cerc închis
Țara Le Carré by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5896_a_7221]
-
care și-l inventează copleșitor pe o măsură făcută să-ți anuleze orice reacție, pentru că în lăuntrul său o sensibilitate poetică, greu de apărat altfel, lucrează tenace pentru a acoperi un discurs, pe care și l-a propus complex și derutant, în același timp, pentru cine e dispus să accepte ipostaza propusă de el. Ca și în cazul celorlalți doi, spațiul propus de Muzeul de Artă din Timișoara, pentru lucrările sale, intimizează prea mult mesajul artistului. Este evident că luciul de
Scrierea idelor plastice by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5904_a_7229]
-
că s-a întâmplat cu adevărat.” Cartea lui Greil Marcus conține, desigur, multe analize „la rece”, temeinice, competente, convingătoare. Dar ea trăiește mai ales prin astfel de fulgurații, de nebunii, de vedenii. Adică printr-un sistem exploziv de imagini subiective, derutante și seducătoare ale inteligenței puse în slujba iluminării.
Van the Man (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5929_a_7254]
-
din mélange) e conotat negativ; anglicismul mix pare însă a-și păstra caracterul pur descriptiv. Transparența și neutralitatea semantică sunt avantaje care pot conduce la impunerea în uz a anglicismului: chiar dacă, deocamdată, acesta ne apare ca inutil, pretențios și chiar derutant (ca o abreviere ad-hoc de la mixt, mixtură sau mixaj).
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
apoi destructurat, devalorizat ironic, prima dată într-un dicționar coordonat de Horea Poenar, altfel un critic inteligent, iar la patru decenii, 2008, săpat la partea de bază, a primei echipe, într-un număr de revistă aniversar, jovial, bășcălios. Dicționarul e derutant, cuprinzând nume de universitari merituoși, dar nespecifice revistei, nume supralicitate orgolios, iar oamenii de anvergură europeană ca Papahagi sunt expediați în portrete sumare." - observă Adrian Popescu. Rahan în benzi desenate Sunt unul dintre acei copii care au crescut cu revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6253_a_7578]
-
administrației, al finanțelor, al afacerilor - cuprinde verbul a adresa. Acesta își schimbă construcția firească în română (cu subiect, obiect direct și indirect: cineva adresează o cerere, o invitație etc. cuiva), adăugându-și, prin imitație după engleză, sensuri noi și combinații derutante. Noile construcții apar mai ales cu participiul adresat. În mod obișnuit, pot fi adresate acte de limbaj sau mesaje care au destinatar: o rugăminte, o cerere, o plângere, o petiție, o solicitare, o întrebare, o interpelare, o ofertă, o chemare
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
scrie despre unul și altul dintre contemporani, fie ei cât de creditabili, parcă l-a poluat. L-a poluat cu contemporaneitate pe acest om al altor vremi." (p. 139) Fragmentul, extras din proaspăt apăruta Cu fața la perete, e de o exactitate derutantă. Tot ce s-a spus mai admirativ și mai sever despre autorul Ipotezelor de lucru se află aici și nicăieri altundeva. Mai ales reproșul, cuprins în ultimele câteva rânduri, e fascinant. Că Alexandru Paleologu n-a prea avut fler de
Naturalis historia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6195_a_7520]
-
publicitar, în situația de a vehicula nume de culori și nuanțe rafinate; muncitorul matur produce un dublu contrast umoristic folosind o astfel de denumire a culorii, dar pronunțând-o greșit. Forma rostită (burgunde, cu un accent pe finală) e totuși derutantă și puțin credibilă; nu se explică nici prin engleză (unde echivalentul, denumirea culorii vinului de Burgundia, este Burgundy), nici prin franceză (Bourgogne); în germană există forme asemănătoare (Burgund, Burgunder), dar pentru numele de culoare se folosește mai curând denumirea Weinrot
Comic de limbaj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6214_a_7539]
-
nume, Oscar (Nathaniel Brown), - nu că ar conta -, este furnizor de droguri și la scurt timp după ce a inhalat drogul primește un apel urgent. În starea în care se află, pornește printr-un oraș care explodează într-o polisemie cromatică derutantă, ne aflăm la începutul a ceea ce în argoul consumatorilor se numește Trip, călătoria cu ajutorul drogului. Oscar alunecă în universul sinestezic ca într-un lichid, ca o orgă care amplifică până la refuz senzații, „mixing memories and desires". Odată ajuns la întâlnire
Plonjând în abis by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6127_a_7452]